Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_80
P. 2

*sag.  2                                                                                                                            CUVTNTULIIBER      I


                                                                                                            Pădurea —  în  arendă ? (H)
                                                                                  N O   T E f N O T E
                                                                                        Desfiinţaţi
           cla sele  a  V lII-a  si  a  X -a                                        sîrma  ghimpată !         (Urmare  din  pag.  1)  starea  necorespunzătoare  a
                                                                                                                                     Marin Bălţăţcanu : Repet,
                                                                                    Iată,  primăvara  şi-a  in­                    drumurilor   necesită  spri­
                                                                                  trat  în  drepturi  depline.   capacitate  să  le  vindem  ori
         (Uritiare  din  pag.  I)  văţămîntul  de  zi.  didaţii   susţin  trei  probe   Cartierele,  străzile,  parcu­  şă  le  ir,chiriei».-  unor  lu­  jinul  centralei  şi  ministe­
                                La  liceele  şi  clasele  cu   scrise  (la  limba  şi  litera­  rile,  -aleile  reclamă   îm­  crători   de-ai  noştri,  care   rului  de  resort  pentfu  re­
       La  unităţile  de  învăţă-   predare  în  limbi   ale  mi­  tura  maternă   şi  la  două   prospătarea  straielor.   O   să  le  utilizeze  tot  în  ac­  pararea  şi  aducerea  lor  la
     mînt  şi  profilurile  la  care   norităţilor  naţionale,  pro­  discipline   de  învăţămînt   trecere  la  pas  prin  car­  tivitatea  întreprinderii.  parametri  normali.  De  a-
     numărul  solicitanţilor  este   bele   se  susţin  în  limba   stabilite  în  funcţie  de  pro­  tierele   Devei  ne   arată   REDACŢIA:  Ce  impedi­  şemenea,  starea   avansată
     mai  mare   declt  numărul   maternă  respectivă,   sau,   fil).  Susţinerea  probelor  se   inerţia  locatarilor  şi  gos­  mente  ridică  aplicarea  a-   de  uzură  a  unor  utilaje  şl
     de  locuri   Stabilit,  pentru   după   opţiune,   în  limba   face în limba maternă, sau,   podarilor  cu  simbrie   în   cestor  măsuri ?  mijloace  de  transport,   ca -
     departajare  se  organizează   română.             după   opţiune,   în  limba   acţiunea  de  primenire  a   Romulus  Goţiu :  In  pri­  şi  lipsa  acută  de  piese  de
     probe  de  verificare  a  cu­  Promovaţii  clasei  a  X-a   română.          feţei  oraşului. Nu  este vre­  mul  rînd  actuala  structură   schimb   ne  vor  îngreuna
     noştinţelor,   apreciate  cu   din  seria  curentă,  precum   Proba  practică   se  sus­  me  de  pierdut.  Să  ieşim   organizatorică  a  întreprin­  procesul  de  relativă  priva­
     note,  din  materia  studiată   şi  din  serii  anterioare,  au   ţine  în  ultima   săptămînă   eu  mic  cu  mare  la  trea­  derii,   a  serviciilor,   pe   tizare  şi  modernizare  pe
     în  clasele  a  IX-a  şi  a  X-a,   dreptul  să  se  înscrie   în   de practică  în  producţie  în   bă,   în  jurul  blocurilor,   care  trebuie  s-o  revizuim,   care  vrem  să-l  începem
     la  tuia  sau  două  discipline   anul  I  al  unei  şcoli  profe­  faţa  unei  comisii  special   pe  străzi,   să  ne   facem   s-o  restructurăm,  s-o  îm­  Gheorghe  Orvaş :   Ac­
     de  învăţămînt,  în  funcţie   sionale,  pînă  la  vîrsta  ma­  constituite.  Proba  practică   existenţa  mai  curată,  mai   bunătăţim-  Sigur,  este  vor­  tualele  preţuri  de  vînzare
     de  profil.              ximă  de  19  ani  împliniţi,   constă   în  realizarea  unei   frumoasă,   tihnită.   Şi,   ba  de  un  mod  de  priva­  a  produselor  pe  care   le
       La  unele profiluri  (mari­  în  anul  calendaristic  res­  lucrări  practice,   specifice   mai  ales,   să  desfiinţăm   tizare  parţial,, dar  pe  care   realizăm  -ne  dezavantajea­
     nă,  construcţii,   forestier)   pectiv ;   absolvenţii   vor   meseriei,  în  faţa  eomisiei   sîrma  ghimpată  ruginită,   trebuie să-l  aplicăm repede,   ză  clar,  dar  sperăm  să  se
     se.vor  da  şi  probe.*de  apti­  primi  brevet  de  practica­  şi  se  va  desfăşura  în  ate­  dizgraţioasă,  care  delimi­  cu  răspundere   şi  discer-   facă  dreptate  şi  în  această
     tudini,  ca  şi  pînă  în  pre­  re  a  meseriei.  liere,  ferme  sau  laboratoa­  tează  spaţii  vegetale  său   nămînt  Să  ne  facem  socp-   privinţă.  Va  depinde  însă
     zent                '      înscrierea  în  şcoala  pro­  re  de  specialitate,  în   cel   florale.  Nu  este  element   ţelile  foarte  bine  în  casa   în  mare  măsură  de  diver­
       La  profilurile   de' artă,   fesională  se  face  pe  baza   mult  3  bre.  de  civilizaţie...    noastră  ’  şi  să  trecem  ra­  sificarea  sortimentală   şl
     dacă  numărul  solicitanţilor   unui  control  medical  eli­  Proba   practică  se   va              pid  la  treabă,  cu  curaj..   de  calitatea  produselor,  de
     este  mai  mare  decît  nu­  minatoriu,  în  funcţie  de   aprecia  cu   „admis"   sau   Nu  rupeţi   N-avem  altă  cale.     creşterea   gradului  de  in­
     mărul   de  locuri  stabilit   profiluri  şi  meserii.  Dacă   „respins".        magnoliile l...       Marcel   Zbârcea:   .La   dustrializare*  şi   valorifi­
     departajarea  Se  face  prin   numărul  solicitanţilor  este   Indiferent  de   califica­  Au irumpt la viaţă mag­  SJ.L.  Vaţa  de  Jos  lucrăm   care  a  masei  lemnoase,  de
     probe  de  aptitudini  speci­  mai  mare   decît  numărul   tivul   obţinut  la   proba   noliile.  In  parcul  do  Ia   cu  multe  femei,  avem  pro­  insistenţa  de ă  oferta  pro­
     fice,  apreciate  cu  note.  de  locuri  stabilit,   pentru   practică,   candidaţii   au   poalele  Cetăţii  Devei,  cele   ductivitate  redusă,  primim   duse la costuri avantajoase.
      La profilurile matematică-   departajare  se  organizează   dreptul  să  susţină  probele   cîteva   exemplare  strălu­  adesea  materie  primă  de   Aroii  Pctrîc :   în  orice
     fizică,  mateihatică-informa-   o  probă  de  Verificare   a   scrise   la  examenul   de   cesc  în  toată  bogăţia  şi   calitate  slabS.  De  aseme­  caz,  de   la  1  aprilie  a.c.,
     tică,  fizică-chimie,  chimie-   cunoştinţelor   la  o  disci-  ~  bacalaureat.  Candidaţii  de­  splendoarea  lor.  Dar  oa­  nea, unele  utilaje sînt foar­  întreprinderea  nu  va  mai
     biologie,   filologie-istorie,   plină   de  învătâmînt  stu­  claraţi   admişi  la  proba   menii  certaţi  cu  frumosul   te  uzate  moral-  Ne gîndim   primi  subvenţii  de  la  stat.
     pedagogic,   Sanitar,   artă,   diată  în  clasele  a  IX-a  —   practică  vor  primi  certiT   şi  Cu  corigenţe  în   edu­  cu  îngrijorare  la  reşţrîn-   Totodată,  centrala  noastră
     numărul  de  locuri  pentru   a  X-a.              ficat  de  ealificare  în  me­  caţie,  trecînd  prin  parc,   gerea  anumitor   activităţi,   trebuie   să  soluţioneze  în
     clasa  a  Xl-a  va  fi  apro­  c)  în  anul  1990,  exame­  serie.           ciuntesc   fără  milă   co­  la'  apariţia  fenomenului  de   scurt  timp  două  probleme
                                                                                                                                    importante.  Prima  —  des­
     ximativ  egal  cu  numărul   nul  de  bacalaureat  se  or­  Pentru   pregătirea  pro­  roanele  magnoliilor.  Nu  le   şomaj,  însă  calitatea   şi
     absolvenţilor  clasei*a  X-a,   ganizează  în  două  sesiuni:   belor  scrise,  candidaţii  Vor   distrugeţi,  oameni  buni !   rentabilitatea  trebuie   să   centralizarea  aprovizionării
                                                                                                                                               —  reaşezarea
                                                                                                                                    şi  a  doua
     promoţia   1990.  La  cele­  sesiunea  iunie  şi  sesiunea   folosi  manualele  din  ediţii­  Protejaţi-le î  primeze,   în  fond  bună­
     lalte  profiluri,  numărul  de   august.  Lâ  acest  examen   le  după  care  au  studiat            starea  .noastră  generală.  preţurilor,  menţinînd   li­
     locuri   va  fi  stabilit  de   se  pot  înscrie  promovaţii   elevii  din   promoţia  cu­                                     vrarea  produselor  la  be­
     ministerele  economice   şi   ultimei   clase   de   liceu   rentă :                                                           neficiarii  noştri  tradiţionali
     alte  organe   centrale   şi   (a  XH-a  învăţămînt  de  zi   —  la  limba  şi  literatura                                     sau  liberalizarea  preţurilor
                                                                                                                                    şi  practicarea  acestora  la
     locale.  Media  minimă  de   şi   a  XIII-a  învăţămînt   română,   manualele   din                                            nivelul  pieţei   libere.  De
     admitere  nu  poate  fi  mai   seral)  din  anii  1990,  1989,   clasele  a  Xl-a  şi  a  XH-a ]                               asemenea,  ne  gîndim   ca
     mică  decît  5  (cinci).  Can­  1988.               —  la  celelalte  discipline                                               stimularea  iniţiativei  pri­
     didaţii   care  obţin  medii   La  sesiunea   din  august   de  învăţămînt,   manualele
     egale  cu  ale  ultimului  ad­  se  pot  înscrie  şi  promovaţi   din   clasele  a  Xl-a   —                                   vind  arendarea  să   por­
                                                                                                                                    nească  numai  de  jos,
                                                                                                                                                        de
     mis  ydr  fi  înscrişi  în  clasa   ai  ultimei   clase  de  liceu   a  Xll-a.                                                 la   formaţiile   de  lucru.
     a  Xl-a                   din  serii  anterioare  anului   înscrierile   candidaţilor                                          Avem  în  vedere  ca  benefi­
       Disciplinele   de  examen   1988   care,   din  diferite   din  promoţia  curentă   la
     cerute  nu  Se  modifică  faţă   motive.   fiu  au  propjpyat   examenul  de  bacalaureat,                                     ciul  realizat  de  un  sector
                                                                                                                                    de  exploatare-  care  luerea-
     de  anul  trecut,  cu  excep­  acest  examen.   '  *  • pentru  profilurile   (mese­                                          1 ză  în  arendă  să  fie  împăr­
     ţia  disciplinelor   care  nu   Candidaţii   vor  susţine   riile)  înecare  s-au   pre--                                      ţit  doar  membrilor   co­
     se  mai  studiază  în  clasele   trei  probe  scrise :  la  limba:  gătit,   se  face-  la  secreta­                           lectivului   respectiv,   iar
     a  I X-a' şi  a  X-a,  Probele   şi  literatura  română  şi  la   riatele  liceelor  lâ  care  au                              beneficiul  obţinut  lâ  ni­
     vor  fi  susţinute  in  cursul   dobă   discipline  stabilite   promovat  ultima,  clasă  de                                   velul  întreprinderii  să  fie
     lunii  iulie.             în  funcţie  de  profil,  pre­  liceu.  Candidaţii  din  pro­                                        destinat  îmbunătăţirii  con­
       La-   învăţământul  liceal   cum  şl  facultativ,; o   moţiile  anterioare  se  pot                                          diţiilor  de  muncă  şi  unor
     seral,  înscrierea   în  clasa   practică.  ,      înscrie,  şi  la   alte  licee,                                             dotări  sociale.   Realizînd
     a  ’XI-a  se  face  fără  limită   La  lic^eie  şi  clasele  cu   cit  mai   apropiate  de  do­                                aceste  deziderate,  activita­
     def vîrstă,  în  aceleaşi  con­  predarea  în  limbi  ale  mi­  miciliul   sau   locul   de                                    tea  forestieră  va  căpăta  eu
      diţii  şi  perioade  ca  la  în­  norităţilor  naţionale,,  can­  muncă.                                                      adevărat   un  caracter,  in­
                                                                                                                                    dustrial.   Ne  dă  dreptul
                                                                                                                                    şi  ne  obligă, la  aceasta, .li­
                                                                                                                                    bertatea . şi  democraţia  pe
                                                          ă   I  9
                  Impostura  la  rampă                                                                                              care  le-am  .obţinut  şi  pe
                                                                                                                                    care  avem  datoria  patrio­
      v  (Urmare .din  pag.  I)  identitate,  cu  condiţia  să  nu   cu  scopul  discriHiitaiii  unor   în  premieră  pe  ecranul  cinematografului  „PATRIA*,   tică  să  le  consolidăm.  -■<
                               fi&  urgenţă   niedied-clilrurgi-   cadre  medicaJe.-   .   .   ?
                               calâ,  Şi  îif  asemenea  situaţii,                  din  Deva,  în  zilele  de  29,  30,  31  martie   şi  1  aprilie,
      tâţii  0  camera,  din  fondul  do   cînd  ..se  constată  tuberculoza   N. B,  Din  păcate,  .mal  înre-   filmul  românesc s *  »   . . .
      locuioţe  -   dispomijil,   fiind   eu  risc  de  contagiune,  se' cere   ■ glslrăfli  slţaăţU  tn  ca*#  'unii
      despărţită  de -soţ,  cerere  ce  i-a   avi/ul   ■organului *  de  ppliţio   v cejţateni,  din'  rţKiflve  pe  .care   E  X  I  S T   A  J O I ?  N-AVEŢI
      fost  aprobată.  în  unitate  func­  Brad.  pentru ■  a,  fi  „internate.   nu  le  înţelegem,  continuă  şl
      ţionează  o- cant!rţă  la  care  pot   Nu  s-a  refuzat  şi  nu  se  re­  acum,  cind  drgpUiI  la.  opinie   Scenariul:  Paul  Everac  după  povestea  cinemato­
     servi  inara  toţi  salariaţii  contra   fuza  mternarcia   în  Sanatoriu   este  tibet,  să'semneze  cu  nu­                     UN  CAPAC ?
     cost.  In  sanatoriu  se  internea­  de  către- ,r n ici.  un  .medic  pe   me  inventaţp , şau,  .mai  rău,   grafică”^   lumină  ciudată*   de  Paul  Everac  şi  Al. C.
      ză  bolnavi- de  tuberculoză  pui-   alte  criterii.  ^ Din  verificările   cu  njinicle  unpr  vecini,  sau   . Croitoriu.  „   ' ^  '   y;  l.-
     .niona.ru  trimişi  cu  bilet  . de   registrului “de-  int'ernări  pe' ul­  colegi  de  muncă.   Impostura                       De  fapt  este  vorba
      internare  de-la  unităţi  de  spe­  timii  emef -an f,"  nu-  s-a  găsit  n-are  -  ce--căuta-  în - paginile   Regia :  Adrian  Petringinaru.  ^
      cialitate,  Din  ■ principiu,   se   ca  internată  în ..unitate  nici  noastre.?  Pentru  a  o  înlătura   în  rolprije  principale :   Valentin  Voicijâ,  Diana  Lu­  de  un ‘■„căpăcel",  Bar •
      intern rază  toate  cazurile  tri­  o  bolnavă  cu  numele  rle  Barb   definitiv)  solicităm  celor  care                     fără  de  care   pompa
      mise.   Se  .  refuză  internarea   . (presupusa. •  spţig.. a „iţi i  Barb   ne  .trlmU „scrlşorl  să-şl  scrie   peştii,'  Cornel  Popescu  şi  Mariana  Procopie.  de  apă  de' la  motorul
      numai, in  cazuri  .  de  ebrietate   Vladimir).  Deci  este  Vorba'  dc   citeţ  adresa  şi,*dacă* au,  nu­                   Daciilor  1300 mii  poate
      avanşatâ   sau  fără  acte   de.  6  impostură,  ' de'  o  iiiîrşăvie,  mărul  de  telefon.*.
                                                                                                                                     funcţiona.  Zilele  tre­
                                                                                                        I IM                         cute  am  umblat  mult
                                                                                                                                «    după  preţiosul  obiect.
     p          Pentru  marea  majoritate  a  cetăţenilor,  cu.yîntul                                                          ,1    La  cele  două   unităţi'
             închisoare  este  dătător'de  frisoane  şi  cînd  îl  auzi,   VIAŢA  ÎN  HAINE  VĂRGATE  (I)                       «    âutormoto  din   Călân
             ori  îţi  scuipi  în  sîn,  ori  ba)i  în  lemn  xicîndu-ţi  în                                                    «    nici  o* speranţă.  „Ara
             gînd ;  „Doamne  fereşte  şi  apără* !  In  judeţul  nostru                                                        «    fost  la  Piteşti,   dar
             există ,o  asemenea  instituţie,  lingă  Deva,  la  Bîrcea,   ţeană.  Aşa  am  ajuns  în  bi-  .   reglementări foarte severe, a   priviri  de  vultur  interiorul   «   n-am  găsit"  —  ne  spu­
             unde  sînt’  depuşi  spre  „păstrare*,  pe  perioade  di­  roiţi   locotenentului-colonel   căror  respectare  este  literă   închisorii.  f -   nea  domnul   Avram
     »       verse  de  timp  cei  ce  au  „călcat  pe‘ bec*  -   adică;  Traiah  Andrei,  conidndhhtul  j   de evanghelie — cum se zice   Priveliştea  aceasta  —  de  ‘ «   Faur,  şeful  auto-moto.
            - în  limbaj  elevat,  au  intrat  în  conflict  cu  legile  con­  unităţii, ,cu' -care  am  avut   —  atît  pentru  personalul  de   cazemată  inexpugnabilă  —  «   Nii-i   nimic,  ne-am
     *       vieţuirii  în  societate.                  o  detaliată  discuţie.   Din   pază,' cît  şi  pentru  deţinuţi.   te  înfioară  realmente  şi  â-  <   zis,  găsim  la   Dacia-
                                                                                                        duce  aminte  de  scene  din  <
                Cum  este  viaţa  în  haine  Vărgate ?  lată  o  temă   spusele  donţniei  sale  spi­  Una  dintre  acestea  îi  fra­  service  Deva.  Nici  po­
             interesantă  căreia  i-am  căutat  răspuns  intrînd,  cu ;   cuim :  •  La ~  Penitenciarul  .  pează pe. cei ce intră pentru   filme  văzute  prin satelit  sau  «   meneală.  Ne îndreptăm
                                                                                                        descrise  de  literatura  fran­
                                                                                                                                i
                                                        din  Bîrcea  nu  aii  fost  şi  nu-
            -aprobârea' şi  sprijinul  domnului  loari  Arsenie,  ma­  sînt  dcţimtţi  pplilicioAici   prima  dată  aici:  uh deţinut   ceză  şi  engleză,   de  pildă,  «  spre  Hunedoara. .„Dacă
                                                                                n-are  niciodată  voie  să  stei
             ior  la  Poliţia  judeţeană,  în   periitehcîarul  de   la   sînt  aduşi-,  îh  principal,  cei ,  cu  faţa  la  personalul   de   ce  s-au  ocupat  şi  se  ocupă   găsesc   o  bucată,   a
     ■       BîrceO.  In  urma  documentării  a  rezultat  o  suită,   ce  încalcă , legea  pe  feritei- ;  pază, ' decît  dacă  i  se  cere   mult   de  viaţa  oamenilor   * -  ; dumneavoastră  să fie",
     *       de  articole  pe  care  le  vom  publica  în  numerele   nul   judeţului   nostru  9   aşa  ceva.  Altfel,  stă  doar   din  detenţie.  Fiorul   era   ne  încurajează   dom­
    , •     .Viitdare  ale  ziarului  nostru.           Anual,   întreţinerea   celor   în  poziţie  de  drepţi,  cu  faţă   iscat,  probabil,  de  faptul  că   «  nul  Tuli   Munteanu,
                                                        depuşi  tn  detenţie   costă   la  zid,  cu  nasul  lipit   de   era  o  zi  de  martie  foarte   « t  şeful  Staţiei   Dacia-
          Dacă,,  după  cc  treci   de   tate  cu  specific- deosebit  —   bugetul   ştatiţiui  tirca .1,5 :  perete  şi  cu  capul  desco­  frumoasă,  ce  te  îmbia  să   f  service.  Şi,  cu  mare
                                                                                                                                     greutate
                                                                                                                                              se
                                                                                                                                                  găseşte
        I.M.C:  Deva  venind  dinspre   şi  nu  este  nevoie  să-l  pre­  milioane  lei  •  Firesc,  ac­  perit.  iei  cîmpurile  şi  drumurile   •  una.
        municipiul. : reşedinţă  de  ju­  cizăm  care.   Dincolo   de   cesul  rudelor  la  cei  închişi   Ieşind  din  pavilionul  ad­  în  picioare  şi  să  te  plimbi   «
        deţ,  o  iei  la  stingă  şi  incă   poartă  —  se  ajunge  în  două   este  permis   tn  fiecare  zi,   ministrativ, ajuiigi în a doua   pînă  uiţi  de  ţipe.  Or,  gar­  O  fi  ehiar  aşa  de­
                                                                                                                  şi  solid,  porţile,
     ' •  o  dată  la  Stingă,  ajungi  în   feluri :   uşor,  dacă  încâlci   dar  în  conformitate  cu  un   curte  şi  abia  aici  te  afli  în   dul  înalt   ferecate,   sîrma   ■t  ficitar  acest  câpăcel ?
                                                                                                        străşhie  .
        faţa   Uriei  porţi   metalice   legile 'comportării  în  socie­  regim  sever,  -  iar  întîlnirea   faţa  locului  de  detenţie pro-   «  Ori. nu  se  trece  pe  lis­
        dincolo  de  care  nu  vezi  ui­  tate,  şi  greu, 1  dacă  nu  te  cehii  în  haine  vărgate  cu   priu-zis.  Un  zid  înalt,   eu   ghimpată,  relevau  claustra­  «  tele  de  comenzi?  Ori
        mic.  Poarta  şi  ghereta  de  .  afli  în  conftfcţ/tju  .acestea,  cei  de  acasă,  ca  şi  primirea -   porţi  metalice..  grele,   cu   rea,  izolarea  de  lume,  in-’   «  im  î  se  acordă  aten­
        lingă  ea  nu  au  firmă   şi.   Noi, Ca  ziarişti,  am  intrat  de  pachete  depind  în  triod;  gard   de  sîrma  ghimpată   terzicerea   accesului  la  U-.   «  ţia  cuvenită 7  O  ex­
        poate,  nici  nu  este  nevoie  ■  relativ  uşor  deoarece  eram  nemijlocit   de  comportarea   deasupra,  avînd  în  colţuri   bertate,   (Va  urma).  «  plicaţie   se  impune,
        de  aşa  ceva,  întrucît  aici se   însoţiţi  de  căpitanul  Vasile  deţinutului  •  Viaţa  în  în­  gherete  în  care  se  află  gar­  «
        află  penitenciarul  —  o  uni-   Clonda de  la  Poliţia  jude­  chisoare  este  guvernată  de  dieni  înarmaţi  ce  mătură  cu  TRAIAN BONDOR  «  (Gh.  I.N.).
                                                                                                                                «
   1   2   3   4