Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_278
P. 2
CUVlNTUL LIBER N i. i
Pag, 2
a participa, fiecare
Bejan sau Macro 15. Aia
soarele apune, că fid
Mă declar norocos, mîn-
sa
şi pe mine •••• f dru şi ieriert că slut de- cărasăoare pentru bagaje l-»r paşte periefalul de a mita posibilităţilor -—, li
o bampanie de păstrare a
«te.; fie că şoselele «are fi trăsnit de duhoarea gu
veaa? Şi na «ornai pentru
noiului necărat şi intrat în curăţeniei, de combatere a
fac parte" integrantă
din
că Deva a fost, este şi sper
să rămîa^ un maş liniştit ‘ reţeaua de drumuri euro putrefacţie — sau dacă se vandalismului şi tecul tuni
(Urm»* «fin OU#-M} voinicul ce nu s-a lăsat pt- ’ şi civilizat, ci mai ales pene fac ea greu faţă cri- apropie prea mul t de un civice, de educare a celor
nă nu mi-a rostit cu tot pentru că oraşul acesta teriafar necesare pentru un bloc turn, te «ne s-a Sn- taoeri şi mai puţin tineri
harul actoricesc ce-i sta ia reprezintă şi o stare de drutncomuttai cradiasaLDar, . fundat colectorul dc gu — prin şcoli Şi in «dara tor
îndemină următoarea in spirit; starea de seriozita ' apropiindu-se de oraş, va noaie, riscă -să se trezească _ neutru a ridica nivelul
din afară, fac impresie cantaţie: „DunS, tonă nouă/ tea «fliillhru şi cultură. Nu Ti eu «gurafiţă de cu o porţie de resturi me de civilieaţic şi prin aceas
bună: pătucuri aliniate, ftspe pîroea-m două/ Şi ne am intenţia de a cădea îrt aşezarea, unică a oraşului, najere, paraşutate tocmai tă şi calitatea vieţii la
aşternuturi curate şi cele dă şi nouă/ Mie jumătate/ păcatul idilismului, - nici să culcat pe valea Mureşului de la etajul 8. cotă pe care ne-o dorim
necesare sub aşternuturi Ţie jumătate/ Nouă ~ Să- devin eampioaui patriotis ţi eu - Desigur, prin succinta e- cu toţii cit mai Înaltă po j
(de lâ strfinl prăsite — aătateîV Aşa-i puiule, mului tocai (mai real* de- numerare nu sn puteai sibil. ii
mi se spune). Mai Urate, nouă la toţi sănătate ! ţî- «St este necesari Aş don nici frumuseţile, dar nkâ Doar astfel vom ajunge i<
vîzitînd pe îndelete unita aora te curge năsucul şl să atrag petele de ruşine ale oraşu ca alţii să ne invidieze pa p
tea, aveam să constat că nu prea ştiu sS-1 şteargă, 17.-* M ' lui nostru. Totuşi, putem noi, te loc de a fi pe mai
înăuntru era plăcut — ca ăltora leies la iveteS Jn- oraşcare în faţa «nul pri observa că avem de-a face departe iot «oi cri ore ne
igîîm cu invidie Sn grădi
rat ţi cald. « căldură să lituri sau chiar <®e ttn ca- vitor dm afară **» a unui cu două categorii de pro
nătoasă, întreţinută de so eui — accidente de muncă, vizitau» ce «e aSă pentru bulevardul 22 Decembrie, bleme : una, a căror rezol na vecinilor mai apropiaţi
bele din teracotă în care doar wu vă imaginaţi că prima oară aici, « prezin va fi captivat de reaS*»- vare ţine de primărie, şl sau mai depărtaţi-
inocnda janfl de lemn. Fi . ei stau degeaba! Vă .te- tă brasc, total, ca- f"*"1" •»& alta oare ţine de noi toţi. GlREORdlIE GKLN
,
,
..........................
resc, deoarece copiii silit demn a «a vă grăbi să defectele şi csiSSţSe cipaldor străzi, care Militez desigur pentru ca
mici (între 3 şi 7 ani). Am puneţi micile neajunsuri şese (oarecum) *ă «e primăria să-şi rezolve pro
înţeles că există combusti Sta traista încăpătoare a Ca pri mă greze' ia blemele ce-i intră te atri
bil suficient <90 tone) tă lipsei de interes pentru eS la' .... cruţatul buţii, cum ar fii construi PENTRU
iat şi adăpostit; aştepUsid micuţi. Cinstiţi fiind eu poate ajunge cu -- parte d rea unui aeroport pentru PREVENIREA
şuierul vîntului şi umbra , noi înşine: celor din fa întracît «aşri ■ Ş®. j ..,--,-.. trebuie t& oraş, transportul, -şi trata INCENDIILOR
nămeţilor la ferestre; Bar miliile "noastre nu M se hvi aeroport Deci va veni cu ipotetic mi rea resturilor snenalere,
chiar şi Jărâ iarnă de po tlmplă nimic, niciodată ? ! trenul ster cu maşina î ia' ... i răci la. curăţenia străzilor şi ai. Pentru prevenirea incen
veste, viaţa merge înainte Să rămînem realişti 1 Că «ies te cazuri, va constata blocurilor de jpe telfc Dar în acelaşi timp, diilor în pca-ioada de Iar
In ansamblu, am constatat aceşti copii vor fi vreoda fie că gara este cufundaţă principal, $i mai tec un apel călduros ' te nă, se face apriid m tot*
o stare de mulţumire. £>e tă îngrijiţi la aceeaşi ca In întuneric — o dată ce va devia toţi locuitorii oraşului, de cetăţenii să respecte urmă
cere însă a fixa respecti litate ca înlr-o familie fai toarele măsuri: _
va atare în contextul fa ne organizată este utopiei • Nu fcSosi|i instalaţii
vorabil al revoluţiei ce a Niciodată comparaţia ma electrice defecte, improvi
adus şi aici . valuri de a- mă — îngrijitoare nu se zate sau cu siguranţe
jutoare. Hăinuţe, jucăm, va putea face de la «gali
electrice necalibrate
la
alimente : zahăr, sare, con Chiar dacă, presupunînd tablouriţ nu utili- •
serve, dulciuri, Ulei. Toate prin absurd, se va realiza
de calitate. în cantităţi paritatea numerică, cămi zaţi în acelaşi timp mai
multe aparate electrice In-
considerabile şS deci sal ne acea suspendare deasu
vatoare (chiar aşa le-a con pra _ golului de sentimente. ţrucît suprasolicitaţi insta
siderat d-na Lucia Mun Căci un străin, oricît de laţia electrică şi puteţi
tean o. directorul Casei de faun profesionist ar fi, nu provoca incendii.
Preşcolari). Vă miră poate se va putea substitui ni • N-u folosiţi sobe me
• faptul că balete monedă ciodată — fâcîndu-şi foar talice defecte, improvizate
pe ajutoarele primite. Ele te bine meseria — gestu sau neizolate faţă de pe
reprezintă însă o realita rilor mamei, răspunsurilor reţi şi pardoseli din lemn
te, concretizată intr-un fel la ridate de CErirrite din în locuinţe şi bucătării.
sau Intr-altul. Din ferici lume şi.„ celorlalte multe— X • Verificaţi te perma
re, la instituţia în discu Oricine ajunge în mijlo nenţă sistemul de alimen
ţie, sosirea Jor a fost be- cul .micuţilor este «repede tare cu gaz metan sau gaz
i nefică. Ajutor a însemnat ‘ vâmuit de sentimente: mi , de butelie; pentru orice
nu doar trimiterea de toi- nunile te-nconjoară, se si defecţiune anunţaţi organe
nuri şi produse, şi’de lesc a te atinge, a intra le de specialitate.
«neserţaşi care să schiţai», ! ia stăpînirea ta. a te păs- • Suoravegheaţi în per.
în măsura posibilului, anv , tea Aceia -sau, de ce nu, martenţă focul dă» sobe
bientalui micuţilor. V Con ţ a răcea cu tine.._ Au fost sau de 1a aragaze; nu a-
Atenţie stimaţi pietoni cum circulaţi pe trotuare; pentru că la unii nu le
cret: „Medecinsda Monde* şî; vor fj numeroase ca mai ajung şoselele, şl parcările. prindefi focul cu lichide
a finanţat o eriiipă de in- ■ zuri de înfiere. Mult timp Hota PAVEI, LAZA inflamabile , .
stalatori care, pe parcursul după drumul la ei — mă-
- unei săptătriîrfi (oare ai j rnntul popor al nimănui
noştri meseriaşi nu se vor — ,m-au u/mărit ca un
' lăsa contaminaţi de ope leitmotiv chemările.: „IA dovadă de înţelegere şi omenie!
rativitatea străinilor ? !) au MA,’ IA-MA Şl PE Ml- »
montat un cazan şi au rea- NE-N BRAŢE! ŞI-NVÎR-
menajat sala de -baie. TEŞTE-MA TARE TA (Urmare dip pag 1) din 70 cîte ar trebui şă toxicitate de 50 la sută cească. Aţlt cît puterile ■ ii
Pe cei mici i-ate găsit RE!". Sînt vorbe cu care realizeze în 2 zile pentru luau cam aceleaşi salarii. permit Cine va'da dova
în sălile lor, pe grupe de ei imploră pe oricine le stat de vorbă cu ing. Zaiţa cei care mătură Oraşul, ea Cereau mereu să fie înlă dă de „înţelegere şi ome
vîrstă. Înconjuraţi de munţi stă în preajmă : pe „mama Toma, şefa sectorului. reuşeşte să facă aproxima, turată din echipă, că ei nu nie", de vreme ce (se pa
ae jucării. Ordine In jur. educatoare" (dhiar aşa o Dumneaei afirma că fata tiv jumătate din numărul mai lucrează pentru ea, a- re) n-o prea găseşte nici
Ei, curăţei, în uniformă de numesc!), şau pe străinul a devenit „un caz" pentru de mături. Şi de aici se cuzînd-o pe ingineră că în propria familie ? ! Am
-grădinari". Vioi. dezghe ce ajunge aici. p colectiv. De ce ? Fiind han iscă certurile şi nemulţu este -pila" ei. Jar pe de fost şi din păcate mai sîn-
ţaţi — cei mai mulţi din Cu gîndul ars de vorbe dicapată nu poate lucra, mirile mătorătorîloir, măi altă parte E.B. îi spune tem, noi toţi, grav atinşi
tre ei — ştiind Şi dorind le lor, cutez a vă spunea nici ca măturătoare, raci aks că nu are putere să mereu şefei că şi ea are de un anume fel de a gîn-
să-şi spună numele şi, de -Oameni buni, apropiaţi-vă la zone verzi. Aşa că mă le lege cum trebuie şl ei dreptul la viaţă. In aceas di în ceea ce-i priveşte pe
ce nu, doar eu eram pu de aceşti copii! Pentru ei, turile achiziţionate, fiind sînt nevoiţi să le ajusteze tă situaţie doamna Toma semenii noştri handicapaţi.
blicul, un cîntec chiar, sau speranţa n-a ajuns încă la de proastă calitate, sînt singuri. Iar pînă eînd iar i-a sugerat să lucreze aca Mulţumiţi că sîntem teferi
o poezie. Nu-1 pot Uita pe ore Urzii !*. refăcute de către E.B. Dar Ii s-a acordat sporul de să. Dar nu vrea, pentru nu ne mai gindim ce s-ar
că nu se înţelege cu pă- fi Sntimplat. dacă noi am
ţ rinţii, Iar tatăl său a spus fi fost loviţi de soartă (sau
lUnnw* oag 11 a lui pante Aiigheri, ca ţin celebră cu acelaşi ti şi Julietct", am zăbovit că nu-şi murdăreşte cuţtea am putea fi. căci nicioda
semn dl preţuirii localni tlu, ce înduioşează de fie preţ de ctteva minute in „cu măturile voastre*. tă nu ştii ce-ţi rezervă
meridianele globului. .Bş cilor faţă de marele po care dată sufletele spec Piaţa .Bra”, din centrai Şi-atunci ? Cei cu care viaţa)?) Ara scris aceste
altfel, oraşul are o tnâe- et, găzduit o vreme la tatorilor care urmăresc oraşului vechi, de unde lucrează acum îi spun să rînduri la speranţa că se
lungată tradiţie culturală, Verona, după expulzarea drama celor doi îndră ne-am îmbarcat in auto plece căci, dacă fntr-o zi vor găsi totuşi oamenLca-
ansamblul s&u .Cantori hd din oraşul natal Flo gostiţi. car şi am pornit-o spre măturile vor fi de calita re să dea dovadă „de în
Veronesi" bucurindu-se şi renţa. Sfîrsttul $i-l va a- Am intrat şi noi în Lido di Jesolo, cale de te corespunzătoare, oricum ţelegere şi omenie" faţă de
azi de ,© fatmă mondială. fla însă la Ravena, unde curtea casei Cappultettl arca de Wxmetri. aici nu mai are ee face. Dar o tînără căreia oricum via
In inima Veronei se - şi doarme somnul de veci. datind din secolul 12 — Lăsăm în urmă. dar păs unde să se ducă? Pentru ţa nu-i oferă prea muito
flă cunoscuta Piaţă a Ier In poemul Jhirgatoriul', de pe strada Capello, am trăm în fnintî încă un că. Eugenia vrea să mun sahsfacţii. -
bii — una din cele mm danie va oglindi frămîn- privit balconul înfăşurat reper al trederti noastre
pitoreşti şi mai animate
din Italia —, împodobită n Italia, un mare şi
cu ctteva interesante co mos oraş — Verona
loane şi statui cu leul ÎN S E M N Ă R I D E C Ă L Ă T O R IE g — chiar dacă nu i-am pu
înaripat al Sfintului Mer I T A L I A tut cunoaşte dectt te mi
eu şi fîntina Madona Ve- că parte splendorile ar
rona, cu o serie de alte hitecturale şi spirituale,
ingenioase elemente ar ţările şi luptele intesti oamenii, tainele, legende
hitecturale. ne ale Veronei, precum tu iederă — mereu plin le, viaţa.
de tineri îndrăgostiţi —,
Zăbovim apoi l»tr-o al După ISO de kilometri,
tă mare şi frumoasă pia au fost şi cep dintre fa de sub oare Romeo U Veneţia ne apare teoă-
ţă din Verona — aşa-nu- miliile Montechi ţi Cap- şoptea iubitei sale sftşie- Inltă de umbrele serii, (Urmare din Bag. 1) materii prime le-am putea
mită a Seniorilor, spaţiu pulldtti, iubirea sftrţită toare cuviate de dragos dar luminată ,a giomo", achiziţiona din import, fi
te. Jos, in apropierea oa
închis de clădiri impună dramatic « fiilor eeîţr conului statuia di» a ocolim de aproape şi, neapărat, obţinerea urnă ind mai iefttoe, dar asîa
toare. precum. Palatul Co douăfamUti oare i-au in după mai puţin de 50 de profit rezonabil, finind presupune să facem şi stai
munal, Palatul Justiţiei, spirat in lucrările lor pe brong a nefericitei Julle- kilometri stetem pe mo teama şl de necesitatea mult export direct De alt
Palatul Scaligheri — do med mulţi apteri italieni ta, căreia admiratorii ti tel AdrUMcU, In îM o di oreşterM autonomiei unitâ- fel, sînt te tratative te a-
rind din Evul Mediu şi şi apoi pe marele Sha- mingile sinul şi mina Jesolo, intr-un frumos ţll. cate «ste un factor e- cest sens cu unii ofertanţi
unde tşi fac serviciile a- kespeare, retutnd poves dreaptă, intru venerarea hotel particular. Re vor aenţial te condiţiile trece străini. ,:■■■;
cum autorităţile oraşului. tea adevărată, sau legea- . rieîmpllnttei ei iubiri. face bine rina ţi odihna rii la economia de piaţă. Aşadar, de te ftefitoria
Tot aici. In mijlocul pie 'da, te celebra piesă »Bo- Am ieşit din această de peste noapte, pentru Rău este că ae moi izbim de Mătase Deva sîntem
ţei, se înalţă o masivă meo ţi JuMeta*, transpu- curte legendar* ca de la aa urmează i t p ş i T n » i r ^ Ţ .-» de vechile teze, de repar îndreptăţiţi ca te sseesA an
d t
Statute +*''y**rrmr*f 'ţ7h'K te opera nu ntăi pu un spectacol cu „Romeo lor Italiei aţii şi dependenţă de ma să avem vaşfi mai teme.
cu alte cuvinte, ca drumul
terii prime date In mod wi al+e wiwWte ■ riî» rl rtrrh.nl
pchtralizafa Ştim că mătfeii să fie ma
l;
