Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_300

r-rţ. 2 CUVÎNTW. UBER

La o conferinţă de pre­ mari' greutăţi financiare, ♦
să, ministrul culturii, dl. •din cauza procentului ri-1
Andrei Pieşu, remarca cu dicat de autofinanţare. în *
realism Imposibilitatea perioada următoare va n |
organizării actului de cul­ greu, chiar foarte greu,
tură în condiţiile în care avînd în vedere îndepăr- j
ţara trece prlrttr-o pro­ tarea publicului do fmti- *
fundă criza economică, la tuţiile teatrale. Ce se •
care se adaugă, mai nou, poate face într-un astfel j
o criză specifică, aceea a de caz? Greu de răspuns. ,
publicului. E trist că de- Probabil, conducerile a- I
abia acum s-a ajuns ,îa cestor institut»’ se’ vor 1
In anul 1960, prestigio­ CONTRAPUNCT ţei omeneşti prospeţimea această constatare dură, gîndi, în primul rînd, la
sul Premiu Goncourt i-a unul nou început. Nu pot t dar in - condiţiile trecerii soluţiile clasice care ră-1
. fost decernat scriitorului găsi cuvintele pentru â- la economia de piaţă nici mîn totuşi de bază. — *
pentru' romanul O operă recuperată
român emigrat Vintilă cest fapt care âr putea cultura nu se poate face completarea colectivelor j
Hoţia fi un noa zeu, un nou po­ fără bani. Nu ştim .dt se artistice, destui de reda- • 1(
. Dumnezeu s-a născut In por, un nou soare pe cer va întinde această criză se la această oră, conco- I 1(
exil. Ştiam de această fesorul universitar, criti­ te prin purificare şi spe­ sau alt lucru necunoscut a culturii, probabil o pe­ mitent cu abordarea unui ; 1<
carta (aţi: vom Şi ştiut) cul şi eseistul Vintilă ranţă» Meditaţie vastă şi de oameni, dar care ştiu rioadă mai mare de timp, repertoriu reprezentativ, | 1(
doar din auzite, întrucît Harla. cu adinei semnificaţii a- că va veni". Ovidiu, poe­ în funcţie de redresarea montat scenic curajos, rk?
— asemenea majorităţii ' La primul nivel de lec­ supra- condiţiei exilatului tul frivol, care îşi petre­ noastră economică. ' /’ regizori cu idei. Şi nu îr» !
creaţiei exilului româ­ tura, Dumnezeu s-a năs­ ca şi a raportului dtntot- ce începutul exilului mis­ Irt astfel 'de condiţii. ultimă instanţă, vor ape- f
nesc — fusese prohibită cut In exil narează sub deauna dintre artist şi tuit de nostalgia Romei,
la noi. Dictatura era su­ formă de jurnal cu encla­ putere, ; romanul acesta, se stinge in cele din ’ ur­ i
ficient de stupidă pentru ve memorialistice ultimii sub aspectul său, poate mă împăcat printre geţi, i;
a-şi imagina că, ţrecind opt ani pe care poetul cel mai emoţionant, se cu conştiinţa mintuirii Doar K banilor î;
sub tăcere o realitate, ti Ovidtu i-a petrecut in e- constituie totodată într-o prin credinţă. Iar cuvin­ î:
poate anula existenţa. A- xil_ la Tomis, unde a şi explicaţie perfect veridi­
şă se face că abia la trei­ murit în anul î i d.Hr. că: a miracolului ' naşterii tele sale, înspre final, criza
zeci de ani de la consa­ Cum spune insă comen­ concomitente şi insepara­ devin profetice: „Secole i<
îndelungate Dacii îşi vor
crarea sa, după ce a fă­ tatorul revistei „Le Figa- bile a creştinismului şi
cut ocolul lumii, cartea ro Littcrafre“. „Această a poporului român. In ri­ continua viaţa de astăzi. actuală a culturii ?
aceasta ajunge şi- în pa­ povestire este cu atît mai nul cînd Ovidiu moare Oameni civilizaţi şi bar­ î-
tria autorului ei. Datorăm sfîşietoare cu cît românul printre geţi, Cristos întru­ bari vor trece peste aces­ 1!
Urzi a sa recuperare Edi­ Vintilă Horia a cunoscut pat avea abia 17 ani dar te pămînturi şi toţi învin­ „întreprinzătorii" din do­ Ia Ia sponsorizarea noi­ 1!
turii Europa din Craiova, ci însuţi experienţa tra­ Duhul Său îşi începuse gătorii vor li de fapt niş­ societăţi comerciale 1
i care are burta inspiraţie gică a exilului". Fără în­ sacra lucrare: creştinis­ te învinşi, căci vechea meniul culturii nu tre­ lor Totul depinde,
buie să se lamenteze, ci eţc. etc.
l de a însoţi volumul cu doială, geneza romanului mul se vestea prin deta­ blindate a acestor locuri să încerce să coboare cu de fieful şi curajul con­
* competente prezentări' cri- se află în datele concrete lii imponderabile dar va rodi în sufletele lor ; picioarele pe pămînt. Alt­ ducerii fiecărei instituţii
ţ tice şi biobibliografice ale existenţei autorului pregnante, ca zorii unei atunci cînd acest păininl 1
j Semnate de Daniel-ROps, dar opera, în ansamblul noi ere. Tocmai acest Va fi suferit toate umilin­ fel, vor trece şi mai mulţi în parte. 1!
1 membru al Academiei ei, depăşeşte categoric re­ proces enigmatic de naş­ ţele, călcat în picioare de ani pînă să apară „trîm- In ce priveşte casele, I
biţatele" cărţi,
scenarii cluburile, căminele cultu­
} Franceze, Monica Ncdel- gistrul „ifiş ie torului" şi tere a Unei credinţe şi a toţi războinicii lumii, a- de film, piese de teatru, rale, Oare „beneficiază" 1
1 cu de la Universitatea „tragicului“ de ta care uniţi popor este surprins tunci îşi va fi împlinit i 21
creaţii muzicale ete. afla­ de procentul integrai de
1 Complutense — Madrid şi porneşte. Cartea tai Vin­ în pagini de o inegalabi­ misiunea sa şi va împăr­ te în sertare. So pare că autofinanţare, vor „exis­ 2
- *Ion Diaconescu, direeto- tilă- Horia nu este o me­ lă- frumuseţe. , Ceva ne­ tăşi tuturor celorlalte po­
tu! editurii crâiovene. Ci-
\ 1 Ttt lodramă, ci, făctnd uz aşteptat se va petrece, — poare marele său mesaj", aceste miraculoase cutii ta" fiecare după puterile
I ritorul are., astfel posibi­ deopotrivă de experienţa meditează Ovidiu — ceva Este de fapt profeţia lui ale Pandorei sini. din pă­ sale. Credem câ cercuri­ 2
cate goale. Creatorii, în le universităţilor cultural-
s litatea să-şi compenseze proprie, de documentul care a şi început să se Vintilă Horia, a cărui loc să ss ocUpe de ceea ştiinţifice vor fi în măsu­ 2:
o lacună
de informaţie
istoric şt de o excepţio­
operă,, pe care abia în­
întîmple, nu ştiu bine ce,
ce ştiu, fac, în cel mai ră să aducă, în continua­
î cu atît mai penibilă cu nală intuiţie artistică, Si nici unde, dar vnzbuhul cepem s-o , recuperăm, bun caz, politică şi ceea 2;
) cit ea privea una dintre constituie tntr-o confesiu­ e plin, saturat ca de o sporeşte dimensiunea uni­ re, majoritatea venituri­
ţ cele mai proeminente ne lucidă şi demnă a u- boare pe care oamenii versală a artei şi culturii ce -e mai trist, o politică lor, iar în domeniul ar­
a. refulării cu puternice
^ personalităţi . ale culturii nţti artist ce descoperă în cei mai sensibili o simt, româneşti. i rezonanţe in stradă. Se tistic se va urmări con­
româneşti în perspectivă cele din urmă in exil o fără să-i poată 4a un servarea si valorificarea
afirmă, pe drept cuvînt,
\ europeană, scriitorul, pro­ posibilitate de a renaş­ nume şi care va Ha fiin­ RADU CIOBANU j : că epoca odiosului a fost creaţiei ;.. populare, locale
care,' prin spectacole, poa­
te adube, la nudul său,
ritual. Cum va fi consi­
Din mulţimea de scrieri Vîntul a-nceput să bată/ I una ştearsă în plan spi­ un alt spor de venituri
am ales cîteva.: ' Am primit poeziile dumneavoastră... Frunza toată viscolind/ Fo­ derată însă această peri­ băneşti, ' j ' /
Elena Dorina Trifan, din cul arde/lin în sobă/ Şi oadă care. Ia mai bine
Strelsîngeorgiu, ne. trimite seîntei ca licuricii/ Pe la de un an de iâ Revoluţie, Aşadar, banul r.ănune.
cîţeya poezii. Asupra-celei Eugen Iovlev, din Sime- beşte poezia clasicilor, ne plita văd Sărind/ Şi cuprins, este şi nai ştearsă ? cel puţin „deocamdată., u-
dinţii aşternute pe hîrtie ria, este un optimist, după trimite d creaţie scrisă, fru-. de toate-aeestea/ Care par­ Sâ fie doar banul mărul nul dintre germenii cri­
..Cu pana” nu ne oprim. modul în care ni se adre­ mos de mină, dar care, în că te vrăjesc/ Stau cu coa­ discordiei ? Cu cor! iiudine. zei culturale. Pentru a fa­
Mira asupra celei de a doua sează: „Vă rog să publi­ final,* are şi o poantă, tre­ tele pe masă/ Şi cu grijă ■ nu T . ce cultură e necesară
— ..Pămînîule, mărgică 'al­ caţi în ziarul dv. poeziile buie să - mărturisim, foar. mă gîndesc/ — Ce vom mai Nu e bine să dezarme­ schimbarea mentalităţii
bastră,";' . Ambele- sint pe mele". ■’ Eîcprimăţi " senti­ te actuală. Redăm în în­ miilea la iarnă/ Dacă toa­ ze în faţa unei astfel de actuale a celor care lu­
măsură virstei. Cea cje a mente sincere, mai ales în tregime această poezie in­ te" se scumpesc?". Ce ţi-e situaţii nici oamenii de crează în acest domeniu.
treia — „Viaţa" — cel pu- poezia cu nuanţă " religioa­ titulată „Toamnă şi libera­ .şi cu economia asta de pia­ cultură din teatrele, ca­ Singura lor şansă râmî-
ţin ca tematică este mai să, dar şi în cea patrioti­ lizare"; „Peîfe-art ceas e ţă*? ! Important este însă sele de cultură, căminele ne aceea de: a învăţa sa
interesantă, dar e tratată că. Creaţia suferă-insă de iarăşi seară/’ A trecut încă să fim pe faza şi sâ nu ne culturale 'hunedorene, A- facă pe lingă cultură şi
cu mijloace artistice mo unele asocieri supărătoare o zi/ Pomii de-ar putea speriem.- - - '.: tît Teatru! din Petroşani, băni ! ■
deşte, simpliste ;.... -Viaţa p,. de cerinţe, forţat _ probabil vorbi/. Ar .striga în .gura nia- • cit şi Teatrul de Espjadă 2:
un fir de ată/ Care ţi se de ritmul şl rimele strofe, ref Că li—s crengile pustii/. MINEI. BODEA din Deva se confruntă cu MINEI. BODEA
pare lung/ Te gîiideşti că lor : „Noi iubim pămîntul 2 ;
vei ajunge în capăt/ Dar drag/ Ş i: pădurile de fag/
nil eşti sigur de ajungi/ Iubim eint de ciocîrlie/ Ce In anul 1923, locuitorii Anunţînd programul şe­ zator are loc în anu' 1912, va întîmpla şi cu Nastasia
, Viaţa este plină/ De bucii, răsună /printre vie/...' Ţie, Devei trăiesc un eveniment zătorii, redacţia cheamă lo­ la tînăra editură româneas< 'lui G.M. Zamfirpseu. Con­
siderăm, de asemenea, că
i ii şi tristeţi/ Pc Care me­ doar noi închinăm/ Un pa­ cultural memorabil. In 0- cuitorii oraşului sa arbo­ că a lui S. Borneftiişa da­
reu ai să le trăieşti...". în­ har şi-apoi plecăm/ Spre raşU ldeTa. poalele Cetăţii reze drapele naţionale şi la Orăştie, cu volumul schiţa Iui Rebreănu se ca­
cearcă să citeşti mai mult, făgaşul nostru'' drag/ Un- poposeşte* un grup de serii- să-i aştepte pe oaspeţi' Ia „Frămîntări". Neîndoios, racterizează printr-un u-
stimată prietenă. Probabil, de-i frumuseţea-n prag". tdri de dincolo d i Carpaţi gară, alături de autorităţi. schiţa „Strănutarea" nu mor tragic şi dureros.
Credem că nţl este lipsit
vei dobindi o viziune mai Florin June, de 16 ani, care, împrejinâ pu cîţiva Aflăm că, la sosire, scrii­ este o capodoperă. Subiec­
clară asupra poeziei. Şi a din Ilapoltu Mare, care, scriitori transilvăneni se torii au fost salutaţi de că-’ tul ei este -cît se poate de de interes să evidenţiem
vieţii.-.. fără să mărturisească, iU- întihtesc eu cititorii în ca­ tre primar, că a răspuns simplu, în aparenţă. Chiar cîteva procedee de compo­
drul unei impresionante Minulescu, „mîndru şi plin banal. ziţie şi stil, proprii scrii­ m
. -v 'c - ■- şezători literare. Aceştia de încredere", după care Al. Piru asociază sdhiţa torului, pe : care schiţa «
sint : Ion Pil lat,. .Ion Agîr­
„.Strgnutarea* le oferă cu
U N D E E Ş T I ?% biceanu, Liviu Rebreănu, aceştia au vizitat cetatea cu uti .comewtZB'iu aî ghi- generozitate. Esţe evidentă to
lori Minulescu, Al. Caza- mmţfzmmmm preferinţa lui L: Rebreănu Ti
Unde eşti tu, candelă a vieţii mele? Te-ai stins pu ei
pentru comfioziţia simetri­
fin, cîte puţin... şi-acum e noapte! E noapte... şi mî-e ban, V. Eftimiu, Alfred REMEMORĂRI a că,. rotundă a .prdZSi şŞle.
MoşoiU, Volbură Poiană şi
teamă de-ntunerie. Atîta timp cît te-am simţit aprinsă Mircea Rădulescu. Pe această linie se;4ac de­ lc
şovăitor, am mers înainte, dar azi mi-e teamă Să mai Ziarul (rezultat din uni­ se referiri la .... .e cola­
fac vreun pas. Cînd nu mai eşti ştiu ce-nseamnă ter­ rea celor două ziare care borări epice, ' cane sint
menul .atom". Da, am rămas un atom în lumea asta 0 schiţă citită „Răscoala* ' şl „pădurea
mare şi rea. Un atom ce va fi ciocnit, bruscat de alţi apăreau pe atunci la De­ spînzuraţilor". Procedeul
va, păstrînd titlul amîndu-
atomi ce-şi caută fiecare calea sa şi a cărui dispariţie nu este caracteristic şi schiţei
va interesa, pe nimeni, căci, ce-i un fir de praf pe lu- Liviu Rebreănu la Deva de care ne ocupăm.
m eajasta? i;.-; : nedoarei" dedică un „nu­
In bezna adîncă care {nă-nconjoară, , întind o mină Ca şi alte schiţe ale Iui
• Ireinuiîndâ. Spre cine? Spre ce? Nici o altă mină măr sărbătoresc scriitori­ L. Rebreănu, „Strănutarea" v.
lor români*,
întfmpihin-
n-am reuşit s-apuc. Doar vid. M-agăţ de vid! Şi, Datin­ du-i cu urarea de „bine aţi este foarte dramatică, ci­ ci
ile, parcă bîjbîi de veacuri... Veacuri de singurătate... în venit!". _ Cu acelaşi prilej, şi muzeul, iar seara, la nionului". Eroina face nematografică chter. Fraza în
banchet, au hiat cuvlntul:
beznă! Aş vrea să am un suflet de fiară, să iui filă se reproduc aici lucrările prefectul, Ion Agîrbiceanu, parte din familia dezamă­ este scurtă, alertă, asemu- ri
doară vorba lor. Să nu îmi pese cînd mă privesc -ca pe „în luncă" de Ion Pillat, Victor Eftimiu Ş.a. în ca­ giţilor cu speranţele înşe­ indu-se Ulăi degrabă eu te
late, dintre cei ele căror
o piatră... ca pe un putregai... Să au îmi pese cînd îmi „Floare de vară" de Ion drul şezătorii, I. Agirbi- visuri sint strivite de via­ nişte indicaţii regizoral se
(Strigă; ./Priviţit E omul fără soare!". Aş vrea o ener­ Agîrbiceanu, „Hamlet" de ceanu a citit nuvela „Su­ care alternează cu dialo­ la
gie fantastică prin care să mă ridic deasupra a tot ce mă Corneiiu Moldovan, un ferinţele lui Martin", V. ţă. Atmosfera «iiiţei este gul- ie
răneşte şi-mi face inima să plîngă. Dogesc puterea unui fragment din romanul „Ion" Eftimiu, fragmente din evident cehovîanâ. Credem Iată destule motive care re
că nu greşim/ însă,
afir-
tigru care şe luptă pentru existenţă; 'va-nvinge-ntot- de Liviu Rebreănu, schiţa „Cocoşul Negru" şi „înşir’ ne îndreptăţesc să susţi­ Vc
deâuna — ştiu ! Dar, n-am decît fragilitatea' urmi ghio­ Partea slabă" de Al. Că­ te mărgărite", Ion Mi­ mînd că Didlna, eroina nem câ schiţa citită de că­ in
schiţei, prefigurează o în­
tre Rebreănu la Deva este
cel ieşit prea timpuriu de sub zăpadă, pe care orice boa­ ra ban, „Sonet epic" de Mir­ nulescu „Glasul morilor", treagă galerie de persona­ Pî
o piatră preţioasă din edi­
re ăl doboară. Şi, uneori... ucide ! cea Rădulescu, „Plugarul" „Apusul soarelui* şi „Stro­ je feminine din literatura ficiul durabil pe care ma­ T(
Să nu mai fiu o geantă de voiaj în care voi să sco­ de Alfred Moşoiu şi „So­ fe pentru ploaie", iar Li­ noastră, inspirate din lu­ rele scriitor l-a înălţat li­ vc
tociţi cum vreţi! Banala geantă între* a fi... şi a nu fL. net" de Victor Eftimiu. viu Rebreănu „Strănuta- mea mahalalelor, care în­ teraturii române, întru - m
Candelă, aprinde-te din nou şi-nvaţă-iriă să lupt ! („Solia Dreptăţii" şi „Ga­ ia
Sau... m-ai uitat?... • . . <■ zeta Hunedoarei", Deva, 2 După cum se ştie, debu­ cearcă să evadeze, năzuinâ posteritatea ei. m
înspre lumini, dar vor fi
' DIANA CîNPALA mai 1923). tul editorial al marelui pro- strivite brutal, aşa cum se Prof. C, CLEMENTE de