Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_300
P. 1

ZIAR  INDEPENDENT  AL  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                                  Anul  III,  nr.  300  VINERI,  8  FEBRUARIE  1991  4  pagini  -  3  lei


                                                          Dramurile  către  piaţa  o-                                               Stoica  şi  locuieşte  în  satul
                                                        raşului  sînt  multe,  după   Agresaţi in piaţa Devei!                      Spini  la  nr.  54.  Ce  ocupa­
                        300                             cum  multe  sînt  şi  intere­                                               ţie  oficială  6* fi  avînd  de-
                                                        sele  care  îţi  îndreaptă  pa­
                                                                                                                                    adevăratelâa  nu  ştim,  pen­
                                                        şii  către  ea.                                                             tru  că  după  spusele  dumi-
                                                          Pentru  noi,  ziua  de  4  fe­  la  aceiaşi  substantiv  în  ul­  plătit  (Doamne  fereşte-ne   sale,  ar  fi  lucrat  pe  la  în­
           Pentru  noi,  redacţia  ziarului  „Cuvintul  liber",  şi   bruarie  era  o  zi  obişnuită   tima  frază ?   Păi  dacă-i   de  traficanţii   de  droguri   treprinderea  Mecanică  O-
        pentru  dumneavoastră,  cititorii  care  ne  iubiţi  şi  ne   .de  teren”,  în  cursul  că.   tîrg,  tîrg  să  fie !  că  de  comercianţii  de  al­  răştie,   mai  apoi  pe  la
        citiţi,  ziua  de  astăzi  consemnează  un  mic  jubileu:   reia  intenţionam   să  sur­  —  Cît  face  perechea?  •  cool uri  din  tot  ce  ai  lăsat   A.C.H.  Simeria,   de  unde
        ziarul  pe  care-l  aveţi  în  mină  poartă  numărul  300!   prindem   cît  mai  multe   —  Patru.  fu,  Doamne,'  pe  pămînţ  nu   zice  că  ar  fi  fost  pus  pe
        Iată,  deci,  in  perioada  de  un  an  şi aproape  două  luni   momente  ale  vieţii  cotidie­  —  Sute ?  ne-ai  ferit).   ~  liber  şi  aşa  mai  departe.
        de  la. Revoluţia  noastră  „Cuvintul  liber*  v-a  oferit   ne  în  municipiul  reşedinţă   —  Eşti  glumeţ :  m ii!  Dintre  toţi  doar  negusto­  Cert  este  că  ocupaţia  din
        300  ăe  ediţii  in  care,  in  spiritul  libertăţii,  democra-   de  judeţ.  Cîte  fapte  şi  în-   —• Cu  trei  nu  ie  dai ?  rul  de  „PUMA"   se  teme   care-şi   cîşţigă   existenţa
        iiei  %’  adevărului,  v-i,  - ift r ra at  cj  cele  r „e-  ni i   tlmplări  pot  avea  loc  In­  —  -Pentru  trei  mii   să   este  această  formă  de  co­
        nimenie  dim  judeţ,  din  ţară,  din  lume,  a  fost  ală­  tr-o  zi   într-un  asemenea   stai:  dumneata  acolo.  vădit  de  ceea  ce   s-ar  fi   merţ  situat  prea  adesea  în
        turi  de  dumneavoastră   la  bucuriile  şi  necazurile   oraş !  Mai  cu  seamă  cînd   —  Unde  „acolo",?  putut  imprima  pe  pelicula   vecinătatea  speculei,   de­
        vieţii  de  zi  cur zi.'                        te  afli  in  miezul  vieţii  ce   —  Acolo  undo  se  trage...  fotografică.  Şi  sare  la  gî-   oarece  se  practică  cu  măr­
                                                                                                           tul,  fotoreporterului  jsă-i
           Născut în noaptea  de 22 spre  23 decembrie  1989,   freamătă  în  piaţa  centrală!  Ptecăm  mai  departe.  în           furi  de  calitate  superioară,
        prin  voinţg. redactorilor  săi,  „Cuvintul  liber“  a  par­  Degajaţi,  ca  doi  cumpăr   piaţă  mai  sînt  şi  alte  in­  smulgă  aparatul.  Noroc  că   produse  -de  fabricile  noas­
        curs  în  acest  răitttnp - drumul  spre  propria  sa  ma­  rători  obişnuiţi, trecem prin   stantanee.  omul  nostru  nu-i  chiar  un   tre  româneşti  şi  destinate
        turizare,   bucurijuiu-se  de  sprijinul  larg  d l  citito­  piaţa  „businesmanilor",  a-   Papugiul   cu   „PUMA"   pirpiriu'.  Pînă'să  apuce  pa­  pieţei  la  preţuri  cît  de  cît
                                                                                                          pugiul  să-şi  descarce  furia
        rilor,  de  sfaturile şi  indremnurile dumneavoastră, pri­  dică,   în  traducere  româ­  (vorba  vine)  de  patru  mii    oneste  şi  controlabile.
        mite  prin  miile  de  scrisori  adresate  redacţiei,  dialo­  nească  neaoşă  a  bişniţari­  perechea  se  crede  ţinta  o-   pe  aparatul  fotografic,  a-   •  Un  lucru  , nu  am  înţe­
        gul  permanent  şi  feriU  cu  cititorii fiind  izvorul  plin   lor.  Intr-o  piaţă,  fie, ea  şi   biectivului  fotografic   şi   pare  şi  reprezentantul  le­  les,  dacă  în  comerţul   pe
                                                                                                                    ordinii  publice.'
                                                                                                          gii  şi  al
        de  învăţăminte  în  orientarea  tematică  a  ziarului.  a  bişniţarilor,  atoatestăpî-   reacţionează  violent.           care-l  practică  domnia- sa
           Aducem  şi  cu gcest  prilej un  cald  elogiu  activi­  rtiţori  pe  viaţa  şi  pe  bu­  Sînt în  piaţa Devei  o mie   Chiar  la  timp  căci  in  cîte-   nu-i  nimic  de  ascuns’,  de
       tăţii  pline  de  însufleţire  a  muncitorilor  tipografi,   zunarele  noastre  în  nume­  şi  unul  de  „subiecţi"  care   va  minute  sîntem  înconju­  ce  se  teme'  de  obiectivul
       care  aii  îmbrăţişat  cu  căldură  editarea  noului  ziar,   le  economiei  „de  piaţă"  —   ar  fi  putut   să  se  simtă   raţi  de  gorilele  care  pîn-   aparatului   fotografic   şi
       ca  şi  mulţumiri  pentru  protecţia  oferită  de  plutonul.   întrebi,  te  tîrgui,  pleci  mai   „deranjaţi"   de  obiectivul   desc  discret  dar  ferm  acest   trece  rapid   la  agresiune
       de  militari  de  la  Unitatea  Militară  Deva  care,  zi  şi   departe,  iar  te  tîrgui...  da­  aparatului  fotografic :  tra­  colţ  al  pieţei  devene.'  pentru a-şi  recupera  chipul
        noapte,  a  vegheat  asupra  bunului  mers  al  tipogra­  că  tîrgui  este  tîrg.  ficanţi  de  valută,   specu­  La  poliţie  facem  în  sfîr-   „închis11  în  el ?   Oare  va
        fiei,  in  acele  zile  de  firească  spaimă  care  ne-a  cu--   In   tîrgui   bişniţarilor,   lanţi  de  tot  felui  cu  măr­  şit  cunoştinţă  decent  şi  ci­  trebui  de  acum  să  ne  fa­
       prins  pe  toţi,  la  gindul  că  terorişti  puteau  să  apară   deci  ne  tîrguim  pentru  o   furi  româneşti  oferite   la   vilizat.  Comerciantul  ofen­  cem  meseria  sub  amenin­
        in  orice  clipă  pentru  a  ataca  acest  obiectiv  impor­  pereohe;  de  «PUMA*.  Prea   preţuri...  americăneşti,  dis­  sat  şi  furios  pe  aparatul  de   ţarea  săbiei  lui  Damocles ?
        tanţi  Au  urmat ■  apoi  alte  şi  alte  zile,  fiecare  cu   multe  cuvinte  derivate  de  crete  traficante  de  amor  pozat  se  numeşte  Petru  ION  CIOCLEI
        grijile,  neliniştile  şi,  mai  rar,  cu  bucuriile  ei.
           In  tot  acest  drum,  ne-am  străduit  ca  fiecare  din
        cele  300  de  numere  de  ziar  să  reflecte  problemele
        vieţii  dumneavoastră  de zi  cu zi.  Am fost  alături  de   Economism  la  C.E.C.-
       dumdyăvbastră  la  rnitMguri  şi  greve,  la  cozile  de  la
        piHne  şi  carnej  în pieţe  şi  magazine,-în întreprinderi
        şi  la  spitale,  la  sate  şi  oraşe,  acolo  unde  viaţa  pu-   sursâ  sigură  de  sporire
        nea  probleme  do  rezolvat.  Ne-am  deschis  larg  pa­
       ginile,  publicînd  opiniile,  doleanţele,: nemulţumirile
       şi  propunerile  dumneavoastră,  pentru  a  realiza, 'prin
       ziar,  un  dialog''permanent  cu  autorităţile.             a  sumelor  depuse
                                „CUVINTUL  LIBER"
                              (Centinuare  în  pag.  a  4-a)  De  mai  mult  timp,   la   sînt  atîtea  alte  situaţii  în
                                                        Casele  de Economii  şi  Con-   ea  ^  cetii- e >*■  i   >ate  5-ş
                                                        şemnaţiuni   din   judeţul   economisească  banii.  Pen­
      W V .L V A ,AVA‘W /A A V ,V A W V A A W A V .‘M V .V »  nostru,   mai  ales  la  cele   tru  â afla, amănunte, ne-am
                                                        din  Deva,   Hunedoara  şi   adresat  d-lui  Vasile  Fur ir,
                   UM&P5ZT                              Petroşanii  este  b  afluenţă   director al Sucursalei C.E.C.
                                                                  de  depunători.
                                                        deosebită
                                                                                 a  judeţului  Hunedoara.  :
                                                        Mulţi  depun  anumite  su­
                                                        me  de  bani.   Nu  puţini   —  Care  sînt  posibilităţi-
          —  Tăticule,  ce înseamnă  burlac ?
          —  Un  om  fericit.                           sînt  şi  cei  care  depun  a-   SAB1N  CERBU          Cozile  la  carne  încă  nu au  dispărut  nici
                                                        vansurile  pentru  locuinţă v                        nicipiul  Hunedoara.
       vwvwvvwv.vvwvwwwAW^wvwwyvwyvvww                  proprietate  personală.  Dar  (Continuare în pag.  A  3-a)                     Foto  PA VEL  LAZA
                                                         Vreau  să  menţionez  că                                               nă  pină  Ui. 3  m  gdîncime
                                                       in  unele   locuri,  pe   la                                             sub  zidul  sau  sub  taluzul
                                                       punctele  obligatorii de  tre­                                           Zidului  şi  am; găsit, in  toa­
                                                        cere  pe -calea  crucilor,  ca                                          te  trei  locurile  testate  pie­
                                                       să-t  zic  aşa,  deşi  solul  este                                       tre  scrise...  După  ce   gât
                                                       elin ^ piatră  'tari,  drumul  la                                        terminat  lucrarea,  am  aco­
                                                                           ;  la
                                                       cumpăna  apelor  (Criş   —                                               perit  şi  mascat  locurile; că
                                                       Mureş),  datorită  şi  proce­                                            să   nu  se  mai  cunoască.
                                                       sului de eroziune şi coroziu­                                            ;D-l  Voicu  m-a  pus  atunci
                                                       ne,  dre^ adincpme' şi  dş .25                                           în  genunchi  în.faţa  lui  şi
                                                       metri,  iăjr  unde' rocile  sînt                                         cam   în  mijlocul  acestei
                                                       din'calcar,  chiar  şi   de                                              cruci  sau  cetăţi  ce-a  fost,
                                                                                                                                pe  o'ridicătură,  ne-am  jtil
                                                       peste  30  metri.                                                        rat  reciproc •.  să  nu   mai
                                                         Cu  ocazia  deplasării   la      Pietrele  scrise  (II)                spunem,la. nimeni, hijnic  cg
                                                       citirea  acestor  - cruci,’-- un                                         să  rămfnă. o  mărturie  peste
                                                       om  foarte  bătrîn,  la  locul                                           milenii.'
                                                       zis  Vir ful  Borii,  care  Stă­  în  care  se  fac ,studii  teh­ --  De  la  Poiana.Visca,  am
                                                       tea  la  vite,  a  spus  că  „du   nologice  inginereşti,  privind  luat  un  cal  şi  m-am  dus   Âjungînd  deci,  cu;  calul
                                                       fost  vreo  4—5  inşi,   unii   prelucrarea  'minereurilor,  pină. la  platoul  cu  pietrele  în  spumă,  pină  acolo,  am
                                                       din  Pesta,  cu  aparate  de  în   cadrul,   unui   cen­  scrise, (cum  l-am  denumit   constatat  că  nu  s-a  mişcat
                                                       măsurat  şi  fotografiat   şi   tru  de  cercetări J  şi   pro­  eu),  platou; de  cârd  am  a-   nimic.  M-am  dat  jos  de
                                                       „or  făcut  oarece  senine  pe   iectări  miniere  —  astăzi  flat  cînd. eram: copil  de,  la
                                                       cruci"  şi  că  au  vrut  să  le   l.C.I.T.P.L.C.I.M.  Deva),  nu  un  păstor  foarte  bătrîn  din  pe  cal  şi  am  mulţumit  lui
                                                       spdfgă,  dară cînd  ric-au vă­  m-am  pufpt duce  la  cruci  satul  Coaja  sau  Boari,  nu  Dumnezeu  că  aceste  lo­
                                                       zut  pe  noi  la  vaci  nu  le-o  pină  în  anul  1974,   luna  mai  ţin  minte,  dar  pe  care  curi  n-au  fost  descoperite
                                                       mai  spart".             martie  sau  aprilie.  Am  luat  l-am  explorat  cu  profeso­  şi   pîngărite.   Pe   mine,
                                                         Prin  1970,  eu  fiind  an­   şi  două  aparate  foto   cit  rul  şi  bunul- meu  prieten  şi   pentru  asta  să  nu  mă  în­
                                                                      fiind  ân-
                                                       gajat  şi  lucrlnd  îh  Deva, în  Deva,   mine.  Unul  cu  film  6/9,  îndrumător  ing.  Radu  Voi-
                                                       m-am  întilnit  cu  6  cunoş­cu  6  cunoş-  iar  altul   cu  film  Letca.  _cu,, băiatul  fostului  direc­  trebaţi  nimic  şi  vă  conjur
                                                       tinţă  ce  stă  la  Poiana  Vis-  Fiind  aparate  mai  moder­  tor  al  Liceului  Avram  lan-  şi  pc  dv.,  stimată  redacţie,
                                                                   .  Poiana  Vis-
                                                                           sau
                                                                  j  Alba
                                                       căi,  pe  nume  Alba   sau  ne,  nu  am  ştiut  lucra  cu  cu  din  Brad  şi  care  o.  de­  să  o  lăsaţi  la  fel.
                                                       Ursu-Nicolaie,  care  ştia  eă   ele.  Eu  avînd  în  perioa­  cedat  prin  1948—1949,  de   După  ce  am  lăsat  calul,
                                                       îmi  plăcea  să  curăţ  cruci­  da  aceea  un  mare  necaz  dublă  pneumonie  în  clinică
                                                       le  şi  izvoarele  şi  mi-a  spus  şi  fiind   şi  foarte  bolnav  la  Cluj.  La  săpături   a   la  întoarcere,  am  venit  a-
                                                                                am  făcut  drumul-în  două  mai  participat  prof.  dr.  Ma-  casă  la  Mesteacăn  şi  pe
                                                       căci  toata  crucile  mele  sînt   zile.-   ■    rincscu,  fost  gngajat  al  urmă  la  Deva.  M-am  tot
                                                       rupte,  iar  o  parte  au  şi
                                                       dispărut.   Eu  fiind  foarte   Cînd  mi-am  văzut  cru­  societăţii  ,,Mica-Ruda   12   gîndit  cc  să  fac.  cum   să
                                                       ocupat  şi  în  permanenţă  în  cile  rupte,  cu  toate  că  nu  Apostoli".  Acolo,  după  ce  fac ? .
                                                       deplasare.. la  I.M.  Moldova  beau,  de  necaz  am  băut   i-am  spus  d-lui  Voicu,  am
                                                       Nouă  (construiam  acolo,  ca  circa  200  gr  ţuică  la  Po­  folosit  foarte  multe   zile   GHEORGHE  BERARI!,
             t  na  din                     martiriu.   şef de  lucrări, o  staţie  pilot,  iana  Visca.  de  excursii,  săpind  împreu  pensionar
   1   2   3   4