Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_279
P. 3
Am fost pe urmele j
scrisorii dumneavoastră
i
Primim o scrisoare de la obiectivi in aprecierea
un „Grup de muncitoare muncii oamenilor. Canti
din cadrul Fabricii de în tativă şi calitativă. Toţi
de nemulţumiri din partea cumpă călţăminte Hunedoara". Ci
U N G ÎN D DE M AMĂ rătorilor unitatea noastră a atenţio vor bani mulţi, dar sa
CÎTEVA PROPUNERI tăm pe scurt: „Ne adre muncească puţin. Aşa ceva
Sînt una din milioanele de mame nat în scris şefele de unitate cu pri săm dv. sub anonimat, nu se poate. Vedeţi ? Este
şi bunici ale acestei ţări frămîntate • Să se mute primarul ora vire la necesitatea respectării cu pentru că relatările noas. ora 14,30 şi multe lucra
de activitatea formaţiunilor politi şului Brad pe strada A. Ian- stricteţe a tuturor regulilor de co tre de mai jos ne-ar adu toare sînt la poartă, iea
ce şi apolitice. Nu găsesc cuvintele eu. merţ. ce neplăceri. Spunem a- din fabrică. La ce oră an
care să exprime ce simt acum du • Să se introducă sistemul ceasta deoarece conduce părăsit locurile de muncă 3,
pă ce am crescut 6 copii şi mă bucur de abonamente la lapte pen POŞTA RUBRICII rea fabricii, cu mici ex Doar schimbul este pînă la'
de cei 7 nepoţi care-mi sînt nespus tru bătrîni (peste 60 ani), han cepţii, ameninţă muncito ora 15. Dar la salarii viii
de dragi. De ce vă scriu ? Mă uit dicapaţi, copii mici şi bolnavi • loan M. Hălmagiu, Băeşti. Vă rii atunci cînd aceştia cer cu pretenţii...".
zilnic la televizor, citesc presa. îmi (cu certificat medical). V mulţumim pentru urările pe care le unele drepturi. Avem şi Sofia Roş, muncitoare.
dau seama de situaţia noastră eco • Să se dea pe bază de ti, faceţi colectivului nostru la început alte necazuri îm fabrică. „Am muncit şl muncesc
nomică, socială şi politică. Ceea ce chete buteliile de aragaz, în de an. In privinţa tulburărilor din Dorim să Ie destăinuim cu bine... îmi fac datoria. O
nu pot înţelege este faptul că stu funcţie de numărul membri viaţa ţării şi a noastră, a tuturor, ocazia anchetei pe care sîn răsplată ca premiu de 500
denţii, pentru care părinţii lor fac lor fiecărei familii. (A. Stă- aveţi dreptate: ele nu servesc ni tem convinşi că ziarul „Cu- lei a fost o bucurie pentru
eforturi enorme, fac «grevă gene nici, Brad). mănui. Şi bine ar fi dacă toţi ar vîntul liber" o va face la mine. O bucurie şi o încu
rală". Ce doresc ei ? In învăţămînt gîndi ca dv., că trebuie „să fim noi". rajare de a munci fnaî
se face politică ? Ce spun dascălii mai uniţi şi să dăm dovadă de mai Am fost pe urmele celor bine".
lor ? CEI VIZAŢI RĂSPUND multă toleranţă unul faţă de ce semnalate de dumneavoas. Maria Bereszki, şefă de
Dar cel mai mult mă doare că lălalt". tră, stimate „Grup de mun formaţie : „La banda 4—M
fiecare dintre aceşti tineri are o INTERPELĂRILOR citoare". (Ce frumos, loial, de la cusut, formaţie pel
mamă, o bunică. Oare ele n-au ni ZIARULUI a Lucian Chiriţă, Deva. Pentru cinstit ar fi fost să vă care o conduc, se munceş
mic să le spună celor pe care vi soluţionarea problemei ridicate în semnaţi). te bine. După muncă fie
sează să-i facă „domni" ? Bine-ar • I.C.S. Alimentara Hunedoara. scrisoarea trimisă ziarului nostru, Stăm de vorbă pe rînd care îşi primeşte salariile
fi să uităm toate relele lumii, să Ca urmare a adresei dv. nr. 285fi trebuie să vă adresaţi instanţei. cu domnul inginer Con. şi premiile. Dar să nu scă
fim cinstiţi cu noi înşine şi cu cei din 19 noiembrie 1990 privind scri • Un tînăr creştin necăsătorit. Si- stantin Munteanu, directo păm din vedere că numai
de lingă noi. Am scris aceste rîn- soarea unui grup de pensionari, In meria. Pentru împlinirea visului dv. rul fabricii: „Uşa direc muncind mai bine vom a-
duri din imboldul inimii mele de numele cărora semnează Văiteanu matrimonial, adresaţi-vă (direct sau ţiunii este tot timpul des vea salarii tot mai bune*-
mamă şi bunică şi vă doresc tot Aurel, Covaci Ion, Onofrei Gheor- prin intermediul Oficiului Poştal chisă. Sîntem receptivi la Cornel Tabaeu, maistru i
binele, cu sănătate şi fericire 1 Nu ghe, Carp Vasile, Rinţu loan, Ta. Simeria) serviciului nostru de „Mi orice discuţie, la orice pro „Am 72 de muncitori în
cred că numele meu are impor maş Toader şi alţii, vă comunicăm: că publicitate". punere bună. Conlucrăm subordine. Toţi muncesc»
tanţă, aşa că semnez Ana. bine cu sindicatele. Stabi bine. Primele care se dau
In urma acestei 'sesizări am pro • Daniel Negreţ, Hunedoara. Ca lim în mod corect, cinstit sînt repartizate cinstit. Du
cedat la efectuarea unei anchete ad să obţineţi adresele care vă intere
pă muncă, după rezultate
V AR TREBUI ministrative şi am constatat urmă sează vă rugăm să vă adresaţi Fi salariile şi premiile, pen le şi hărnicia fiecăruia1*.
tru ca toţi lucrătorii noş.
; D IN C iN D ÎN C ÎN D ... toarele : lialei judeţene a Organizaţiei Tine tri să fie mulţumiţi. Repet Am cules şi alte multei
— din cuprinsul notelor de co retului Liber.
păreri. Printre ele au foşti
Am fost nu de mult la Deva. mandă şi prin verificarea notelor • Ileana Gavrilă, Deva. Vă ru că oricare şi oricînd are — chiar dacă nu ne-au spus»
uşa deschisă la direcţiunea
Printre altele am admirat şi con de intrare-recepţie a produselor ra găm să reveniţi cu date concrete fabricii. Avem capacitatea şi cele din un „Grup de
strucţia modernă şi frumoasă a ţionalizate (ulei, zahăr) rezultă că sau apelaţi direct la serviciile Po şi puterea să rezolvăm îm muncitoare". în ce ne pri
gării. Ce păcat însă că trebuie să acestea au fost corect distribuite, liţiei Deva pentru identificarea per preună toate situaţiile care veşte aşteptăm să ne maî
existe şl un... bai! La grupul so persoanele care le ridică semnînd soanei. se ivesc în fabrică". scrieţi. Dar concret, cinstit
cial de aici se percepe o taxă pen pentru preluarea lor; • Venton Pleşca, din Călan. Ca Rodica Pogonaru, mai şi cu... numele şi prenu
tru care consider că ar trebui să — din nota explicativă dată de să vă putem da un răspuns vă ru stru Ia secţia cusut: „Vrem mele.
fie cît de cît întreţinut. Cine intră şefa de unitate, precum şi din dis găm să ne scrieţi explicit dacă fe să fim cît mai drepţi şi GH. I. NEGREA
noaptea în el trebuie să aibă cizme cuţiile avute cu personalul maga. tiţa este numai a soţiei nu şi a dv.,
de cauciuc. Nu există nici un bec, zinului rezultă, de asemenea, că ori iar în acest caz dacă aţi înfiat-o
instalaţiile şi obiectele sanitare sînt de cîte ori o persoană solicită res legal sau nu.
defecte, mirosul insuportabil. De tanţa din lunile anterioare, în ca m Miltiad Căluşeru, Hunedoara.
spre hîrtie igienică nici nu poate fi zul în care din nota de comandă Decizia de pensie care vă priveşte
vorba. N-am mai văzut-o de ani de reiese că nu a ridicat raţia, i se dă a fost comunicată pentru plată la Fotografia din stingă reprezintă o Instalaţie de
zile ! cantitatea aferentă; 23 octombrie 1990 şi, deci, la aceas încălzit improvizată, iar cea din dreapta una de
Astfel de aspecte vorbesc despre — precizăm că, întrucît persoane bază. Cel puţin aşa susţin specialiştii.
gradul de civilizaţie al unui popor, le semnatare nu-şi specifică adre tă dată v-aţi încasat toate dreptu. Prototipul se găseşte în camera de comandă —
iar prin gara Deva trec şi străini. sa, nu avem posibilitatea de a le rile restante la care vă referiţi. (I.L.) staţie 110—220—100 kV de la Termocentrala Mintia,
Ce părere-şi fac despre noi 7 Ştiu identifica după notele de comandă • Gheorghe Groza, Călan. Aţi în Deva.
că un şef de gară are multe pro şi de a verifica modul în care au ţeles bine, chiriile nu se majorea
bleme de rezolvat, dar n-ar strica beneficiat de produsele distribuite ză. Deci în stabilirea lor nu se iau Foto PAVEL LAZA
să treacă din cînd în cînd şi pe la pe baza acestora. în calcul indemnizaţiile de 400 lei
grupul social. (N. Ştefan, Brad). Pentru a preîntîmpina orice fel acordate pensionarilor.
ÎN AGONIE SAU NUMAI ÎN IMPAS?
Oraşul Călan s-a născut Şi după Revoluţie se con furnale vechi. Dar mai
graţie producţiei sale de tinuă, se pare, pe aceeaşi trebuie cunoscut amănun
fontă. Ca un vechi tehni linie. După ce în august tul că furnalele noi sînt m m
cian în metalurgie şi locui 1988 a fost abandonat fur înzestrate cu o capacitate
tor al oraşului, mă tot în nalul nr. 2, în luna august de producţie de patru ori * * * ** * »
treb : ce se realizează acum a anului . 1990 s-a abando mai mare decît cele
în acest combinat al Că- nat, se spune că temporar, vechi (!).
lanului ? N-am găsit încă şi furnalul nr. 1. Totuşi, Pornind de la aceste
nici un singur răspuns con uzina veche este mama stări de lucruri, nu putem
cretizat printr-o înfăptuire care a născut acum zece să nu întrebăm: Oare nu
cît de cît remarcabilă. Şi ani uzina nouă — un copil există forţe proprii cărora
nu naă refer doar la anul nici prea dorit, nici prea să le dăm o şansă să În
trecut, ci la ultimii zece. reuşit şi care era să su cerce cu răspundere, dă
Au avut loc însă tot felul combe de nenumărate ori ruire şi pasiune să scoată
de schimbări. Dintre aces după tăierea cordonului din iippas combinatul ? DRAGOSTE DE M ESERIE
tea amintesc doar una ca ombilical. Dacă nu se întreprinde ni
re nu ar trebui să conti Revoluţia din Decembrie
nue. Acum patruzeci de a adus noi şi mari speran mic aici şi dacă se face la Pe Maria Lacău şi nilor lucraţi în complex, lizări, ajungînd şi la 4000—»
ani, aici, la Călan, produc ţe, dar nu şi dorinţa şi fel şi în alte mari unităţi Floarea Oproiescu le-am cele două interlocutoare au 4500 lei, că în unele perii
ţia de fontă a fost reali voinţa necesară de a le da din ţară, înseamnă că nu cunoscut la locul lor evocat existenţa unor pe oade rezultatele sînt neinuL,.
vrem să acordăm nici o
zată exclusiv de către băr viaţă. Iar dacă există con de muncă, respectiv la rioade mai rodnice, a al. ţumitoare datorită lipsei
baţi. Exista pe atunci o şansă de a se realiza mă Complexul din Romos, spe tora mai1 grele, cu nelinişti furajelor.
singură femeie la furnal diţii tehnice şi de muncă surile preconizate chiar de cializat în creşterea porci şi insatisfacţii. „Cine nu e Legat de „integrarea" noi
vitrege (şi ele există!) a-
către Guvern.
— femeia de serviciu. A- lor. Deşi meseria de cres pasionat pentru zootehnie, lor veniţi, ni s-a spus că#
cest fapt nu ar trebui să
cum tendinţa, încă vădită, descurajeze ci, din contră, Cum putem riizbi în alt cător de porci nu este de nu are ce căuta într-un „Mulţi se uită doar după'
este aceea că proporţia fe mod, mergînd în continua loc prea uşoară, curată şi complex — ne-au spus. bani, însă nu prea se o»
meilor tot creşte fără să să încurajeze creaţia. Pen. re la serviciu dar nu la frumoasă, unii considerînd-o Aici se lucrează fără pau moară cu munca, ceea ce
se întrevadă o limită şi tru că în toate se resimte muncă, „mărind" în conti chiar pe ultimele locuri în ze, inclusiv sîmbăta, du face ca aici să nu-şi prea;
fără să se amelioreze con că e lipsă de Know-How nuare productivitatea mun ierarhia profesiilor, cele minica şi în alte zile de găsească locul. Cum cine»
diţiile grele de muncă. Va sau, cum se mai zice pe la cii prin aceea că tot mai două doamne s-au legat sărbătoare. Au fost cazuri va încearcă să-i aducă la
continua această tendinţă noi, lipsă de cunoştinţe ba puţini să muncească pen de această îndeletnicire şi cînd nici în concediu me calea cea bună, imediat au
pînă ce situaţia va fi in zate pe cercetare şi expe tru tot mai mulţi? dical n-am avut stare, ve treabă cu şefii, care rm
versă celei de acum patru rienţă proprie. Căci nu se Timpul trece şi el nu le-ar fi greu să se despar nind la serviciu pentru că sînt buni şi trebuie schim
zeci de ani ? poate perfecţiona ceea ce costă numai bani: timpul tă de ea. Altfel nici nu era necesară prezenţa baţi. Noroc că nu ei hotă
In epoca dinaintea Revo nu se stăpîneşte. costă viaţă I Uzina de ieri, s-ar putea explica faptul noastră aici". răsc, ci oamenii care-şî
luţiei din Decembrie, pen In consecinţă, printre al combinatul de azi, repre că au venit aici de 1? şi, Discutînd şi despre alte văd de lucru". Discuţia «i
tru Combinatul din Călan tele, mult cîntatul şuvoi zintă o zestre cu multă respectiv, 14 ani, rămînînd aspecte ale muncii în cele două interlocutoare tt
era obligatorie aplicarea incandescent de fontă a trudă, de cîteva generaţii. credincioase primei mese complex, am aflat că şi constituit o adevărată ple
liniei date „de sus". Totul cam secat O arată faptul Ea trebuie păstrată şi îm. rii pe care şi-au ales-o. soţii — Alexandru Lacău doarie pentru dragostea de
pentru noua platformă in că producţia medie de fon fcdgăţită şi nimeni nu axe Cine n-a rezistat a venit şi Gheorghe Oproiescu — meseria aleasă.
dustrială. Furnalele vechi tă a celor două furnale dreptul să o irosească. şi a plecat. lucrează tot aici, că sala.
trebuie abandonate pentru noi a fost mai scăzută de- Rememorînd perioada a- riile lunare sînt după rea NICOLAE TlRCOB
că sînt uzate fizic şi mo. elt cea realizată cu 10—11 NICOLAE PILLY
ral.» -1-....| ------ ani în urmă la cele două tehnician -pensionar
