Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_279
P. 1

CONTRAPUNCT                                                                                                                       SE  REIAU
             INVITATE LA REFERENDUM                                                                                                        CURSELE  TAROM
                                                                                                                                            Cur s e 1 e   regulate
                                                                                                                                          ŢAROM  vor  fi  reluate
               Controversata  vizită  nocturnă  a  ex-regelui  Mi-                                                                        astfel:
            hai  a   reactivat;  pi intre  altoie,  discuţiile  cu  privire                                                                 —  eursele  interne  în.
            la  viitoarea'formă  de  guvernămînt  a  ţării.  Se  aud                                                                      eepind  do  luni,  li  ia­
            astfel  plaiuri  care  cer  un  (referendum,  ca  singură                                                                     nuarie  1991;
            modalitate'  democratică, de  â  decide  în  această  ches­                                                                     —  cursele  externe  în-
            tiune.;  Ideea  nu-trebuie  respinsă  din  start  fără  a  o                                                                  eepînd  do  sini bată,  12
           examina  niai* îndeaproape.  Ar  fi  deci  de  ales  între                                                                     ianuarie  1991  cu  urmă­
            moitarhief.constiţuţională,  republică  prezidenţială  şi                                                                     toarele destinaţii; Frank-
            republică  parlamentară.  , Cu  monarhia  avem  oarc-                                                                         furt, Zurieh, Amsterdam,
            osere-,  expesacnţă  şi  tradiţie.;  Dinastia  .Hobenzollern                                                                  Atena,  Larnaca,  Berlin,
           şi  le-a. avut  ale ,ei,  şt  btţne,  şi  rele.  Contribuţiile  lui                                                            Copenhaga,  Roma,  Lon­
            Carul  I  şi : ale  lui t Ferdirtand  la  cucerirea  indepen­                                                                 dra,  Bruxelles,  Paris,
           denţei,  Ia  războiul (de  reîntregire,  la  Unirea  din  1918                                                                 Moscova,   Budapesta,
           -şi,  ţn  general,  la; făurirea  EcjmânieL moderne,  nu  pot                                                                  Praga,  Istanhul,  Tirana,
           .fi  negate  dar  nici., nu ţ#  cazjuh să  IC  idilizăm.  Mihai                                                                Varşovia,  Tel  Aviv.
           4i-a ţ.prea <apiucat  să ;d<Mnnea$c»,  dar  numele  său  ră-                                                                            (Rompres)
            mîne  operabil şi  inseparabil  Jpgaţ- de  momentul  de   lecţie  de  religie,  susţinută;  de  preotul  Etnii  Şortan,  Ui  clasa  a  II-a  A,
            ia  23  -august  1914.1  Cil   despre  tatăl  său*  Carol  al   de  la  Şcoala  Generală  Nr.  t Deva.  Foto  PA VEL  LAZA
            •11-lea,  aventurier  şi  intrigant  priapic,  ne-a  făcut  de
            rîsit’lumii  şi  a . demonstrat  cutii  poate  duce  un  re­                                        A W W M W V W W W .W A \% W W M W .V V V W V W .S V A
            ge  ţara  de  rîpâ.  Aşa  că  motive  extraordinare  de  a
            reinstaura   monarhia  după  cinei  decenii  nu  prea   )   ORA  DE  RELIGIE  t                            Se  ocupă  cineva
            văd.  Şi  apoi,  să  reintronăm  un  rege  de  7Q  de  ani ?   1
            Şi  cine  i-ar  fi  succesorul ?  Căci  fecior  n-are.  Poate   Uir  eveniment  de  pri­  avem   sfînta  datorie  s-o
            prinţesa  mitingistă  care  n-a  trăit  în  ţară  şi  se  pare   mă  importanţă   pentru  lăsăm  urmaşilor  şi  care   de  protecţia  mediului?
            că  n-o  prea  rupe  nici  pe  româneşte 7  E  drept  că   viaţa  noastră   spirituală  ne-a  însoţit  pe  tot  par­
            m.-am  înrudi  cu  toate  casele  domnitoare  din  Euro­  este  reapariţia  orelor  de  cursul  istoriei,  a  devenit
            pa,  dar  cred  că  şi  fără  asta  am  putea  trăi.  Să  ale­  religie  în  şcoli.  Şcoala  şi  parte  constituantă  a  fi­  Să  ne  amintim  cu  nu­  refractare  în  materie.  Cura
            gem  atunci  republica  prezidenţială,  cu  un  preşe­  Biserica  —■  în  dialog.  Lu­  inţei  noastre  naţionale.   mai  un  an  în  urmă  puzde­  este  .şi  normai,  scrisoarea
            dinte  cu  largi  prerogative 7  Doamne  fereşte!  Ar  fi   cru  ce  bucură  şi  pc  cei  Grecii  au  ridicat  educa­  ria de gazete apărute ca  ciu­  mea  a  fost  trimisa   spre
            şi  mai  rău.  Căci  un  rege  are  măcar  stil,  pe  cînd  un   mici  şi  pe  cei  mari,  deo­  ţia  la  rang  de  zeitate,  a-   percile  după  ploaie  care  a-   cercetare  Ministerului  Me­
           -preşedinte  ajuns  în  fruntea  bucatelor  am  văzut  noi   potrivă.  Oare  chiar  să  nu  tîta  preţ  puneau  ei   pe   veau  ca.  un  subiect  de  pri­  diului  de  la  care  am  pri­
            fie  pielea  noastră  de  ce  e  în  stare.  Republica  parla­  ştim  la  ce  se  refereau  cu­  formarea  omului  moral.   mă  linie  cumplita  problemă   mit  în  sfîrşit  un  răspuns
            mentară  ar  rămîne.  aşadar,  forma  de  guvernămînt   vintele  „daţi-mi  o  gene­  Omul  imoral   nu  poate   a  poluării  mediului  încon­  (de  la   Inspecţia ; de  Stat
            cea  mal  democratică  şi  de  viitor.  Şi  cea  mai  ferită   raţie  de  mame  bune şi voi   face  nimic  cum  trebuie :   jurător.  S-a  scris  excesiv,   pentru  Protecţia  Mediului).
            de  pericolul  pervertirii  în  dictatură.  In  sfîrşit,  asta   schimba   faţa   lumii ?".  nici  ştiinţă,  nici  artă,  nici   problema  a  fost  întoarsă   Să  vezi  şj  şă  nu  crezi!
            nu (•  docil,  o  părere,  mai  reflectaţi  şi  dumneavoastră.  Dar  vai !...  şi  mamele  au  educaţie,  nici  politică.  O-   pe  toate  părţile  posibile,   Din  scrisoare  aflăm  lucruri
               Iată  însă  că  (1-1  Silviu  Brucan  zice  că  problema   trăit  atunci. cînd  nu  tre­  mul  moral   oriunde  ar   parcă  începuserăm   să  ne   pe  care  le-am  tot  auzit  de
            nici  nu  trebuie  pusă  astfel  deoarece  românii,  nc-   buia  să  ştim  că  avem  şi  lucra  este  o  lumină  şi  o   avîntăm  şi  să  respirăm  mai   vreo  8  ani  buni :   „s-au
            avînd  culţură  politică  n-ar  fi  în  stare  să  facă  deo­  suflet.  Că  omul,  „coroa­  bucurie   pentru  cei  din   din   ad incul   piămînilor,   Întreprins  imediat  o  serie
            sebirea  între  republica  prezidenţială  şi  cea  parla­  na  creaţiei",  cum  îl  de­  jur.  Un  stat  cu  atît  este   convinşi  că  acestora  li  se   de  măsuri ;   identificarea
            mentară.  După  d-sa,  ar  fi  deci  de  ales  doar  între   numeşte  Biblia,  se  distin­  mai  matur  şi  mai  legat   va  destina  imediat  un  aer   surselor  de  poluare ;  slabi,
            republică  şi  monarhie.  Ei,  nici  chiar  aşa !  Cit  am   ge  radical  de  restul  crea­  de  bunăstarea  omului,  cu   mai  curat.„  lirca  de  măsuri  pentru  re­
                                                                                                                 Dar  n-a  fost  să  fie ;  a
            fi  noi  de  grei  de  cap,  atîta  deosebire  am  şti  să  fa­  turilor.  cit  se  ocupă  de  formarea   trecut  valul,  promisiunile   medierea  situaţiei;  sancţio­
                                                                                                                                         narea  celor  vinovaţi...”.
            cem.  Ne-ar  mai  ajuta  presa,  radioul,  televiziunea   ■  Va  fî  ştiut  Mîntuitorul   adevărată  a  omului  mo­
            şi  am  scoate-o  la  capăt.  Şi  nu  ştiu  co  mă  face  să   Hristos  ce  înseamnă  pen­  ral,  cu  cît  criteriul  pro­  făcute  de  cei  ce  conduc   Şi  ceva   mai  departe t
            bănuiesc  că  m anarhiştii.  şi  adepţii  republicii  prezi­  tru  noi  chemarea  „lăsaţi  movării  în  ierarhia  so­  întreprinderi  cu  mare  grad   „vă  putem  informa  că  cir­
                                                                                                               de  poluare  s-au  depozitat
                                                                                                                                         cuitul  de  ape  chimic  im­
            denţiale  n-ar  agonisi  împreună  -mai  mult  de  25  la   copiii  să  vină  la  mine".  cială  se  întemeiază   pe
            sută  din  voturi.  Electoratul  n-o  fi  avind  cl  cultură   Ei  bine,  ateismul  comu­  valoarea  morală,  pe  omul   peste  cele  făcute  în  ştim   pure  din  C.S.V.  Călan  este
            politică,, dâr  are  bun  simţ  şi  ştie  ce  ştie.  nist  a  încercat  prin  toate  obiectiv,  altruist.  prea  bine  care  perioadă  şi   actualmente  închis,  neexis-
                                                                                                                                         tînd  pericolul  de  poluare
                                                                                                                                    să
                                                                                                               nu  se  găseşte  nimeni
               Chestiunea  e  facem  sau  nu  „plebicist" ?  O  ase­  mijloacele—  şi  avea  des­  Primiţi,  dragi  copii,  a-   aplice  cu  bărbăţia  şi  seve­  a  rîului  Strei  decît  în  ca­
            menea  întreprindere  ne-ar  costa  time şi money,  timp   tule  —  să-L  smulgă' pe   ceastă  preafrumoasă  mi­  ritatea  cuvenită  vreun  ca­  zul  producerii  unor  avarii".
            şi  bani  pe-care,  săraci  cum  sîntem  acum,  i-am  pu­  Dumnezeu  din  sufletul   nune,   de a-L  avea  pe  păt  de  lege  care  să  înîă.   Toate   foarte  frumoase,
            tea  folosi  mai  profitabil  în  alte  direcţii.  Pe  de  altă   copiilor.   Rezultatele  a-   Hristos   în  mijlocul nos­  ture  pentru  totdeauna  in­  ca  pe  vremuri,  dar  fără
            parte  însă,  un  referendum  ar  lămuri  o  dată  pentru   cestol  „lucrări"  s-au  vă­  tru,  ca  pe  un  dar,  un  dolenţa  (puţin  zis).  acoperire.  în  consecinţă  în
            totdeauna  problema  şi  ar   exclude  orice  viitoare   zut  şi  se  văd  —■  cu  du­  dar  care  nu  se  va  lua   Dezamăgit   de  clişeele   ziua  de  3  Ianuarie   1991
            contestări  ale  formei  de  guvernămînt  sau  aî  carac­  rere  o  spunem  —  în  a-   niciodată  de  Ia  noi  şi  vă   neschimbate   ale  situaţiei   Streiul  a  fost  din  nou  po­
                                                               tîtea  şi  atîtea  nelegiuiri
            terului  democratic  al  noii  Constituţii.  Ar  fi  un  pro­  — pe  care  nu  le  mai  nu­  va  fi  atît  de  util  în  via­  mediului,  am  adresat  un   luat,   din  nou  au  venit
            fit  m ajor  şi  aducător  de  linişte,  care  ar  justifica   mim  —  toate  fiind  ma­  ţă.  Mai  mult  ca  pricind,   memoriu  preşedintelui  Ion   peşti  morţi  pe  apă !!  Cînd
           întru totul efortul şi cheltuiala.  Deci, dacă m-ar întreba   nifestări  ale  omului  fără   astăzi  avem  nevoie   de  Ilieseu,   în  care  —  cum   se  va  face  ordine  şi  se  vor
            cineva,  aş  fi  de  acord  cu  un  referendum.  Ca  să   frică  de  Dumnezeu.                     este  normal  —  principala   aplica  sancţiuni  care  să-i
            n-avem  vorbe.  Şi  ca  să  fim  cu  conştiinţa  împăcată   Credinţa pe care o moş­  Preot  EMIL  ŞORTAN   referire am  făcut-o la Com­  împiedice  pe  cei  în  cauză
            că  am  făcut-o  şi  pe  asta.                                                                     binatul  Siderurgic  „Victo­  să  se-’ joace  de-a  protecţia
                                     RADU  ClOBANU             tenim  de  la  începuturi  şi (Confînuare  in pag  a 2-a)  ria"  din  Călan,  una  din   mediului  înconjurător ?
                                                                                                               întreprinderile  cele   mai  Dr.  CORNEL  STOICA
                                                                                                                                      MMHMsaau»:.
             S-a  întîmplat  să  ajun­                                                                                                 ce,  generate  de  maree  şi
            gem  la  Veneţia   într-o   16.  VENEŢIA -  FENOMEN  UNIC  IN  LUME                                                        de  vînturile  Sesa  ce  bat
            duminică. O duminică  lu­                                                                                                  uneori  puternic  din  lar­
            minoasă de  noiembrie,  cu                                                                                                 gul  mării  spre  oraş.  Ase­
            soare  blînd  şi  binefăcă­  trarea  şi  acostarea  în  ba­  perlele  Veneţiei,  cu  cele   Privim  în  jur  cu  uimi­  căreia  pînă  acum  nu  i   menea  fenomene  sînt  ,şi
            tor,  ce-t  dădea  oraşului   zinul  San  Marco  —   lin­  grupate în inima oraşului,   re  şi  îneîntare.   Lume   s-a  găsit  soluţia  salvatoa­  240  în  cursul  unui  an,  a-
            născut  din  spuma  Adria-   gă  impozanta  statuie  a   în  Piaţa  Şan  Marco:  Pa­  multă, gălăgioasă, vorbind   re,  îngrijorarea  localnici­  pele  depăşind  cu  pînă  ta
            ticii  întreaga  dimensiune   lui  Victor  Emaituel  Rege   latul  Dogilor  şi  Basitica   în  toate  limbile  pămîntu-   lor  crescînd   cu  fiecare   1,40  metri  nivelul, mării
            şi  strălucire.  Despre  a-   —  şi  apoi  toată  această   San Marco — ce pun am­  lui,  se  intersectează  la   zi.  Ridurile  lăsate  de  a-   şi  năpustindu-sc  violent
            ceastă  perlă  Inegalabilă  a   splendoare  arhitecturală   prenta  dominantă  asupra   fiecare  pas.  Două  parti­  cest  fenomen  nemilos  pc   peste  oameni  şi  casc.
            Italiei,  despre  acest  fe­  şi istoria  ei de secole,  lu­  pieţei  —,  dar  şi  Turnul   cularităţi  surprind  însă   faţa  bătrînei,  dar  atît  da   Intrăm  în  Basilica  San
            nomen  unic  în  lume  —   mea  veselă  şi  pitorească   Maurilor,  Puntea  Suspi­  cu deosebire: puzderia de   fermecătoarei Veneţii, sint   Marco  —  feeric  ansamblu
            prin  organizare  urbanis­  a  Veneţiei  m-au  determi­  nelor,  Palatul  Procuratu-  porumbei  din  piaţă,  atît  adinei,  vizibile  pa  străzi,   bizantino-veneţian,  stră­
            tică  şi  concepţie  arhitec­  nat  totuşi  să  consemnez                                         pe celebrele ei  monumen­  lucind de mozaicuri,  mar­
            turală, prin acumulare  de   în  carnet şi apoi  să  scriu                                        te.  De  multe  secole,  va­  mure  colorate,  cupole  au­
            capodopere  şi  risipă  de   cîteva  rînduri.              ÎNSEMNĂRI  DE  CĂLĂTORIE               lurile  Adriaticii  rod  în­  rite,  bogat  pictat şi încăr­
            fantezie  creatoare  —  s-a   Sigur,  ar  fi  atisurd  să          I T A L I A                    cet,  cu  necontenire,  teme­  cat  cu  statui.  Construcţia
            scris  o  literatură  bogată,   credem  că  într-o  singură                                       liile  Veneţiei.  Palate  mo­  bisericii  a  început  in  se­
            ceea  ce  U  pune  în  difi­  zi  vom  putea  cunoaşte   rit,  Academia  —  deveni­  de  domesticiţi,  îneît  tre­  numentale  se  înclină  tot   colul  al  IX-lea.  îndată  ce
            cultate pe semnatarul rin-   prea mult din acest imens   ta  azi  Biblioteca  naţiona­  buie  să  păşeşti  cu  grijă   mai  mult,  oraşul  în  an­  au  fost  aduse  din  Ale­
            durilor  de  faţă  de  a  mal   conglomerat  urban  aşezat   lă,  Campanila,  cele  două   pentru  a  nu-i  călca  şi   samblul  său  coboară  în-   xandria moaştele Sf. Mar­
            adăuga  ceva  în  plus  in­  pe  120  de  insule,  strtns   coloane  monolite  purtînd   lipsa cu desăvîrşire a ma­  cet-încet  în  ape.  Urmele   cu,  devenit  patronul  ve­
            tr-un  simplu  reportaj  de   grupate,  separate  de  ca­  în  creştet  —  una  statuia   şinilor  —  Veneţia  fiind,   sînt  tot  mai  pregnante.   nerat  al  oraşului,  a  fost
            ziar.  Dar  emoţia  puterni­  nale,  din  această  diade­  Sf.  Teodor  — 1 patron  al   din  cîte  ni  se  spune,  sin­  Pînă  şi  frumosul  mozaic   distrusă  da  turci  în  urma
            că ca , na cuprinde In timp   mă  fără  seamăn,  căreia   oraşului,   iar  cea  de  a   gurul  oraş  din  lume  în   al  Basilicii  San  Marco   unui  incendiu,  reconstrui­
            ce  ne  apropiem  cu  vapo­  diamantele  ce  o  compun   doua  —  leul  înaripat  al   care  nu  circulă  automo­  este  unduit  de  scufunda­  tă  în  secolul  următor,  a-
            raşul  de  acest  tărîm  a-   ti  conferă  o  forţă  de  a-   evanghelistului   Marcu,   bile.    rea  neîncetată  a  grandi­  poi  din  nou  în  secolul  al
            rnestecat  de  real  şi  ireal,   tracţte  şi  o  strălucire  a-   leul devenit emblema Ve­  In mod cert, aceasta din   oasei  construcţii.  Dar  şi   DUMITRU  GIIEONEA
            impresiile  copleşitoare  ce   parte.  Vom  face  totuşi   neţiei,  iar  Sf.  Marcu  —   cauza  stării  sale  de  scu­  alte semne  poartă  oraşul :
            ne  subjugă încă  de  ta in­  cunoştinţă  cu  cîteva  din  primul  ei  patron.  fundare  lentă  în  mare  ale  inundaţiilor  pariodi-  (Continuare  în  pag  o  2-~V
   1   2   3   4