Page 2 - Cuvintul_Liber_1990_86
P. 2
pag. 2 CUVÎNTUL LIBER NR.
■ m.
J O G P E R IC U L O S I Zilele trecute, librăria zaur folcloric', aprecia ci cu, Mariana Anghel, Nico- Merituosul solist 'hunedo I
„Expres“ din cadrul Casei acesta s-a produs tîrziu. Şi, lae Furdui lancu şi Liviu rean ne dăruieşte cu acest
Sfărîmînd piedici şi pre Evul Mediu a trecut de | cărţii Deva a găzduit, In mai ales, că pentru tot ce Vasilică au fost alături de disc cîntece din folclorul I
judecăţi, Revoluţia din mult cu metodele lui cu premieră, un eveniment a făcut pentru această zonă Drăgan Muntean la intîlni- pădurenesc — „Trandafir.în
Decembrie 1989 ne-a adus tot. A trimite pe diverse ( cultural remarcabil. Publi• cornul mesei", „Ăsta-i joc I
libertatea de -gîndire şi o- căi otravă şi venin în aju cului meloman i-a fost pre pădurenesc", JVum-o fir şi
pînie nouă, tuturor celor torul unui popor pentru I zentat discul de muzică mai la vale" şi „Ăsta-i joc I
eliberaţi de sclavia arbi- a-i întuneca sufletul, exa populară „Interpreţi din din sat la noi". în aştepta I
trariului şi a bunului plac, cerbarea unui naţionalism ( Transilvania", în care a de-
a minciunii şi a nedrep şovin din vremea cînd ci butat şi îndrăgitul ţi cu Prezentare de disc rea unui disc propriu, ii do I
tăţii. Este îndeobşte cu vilizaţia se găsea la sta I noscutul — atît din specta- rim lui Drăgan Muntean
dar
succes în frumoasa
noscut că in perioada de diul omului urcat în co- cole, cît şi din emisiunile greaua misiune de a adu I
trecere de la o societate . păci este o atitudine de I radio-tv — Drăgan Mun-
ia alta apar convulsii şi viclean şarlatanism păgu tean. întreaga sa activitate, Dră cei prezenţi un cald dialog ce în scenă frumuseţea cîn I
isperităţi ce trebuiesc a- bos. I Referitor la debutul dis- gan Muntean ar merita un despre valoarea etică a me tecului popular.
enuate şi netezite cu A cîştigat cineva ceva cografic al talentatului so disc propriu. Colegi de ge sajului folclorului şi pute La încheierea întîlnirii
alm şi precizie de •neu prin actele de ypl.mţă de I list hunedorean, Marioara neraţie intru aducerea în rea lui de a apropia sufle s-au acordat autografe.
rochirurg. ' Fundamentalele la Tîrgu Mureş ? ‘At fi ri Murăreseu, realizatoarea e- scenă a cântecului româ teşte, in timp şi spaţiu, oa
schimbări ale structurilor dicol să se creadă aşa ce i misiunii de televiziune „Te nesc, Sava Negrean-Brudaş- menii. VIORICA ROMAN
ocial-economice, îndrep- va. Joctu infam al naţio
tarea multitudinilor de ne- nalismului căută carne de
Ireptăţi, rezolvarea unor tun. Români,. de otice na
probleme sociale complexe ţionalitate aii fi. nu ie o - ’Aflîndu-ne într-o peri — Gum lucrează oame
ru se pot produce peste oferiţi. Am păşit spi* li oadă plină de muncă în Nu vă plai nii ?
xoapte, după formule ma- bertate eu dorinţa de a îm grădinile de legume, am — Cu mai multă trage
-ace folosite In arena cir plini idealurile pentru ca desprins clteva aspecte re de inimă decît în anii
ului, chiar dacă nerăbda- re s-au .jertfit martirii Re semnificative din activita şefă fermei, doamna Ana- şămînţă, 10 ha cu arpagic, precedenţi, avînd posibili
ea unora este vizibil fra- voluţiei sîngele lor s-a tea ce se desfăşoară la maria Udrescu. 25 ha cu mazăre pentru tate, datorită preţurilor
crnă cu astfel de formule. fermă nr. 4 a A.E.S.C.H. — Nişte greutăţi există sămînţă, 5 ha cu varză şi stimulative, să le asigurări*
O asemenea problemă înfrăţit pe străzile oraşelor deja, întrucît pînă la sfîr- conopidă timpurie, 5 ha cîşţiguri mai bune. Trac
omplexă a fost şi este cea -României, gloanţele nu i-au Sîntandrei. Nu intenţio şitul lunii martie n-am va cu usturoi, în continuare, toriştii Nicolae Nicolaescu
a naţionalităţilor. Dinami întrebat ce limbă vorbesc. năm neapărat^ să prezen lorificat nici jumătate din pînă la plantarea •ardeiu şi Marin Ştefan, munci
tăm lucrările ‘de sezon în
ca pe care s-a înscris în Eroii noştri s-au jertfit producţia de spanac .ce o lui, tomatelor şi vinetelor, torii Aurel Mihăilă, Elena
ultimele zile această pro pentru libertate, pentru ordinea importanţei lor, estimăm la 25 tone, ’S-ar trecem la întreţinerea cul
blemă provoacă consterna drepturi egale, nu pentru deoarece scopul a tot ceea părea că este o recoltă turilor, zilnic avînd la Busuioc, Gabriela Avră-
muţ, Veronica Rotaru, Sil-:
re. Un imens întuneric s-a privilegiile unora sau al ce se întreprinde acum în prea măre în judeţ faţă de muncă suficiente forţe
ibătut asupra unor oraşe tora. Nu uitaţi că există cîmp este acela de a asi cerinţele consumatorilor, pentru a făce faţă acţiu via Agrijan, Lucica Hrib,
transilvane. De unde a ve forţe ce doresc o Româ gura mai multe legume ori că în reţeaua de des nilor din această perioadă. Elena Bortoşneanu, îm
nit acest întuneric ? A fost nie dezbinată şi tulbura pentru populaţie, în con- ■ facere sînt unele dere Mai greu va fi la vremea preună cu cei din echipa
trimis cumva ca ajutor po tă de vînturi şovine, exis diţii de eficienţă. Iată de glări, avînd în vedere că praşilelor, deoarece n-am permanentă de irigaţii, din
porului român lin imedia tă forţe ce-şi caută în na ce vom potni de la un as excedentul cantitativ de primit încă erbicidele pro care fac parte Ioan Hrib,
tele vecinătăţi ? Fanatis ţionalism şi şovinism o pect care ne-a atras aten spanac s-ar putea oferi mise din import. Vom fa Nicolae Adrijan şi Petru
mul orb, ură şi metodele trambulină de lansare in altor judeţe. Dumitraş, sînt cei care a-
barbare coborîte in stradă cariera politică. Să nu le ţia încă de la intrarea in — Ge alte lucrări aveţi ce tot ce este posibil să sigură ca producţia de
fermă. Este vorba dtsore
iu sînt obişnuite acestui înlesnim jocul infam tu în actualitate ? nu se compromită cultu legume din acest an să fie
neam. Afdealul le-a mai turor rataţilor politici de tonele de spanac ce se re — Am putea spune că, rile, suplimentînd forţa de bine pregătită pentru a li
trăit cîndva şi nu e mult aici şi de aiurea. coltau în vederea expedie raportat la perioadă, sîn- muncă manuală. Ne bazăm vra consumatorilor piodu-
le atunci. Să o spunem rii pe piaţa Hunedoarei. tem în grafic cu toate ac pe muncitorii care vin per se mai multe, de calitate.
răspicat pentru cei ce nu IOAN GRUMĂZESCU, — Sînt probleme cu spa ţiunile. Avem in' cultură manent, de 2—3 ani, la
au sesizat încă istoria, că Deva • nacul ? — o întrebăm pe 20 de ha cu cartofi pentru fermă, din Hunedoara. NICOLAE TIRCOB
Operation ViUages roumains“
99
Duminică, 1 aprilie (dar
fără păcăleală), la Rîu de
Mori a sosit al treilea trans
port cu ajutoare 4in Wel
lin, în cadrul acţiunii uma
nitare declanşate în Belgia
— „Operation Villages rou-
mains". Generosul ajutor al
celor 2 800 de locuitori din
Wellin a constat şi de data
aceasta din obiecte şi pro
duse de urgentă necesitate:
medicamente, aparatură pie-
dicală, aparatură didactică,
manuale şcolare, alimente,
dulciuri, încălţăminte şi...
chiar biciclete. De la 1850
kilometri depărtare, prin
reprezentanţii lor, constituiţi
într-o delegaţie compusă
din opt persoane, notabili
tăţi şi cetăţeni ai localită
ţii belgiene, a sosit, iată,
încă o dovadă a sentimen
Plutonierul adjutant Mi- pătrunderea intruşilor .cu vreme. Asemenea cazuri
liai Bîrsan,'ce se ocupă de intenţii de furt. ; sînt foarte multe. telor de sinceră prietenie
între
noastre.
popoarele
dosarele celor depuşi în Din situaţia statistică Notând aceşte cazuri, am Domnul Robcrt Dermience,
„păstrare", ne-a înfăţişat rezultă că din cei ce au reţinut şi părerea interlo
o statistică din care reies fost aduşi în ultima vre cutorilor noştri conform şeful delegaţiei,' ajutorul
cîteva lucruri foarte inte me la Bîrcea, 18 sînt din căreia vechiul regim s-a primarului din Wellin, ne
declară că legăturile stabi
resante: In perioada • ce a cei eliberaţi din peniten dovedit — viaţa o arată lite cu locuitorii din Su l
trecut de ia Revoluţia din ciar în ianuarie a.c. — plin de grijă nu faţă seni şi Rîu de Mori vor \
Decembrie 1989 au intrat Să-i cunoaştem pe cîţi- de oamenii cinstiţi, ti faţă
în penitenciar 130 de oa va dintre aceştia: Daniel de borfaşi şi hoţi, faţă de continua prin relaţii direc
meni. După categoria de Blaj, din Aninoasa, a ie cei . ce săvârşeau abateri. te cu familiile acestor lo A
calităţi. în numele locuitori
fapte pentru care âu ajuns Aşa se explică două lu
aici, 35 sînt condamnaţi şit în 6 ianuarie. în 5 fe cruri, cel puţin absurde: lor de la poala Retezatu V
bruarie a furat o bicicletă
pentru furt din avutul ce . se afla în faţa unui de fiecare dată, de ziua lui, le spunem şi noi, prie ţ
tenilor noştri, vă mulţumim,
partucuhiT', -32 pentru furt bloc din Cîojdu,’ Deva. Ast iui, nicolae ceauşescu e-
din avutul poporului şi 26 mitea decrete de graţiere şi vă aşteptăm să reveniţi A
pentru tîlhărie. Această fel, că la cele 1,6 luni a- şi amnistie, de aceea de pe aceste meleaguri ! \
situaţie denotă, pe lingă cordate drept pedeapsă ţinuţii îi şi ziceau „tăticu NICOLAE GHEORGHIU
predilecţia delincvenţilor pentru cea de a doua faptă nostru". Aşa se explică de A
pentru, asemenea fapte, şi se vor adăuga şi cele 266 ce unii cetăţeni recidivea V
o oarecare neglijenţă faţă. zile rămase neefectuate. ză în abateri, piăcîndu-le
de averea societăţii şi a Ionel Cosma din Vulcan să stea — mai ales în vre
ceiei proprii. Locotenentul mai avea de efectuat 461 me de iarnă — în închi
Virgil Marina socoteşte ne zile clnd a fost graţiat. A soare decît să fie liberi.
cesar să recomande: • Să mai făcut o boacănă şi a Societatea noastră — libe
nu _se mai lase peste noap primit încă' 6 ani şi ju ră după Revoluţia din De
te bani în unităţile comer mătate. Virgiliu Toderaşcu cembrie 1989 — trebuie să
ciale • Colectarea încasă şi Ioan Paralescu din Pe dea o nouă legislaţie în
rilor de la reţeaua de des troşani au reîmbrăeat hai privinţa oamenilor în hai
facere să se facă, cum se nele vărgate fiind prinşi ne vărgate, înlăturîndu-se
proceda pe vremuri, cu o furînd la scurtă vreme du aberantele prevederi ale
maşină specială, evilîndu-- pă ce le-au .abandonat legislaţiei comuniste. în
se plimbarea oamenilor cu Trâian Ii ar na* a fost „lă esenţă, închisoarea trebuie
mulţi bani asupra lor, pe sat la vatră" în 5 ianua să devină în aşa fel incit
timp de; seară sau de noap rie a.c;i şi s-a întors în 6 nimeni să nu vrea să intre
te « Mai multă grijă faţă martie a.c. Marian Sîrbu, sau să se reîntoarcă aco
de ceea ce avem fiecare eliberat 6 dată cu cel. di lo. (Sfîrşil)
în casă, luînd toate măsu naintea sa, s-a întors la
rile pentru a împiedica Bîrcea cu 5 zile mai de TRAIAN BONDOR
