Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_276
P. 2

Pog. 2                                                                                                                 ammji un*  m w


        t *jm m  **m m *m m  •  * * * * * * * * * * * * *  9  m m  * * * * * *    *  * * *  *  m m  *
               -v:-'  ■   '   *V‘r:£ ;V ^ V '-  #                                                                                    Semne  de
            Intru  unitate                                                                                                            întrebare



                                                                                                                                     Dea  mai  con dudentă  rte-
               şi  acţiune                                                                                                         Dobra   Rgumteisltorii  din
                                                                                                                                   vadă
                                                                                                                                            teuA-it  a
                                                                                                                                   şl  tn  ariul  Tâfe.  "».işpre-
                                                                                                                                   zintă      că  ei  4»#  gj-
        (Urmare  din  pag.  1)  cu ginduri bune şi inarmîn-
                              du-ne  cu  răbdare,   tole­                                                                          ţteat  rănituri  tte-  peste  2*
      Dar  cîte  alte  spaime   Şi  ranţă,  ptinînd  vîrtos   la                                                                   milioane  lei  de  pe  cele  25
     convulsii  nu  am  trăit   în  treabă  mintea  şi  braţul.                                                                    de  ha  cultivate  cu  legume
     1990 ;  venite  şi  din  Parla­  Să  nu  ne  facem   noi                                                                      şi  25  cu  cartofi.   Ţinînd
     ment,  şi  din opoziţie imai   griji  de  zîmbetul  lui  Ion                                                                  seen  i  dt  Ui:  asemene^  re­
     ales de aici), şi din armaţii,   iile cu  şi  de  papionul  lui                                                               zultat, care v-wup.s# inu1-
                                                                                                                                   te  strădanii  şi  pricepere  în
     şi  de  la  studenţi,  şi  de  la   Ion  Raţiu,  de  privirea  şi-
     sindicate,  şi  de  la  băţoasa   reată  a  lui  Radu  Cîm-                                                                   cultivarea  legumelor,  l-am
    fostă  monarhie,  şi  îndeo­  peanu  sau  de  vocea  voa­                                                                      întrebat  pe  dl.  Ioan  Şin-
    sebi  de  la  noi,  cei  mulţi,   lată  a  lui  Alexandru  B|p>.'                                                              dea  —  veteranul  şi  anima-
    care  nu  am  înţeles  lucrul   lădeanu,  ci  să  ne  privim                                                                   torul  acestei  pretenţioase
                                                                                                                                   activităţi:  ce  s-a  fă rut
    cel  mai  elementar  —  de a   î -   h bit,  no»  înş t'>  st  să                                                              pentru   producţia  anului
    «nunei  cu  sîrg  —  aşa  curo   ne vedem de rosturile noas­  Camera  dc  comandă  a  Staţiei  de  220  kv,  aparţinînd  Termocentralei  Deva-
    se  intîmplă  în  toate  ţările   tre,  iar  pe  ei,  pe  cei   de   Miniia.  Tura  condusă  dc  maistrul Vişa Traian a fost  la  datorie  la  cumpăna   1991?   Răspunsul  a  stat
    democratice  moderne,  spre   la  putere,   să-l   ajutăm   dintre  ani»                                Foto  PA VEI.  LAZA    sub  semnul  incertitudinii
                                                                                                                                                  După  ce
                                                                                                                                   şi  întrebărilor.
    care  tindem.             să-şi  ducă  la  îndeplinire
      Dar  am  încheiat   anul   mandatul  încredinţat                                                                             am  aflat  că  nu  s-a  mai
    1990.  Greu  cum  a fost,  dur   Dacă  muncitorii  vor  fi     Pornind de  ia o  audienţă                                      însămtnţat  nici  o  suprafa-
                                                                                                                                       1  legume- > erde ţ r  ,  in
    cum  a  fost,  incert  cum  &   în  fabrici,  ţăranii  pe  ogoa-                                                               ţa  -
    fost,  cu  mai  mulţi  săraci,   i stude. ţii în amfiteatre,                                                                   terlocutorul  afirma  că  si­
    dar  şi  cu  mal  mulţi. biş­  dacă  sindicatele -  se   vor     .Germisara" poate fi o ga zdâ mai primitoare                  tuaţia  neclară-  se  datorea­
                                                                                                                                   ză  faptului  că,  neelaborîn-
    niţari  şi  afacerişti  ea  nici­  preocupa  ca  salariaţii  toţii
    odată,  cu  mai  puţine  pro­  să  muncească  şi  apoi  să   Un  domn  din  Hunedoa­  paraţii ■ capitale  sau  de  oa- ’  Viorica  Cioară,  din  Abrud  «ii «■  încă  mult  aşteptata
                                                                                                                                   Lege  a  fondului  funciar,
                                                                                                          —  ne  spune  cam  aceleaşi
    duse,  dar  şi  cu  unele  pre­  fie  plătiţi,  şi  nu  invers,   ra,  Aristotel  Sîngerean,  a   recare  anvergură,  ci  doar   lucruri,  adăugind  însă  caS
    ţuri  ameţitoare,  l-am  în­  pentru  că  ţară  nu-i   sac   •"o t  In  aud .-"i- i  3,  „Cu   mici  remedieri,  astfel  că,   oamenii  sînt derutaţi  îi  nu
    cheiat.                   fără  fund,  dacă  justiţia  va   vîmul  liber*  şi  *  reclamat   într.adevăr,  instalaţiile  sa­  în  camere e«e  frig.  Faptul   Ştiu cum vor  lucra te con­
      Am  început  un  an  nou.   sluji,  adevărul  şi  numai   —  o  esţ  >*A  ••  u mr. toan  a   nitare  şi  electrice  A»*   1 , 1    acesta  este   eu  atît  mai   tinuare.
    Şi  îl; vrem  nou  din  toate   adevărul — chiar dacă este   -ii is-o-   Don  lia  sa  a   vechile şi se strică des. Am   grav  cu  cit  oamenii  ies  de   „Oricum  însă — îmi spu­
    punctele  de  vedere.  Iar   aspru,  dureros  —.  iar  ar­  fost  cu  bilet  luat  .  de   reţinut  din  discuţia  avută   la  tratament  în  această at­  nea  dL  1.5.  — noFhu vom
    aceasta  depinde  în  mod   mata   şi  poliţia  vor   fi   la  Direcţia  Judeţeană  pen-   cu  ■■■  doamna  - Marta . Rus,   mosferă;  personalul  com­  renunţa   Ifrgrw*-,  15ară
                                                                                                          plexului  ou  care  am  stat
                                                                                                                                   nu  le  mal  punem  la  coo-
    decisiv  de  noi.  oamenii  a-   exact  ceea  ce  trebuie  să   >ru  Probleme  *i  M „   contabil  şef  al  Societăţii
    eestui  popor,  de  noi  toţi,   fie,  dacă vom  distruge  de­  Ocrotiri  so;> ale,  Ir-   aţ u   de  Turism  „Germisara",  că   de   rbă  «V'"  spus  că cen   perattva  agricoli
    cei  care  ne-am  născut  şi   finitiv   structurile  vechi,   nea  Geoagiu-Băi.   A  fost   in  curînd,  poate  amil  a-   trala  termică  din  *•'«, yme   asocia  mai  mulţi  producă­
    trăim,  mai  bine  sau  mai   dogmatice  şi  birocratice  şi   cazat  la  complexul  „Ger-   cesta,  complexul  va  intra   furnizează  căldură   doar   tori  şi  tot  vom  produce  o
                                                                                                          cîteva  ore  pe  zi  —  nu  te
                                                                                                                                        â»r  legumele  r-#  m
                                                                                k  repa  aţie  **5 ,»
                                                                                                   ope-
    râu,  pe  acest  plai  româ­  vom  simplifica  procesul   misara’.  Ei  bine,  n-a  stat
    nesc, sub acest soare româ­  privatizării  şi al  trecerii  la   întregul  a jur  plătit,  in  u-   raţie  e  osebit  dc  rv 'ps.'4-   conformitate  cu  programul   ’v   ne   â dos t ;.*«>
                                                                                                          stabilit  --  şi  atunci  calo.
                                                                                                                                   să le  cumpărăm de pe fda-
                                                                                r  La  or cr  10,30  ».:«.*  am
    nesc,  în  acest  spaţiu  româ­  economia  de  piaţă,  dacă...   cît  nu  i-a  plăcut  deloc  la      riferele  abia  se  încălzesc.
    nesc  bîntuit  de  âtîtea  ne­  şi  dacă...,  atunci  anul  1991   Geoagiu-Băi. De ce ? Fiind­  ajuns  la  barul  de  la  par­  Situaţia  aceasta  a  fost  re­  ţâ*  Este  s  pteere  la
    linişti  în  decursul  vremu­  va  fi  bun.        că  —  ne-a  tpus  prin  viu   terul  clădirii  nu  era  ni-   clamată  de  mai  multe  ori  subscriem  tetrti  totul,  mai
                                                                                men  1
                                                                                           ia  aceea  dons-
                                                                                                                                   ales  dacă  se  are  te  vede­
                                                       grai  — în  camere este frig,
    rilor  Avem  acum  toate   Să  căutăm  şi  să  punem                                                  —  poate’  nu  suficient  de
    atuurile  să  ne croim o via­  în  viaţă  tot  ceea  ce  ştim   mîncarea  este  >puţi«tă  şi   nul  Virgil  Zachiu,   şeful   insistent  —  la  I.G.C.L.  O-   re  că  in  zonele  Ilia  şi  Do-
    ţă, nouă,  să  ducem  o  exis.   ş  avem  a*-’;  Jtept  ;  mâi   neîndestulătoare,  plinea  de   Unităţii,  nu  se afla  la  post.   raştie,  dar  lucrurile  nu  se   bra,  eîndva,  mari  producă-
                                                                                Am  fost  însă  prin  com­
                                                       obicei  tare,  prin  camere
                                                                                                                                   toa e  A  legume  Ȕ  cartofi,
    tenţă  onestă,  să  fim  aşa   urat  ta  noi,  »*i  facem  fa-   şi  pe  coridoare  se  plimbă   plex.  In  camerfe  şi  pe  Ro­  remediază.  s-a  cam  abandonat,   mai
    cum  ne  dorim,  în  rînd  cu   tul  cu  pasiune  şi  plăcere,
                                                                                                           Cantina  comp exu < s  ser­
    lumea  bună,  cu  ţările  ci­  cu  grijă  şi  răspundere,  cu.   şoarecii,  personalul  nu  se   luri,  ordine  şi  curăţenie.   veşte  zilnic  un  meniu  bo­  ales  în  anul  trecut,  o  ase­
    vilizate.                sentime .st   necesităţii  i   comportă  corespunzător  şi   Stăm  de  vorbă  cu  Nataşa   gat  şi  variat.  In  ziua  res­  menea  activitate.  Ca  ur­
      Dar  cum  şi  cînd  vom"  utilităţii,  al  izbăvirii  de   stă  mai  mult  Ia  barul  de   Volf,  din  Orăştie,  care  ne    mare,  nu  mică  ne-a  fost
    reuşi ?  Am  fi  naivi  să   rău  şi  propăşirii  neamului,  la  recepţie.  spune:                   pectivă,  la  prînz,  s-a  ser­  mirarea cînd,  chiar în  cen-
                                                                                                          vit  ciorbă,  pilaf  de  orez
    credem că azi—mîine, chiar   - Să  ne  încălzim  sufletele   '  Am  notat  spusele  dom.   —  Vin  de  mulţi  ani  la   cu  carne  şi  biscuiţi.  Eli-   trul  Dobrei,  te  ri u   docn
    dacă acolo  sus,  la  noi,  s-ar   la  flacăra  unităţii  şi  ac­  nului  A.S.  şi  ne-am  depla­  Geoagiu-Băi   şi-mi  place   sabeta  Buciuman,  bucătă­  mentării,  se  ofereau  din-
                                                                                                                                   ţr-un  autocamion  cil  nu^
    afla.  toate  personalităţile   ţiunii,  iubirii  şi  înţelege­  sat  la  faţa  locului  să  cer­  mult  aici.  reasa,   ne-a  spus  că  de  anăr  de  înmatriculare  de
    Înmii.  Şi  am  fi  naivi  să   rii,  păcii  şi  armoniei  între   cetăm  temeinicia  afirma­  —  Aţi  avea  ceva  de  re­  foar -  multă  v  .*a«   n-a   Braşoy,  cartofi  de  vîhzare
    credem  că  vom  reuşi  alt­  semeni.  Iar  prin  toate  a-   ţiilor  sale.   Înainte  de  a   clamat ?  înregistrat  reclamaţii  «c  la   cu  Î9  lei/kg  (!).  N-ar  fi
    fel  decît  întoreîndu-ne  fie­  cestea,  ne  putem  lua  şi   consemna  ce  am  constatat,   — Nu !  oamenii  ce  măntncă  aici.   poate  rău  ca  la  o  astfel  de
    care,  cu  asiduitate, la  unel­  dreptul  de  a  crede  că  şi   se  cere  precizat  Că  —  deşi   Este  adevărat  că  doamna   De  altfel,  în  cursul  anului   imagine  să  reflecteze   cu
    tele  noastre,  încărcîndu-ne  Dumnezeu. este  ca. noi..  funcţionează  de  peste  10   N.V.  şi-a  adus  de  acasă   trecut,  s-a ’ înregistrat  doar
                                                       ani  —  la  complexul  „Ger­  reşou  si  aparat  de  radio.                 luciditatea  necesară   toţi
                                                       misara"  nu  s-au  făcut  re­  0  altă  interlocutoare   —  o  reclamaţie   care  sesiza   producătorii  agricoli  din
                                                                                                         lipsa  de  apă  rece  şi  caldă,   zonele  amintite.
                                                                                                         ce  persistă  —  tot  din  vina   Discuţia  pune  în  eviden­
                                                                                                         I.G.C.L.'  Orăştie  —  şi  în   ţă  nu  numai  nedumeririle
    Cu  voinţă  şi  perseverentă,  prin  muncă,  fiecare                                                 prezent.                  ce-i  mai  frămîntă  la   a-
                                                                                                           Cu  prilejul  documentării
                                                                                                                                   ceastă  oră  pe  ţărani,  dar
                                                                                                         am  aflat  şi  alte  aspecte pe   şi  neclarităţile  legate  de
                                                                                                         care  le  punctăm  în  conti­
                    îşi  poate  alege  drumul  în  viată                                                 nuare :  •   „Germisara”  are   soarta  producţiei  'agrieoîe
                                                                                                                                   dl»' anul ■" acesta,  care,' cum
                                                                                                         în  dotare  20  de  televizoa­  lesne  se  poate  net:':  «,  »te-
          Credeţi  în  destin ?  Sau  credeţi  câ  fiecare   alegi  în  viaţă,  modifieîn-   a  omului  care  înseamnă   re,  dar  numai  două  func­  marează  anevoios   '•  cu
                                                       du-1;   Doina,  medic,   50   posibilităţi  de  adaptare  în   ţionează;  *  Complexul  #r   multe  semne  de  întrebare.
          şi-l  croieşte  singur,  dupâ  cum  doreşte,   ani :  Da.   Elena  Ripoşan,   funcţie  de situaţi  e ca îc re-   trebui să fie dotat cu jpcuri   Indiferent  de  forma   de
          gîndeşte  şi  poate?                         librar :   Drumul  în  viaţă   te  şi  de  trăsăturile  in î*r -   de  şah,  table,  rummy  ş.a.,   proprietate  asupra  pămln-
                                                      depinde  şi  de  tine  ca  indi­  duale  ale  fiecăruia  dintre   spre  a  fi  închiriate  de  mu­  tului,  Un  lucru  este  cert:,
     Am  solicitat  răspunsuri   ar  însemna  să  fii  lipsit  de   vid,   de  capacitatea   de   noi.  M. P.,  bibliotecar,  44   safirii  săi;  •   Meniul  de  la   de  legume  şi  cartofi   au
    la  întrebările  de  mai  sus   personalitate;  M.S„   in­  muncă,  de  adaptare   la                cantină  p-iO's  fi  afişat  cu   nevoie  nu  numai  locţiitorii
                                                                                                         o  zi  înainte;  •   Aparatele
    unor  persoane  de  vîrste  şi   giner,  31  ani:  Nu  cred  în   mediu,  voinţă,  ambiţie ;  In   ani:  Da.  Cred  în  destin ;   de  radio  trebuie  aduse  în   satelor,  ci  şi  cei  de  la  o
    profesii  diferite.  Desigur,   destin..  Fiecare  ar  trebui   acelaşi  timp  un  rol  destul   D. D„  operator,  25  ani:   stare  de  funcţionare;  •   In   raşe,  soarta  producţiei  a-
    răspunsul  nu  poate  fi,  în   să-şi  croiască  singur,  după   de  mare  îl Joacă  şi  desti­  Fiecare  îşi  croieşte  drumul   ce  priveşte   comportarea   n- ...  1991  aflîndi  se   îr
    esenţa  lui,  decît  „da"  sau   iuti gtnde te şi  j-j  f“  j  j   nul  în  viaţa  individului;   în  viaţă  dupâ  cum  doreşte   personalului,  problema  îX   mtinile  ţăranilor,  meeam-
                                                                                                                                   zatorilor  şi  specialiştilor,
    „nu".  Şi,  totuşi,  din  unele   mul in viaţă ;  Dara Avram   prof.  O,  Popescu:  Destin   a   gîndeşte,  dar  şi  destinul   fie  t   atenţia  continuă  **
    formulări  reiese  şi  o  cale   Marius,  metodist:  Desigur,   nu  există.  Destinul  stă  te   contribuie  într-o  oarecare   conducerii  complexului  d   care  sta.  chemaţi   e&  o
    de  mijloc.  Dar  să   dăm   cred  puţin şi  în destin,  dar.   cele  două  braţe,  în  capaci­  măsură.  a  Societăţii   de  Turism   pregătească  e l': mai  temei­
    cuvîntul   interlocutorilor   destinul  nostru  depinde  în   tatea  fizică  şi  intelectuală        „Germisara".              nic  de  pe  acum.
    noştri.                  mare  măsură  de  noi,   de                                ESTERA  SlNA          TRAIAN  BONDOR
      Valeria  Gtoian,  profesor:   felul  cum  ne  implicăm  în                                                                       NICQLAE  TIRCOB
    Da,  cred  şi  în  destin.  Dar,   viaţă  şi  felul  cum  ne  mor
    totodată,  cred  că  fiecare   bilizăm  cînd dorim  să  rea­
    îşi  poate  croi  viaţa  dnpă   lizăm  ceva.  Consider  că
    cum  gîndeşte   şi  doreşte.   nu  putem  aştepta  de  la   Ca  instituţie,  primăria   Hai,  vin o  m îin e  !               mersul  evenimentelor,  A
    Depinde  de  voinţa  fiecă­  destin  împlinirea  Intr-un   comunei  trebuie  să  func-                                       Aectu de m.-j-»  vremea 'f . I
    ruia,  de  perseverenţa  cu   domeniu  sau  altul ;  I.L.,  ţihneze  te  sîufba  omului,                                     omul  simplu  se  afla  la
    care  luptă  pentru  a-şi  do-   matematician,  37  ani:  Da,   să  promoveze  acel  dialog   dar  mai  ales  secretarul,   lui  meu.  Mama  a  mers   cheremul  eelar  ce repre-
    bîndi  viaţa  dorită.  Nu în­  cred   în  destin.  Totuşi,   deschis cu rezultate bene­  de  obicei  stnt  de  negăsit.   la  Primăria  din  Bătrina   zentan  patere i  I»
                                                        fice de: ambele părţi Unii
    totdeauna  între  dorinţă  şi   destinul  poate  fi  influenţat   funcţionari  nn-ţi fac  insă   Mi s-a spus sa vin a doua   fi  a  cerut  această  copte.   tate  şi  cereri  purtau  pe
    realitate  există  o  coinci­  intr-un  anumit  fel  de  in.   datoria  pentru  care  sînt   zi,  dar  nici  atunci  n-am   Dar,  de acolo  au trimis-o   drumuri după bunul plac.
    denţă.  Trebuie  să  ne  lup­  divid ;  D. M.,  ingineră,  32   plătiţi,  purtînd  oamenii   găsit   pe  nimeni  AMâ   la  Dobra  oii  Ut  biroul  de   (M    ţt&şt  fa  stmddMe
    tăm  ca  această  dorinţă  să   ani:  Nu  cred  te destin,  cu   pe  drumuri  zile  la  rină.  dată  am  solicitat  alt  fel   copiat  acte  din  Deva.  De   cetăţeanului  trebuie  să-şi
    fie  cit  mai  aproape   de   toate  că  te  anumite  mo­  „MS  întreb  de  ce  iau   de  acte.  Nu  s-a  rezol­  ce  mai  funcţioneastă  o»   respecte  te  primul  rini
    realitate.  F. D.,  economist,   mente  in  viaţă  m-am  în­  banii  degeaba"  — spunea   vat  nimic   nici  atunci   ceastă  primărie ?  programul de  lucru.  Dar
    36  ani :  Nu  cred  în  destin.   trebat  dacă  nu  există  to­                                       Este  firesc  ca  in  ase­  dara âm-fdi Ac .a  Primă­
    Fiecare,  prin  muncă,   în   tuşi ;  ML I„  economist,  35   Maria  Ciuculescudin co­  pentru  că  ştampila  «  kt   menea  situaţii  cetăţenii   ria  uit*  n&îritja  igmră
                                                                                secretarul*.  Cînd  cineva
    anumite  condiţii  sociale   ani :  Cred  te  destin;  muna  Bătrina.  Sînt  Mie                     să-şi  pună  aceste»Intre-      ele nentară
    care  uneori  pot  fi  potriv­  Jurca  V„  funcţionar  47   in  care  nu-i  nimeni  la   a  solicitat  o  adeverinţă,   bărl  Funcţionarii  trebuie   gaţie,  ce  să  msi  mrbim
    nice  , îsi  croieşte  drumul.   ani:  Drumul  în  viaţă  tre­  primărie.  A  decedat  ta­  au  tăiat  lacătul  cu  botts-   s/t  înţeleagă  că  ţt  ta   Ja  amehiMeia   servire
    V. P.,  iurist.  50  ani:  Nu   buie  croit  ţinînd  cont  de   tăl  meu  ţi  aveam  nevoie   faierul  In  altă  zi  mi  ara   sate  oamenii  au  evoluat,   Ireproşabilă,  satteitudine,
    cred.  Da,  cred  că  fiecare   interesele  celor  din  jur.   de  acte.  Femeia  de  ser­  solicitat  de  ia Ofietul  de   citesc,  ascultă  mijloacele   respect  H  teUţ*&   c&
    îşi  croieşte  drumul  singur,   Destin ?  Este  un  element   viciu  a  mers  să-l  cheme   Pmsti o copie după certi­  ăe Informare audio-vizua-   pmksat r mmm*  si-
    după  cum  doreşte,  gîndeşte   întîmplător  care  poate  in­  pe  contabil,  că  primarul,  ficatul  de  deces  al  tată­  ie,  sînt  la  curent  ca  NAf.
    şi  poate  răzbate  în  viaţă.   terveni  ia  un  moment  dat
    A  crede  minai  în  .destin  th  drămui  pe  care  ţî-1
   1   2   3   4