Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_320
P. 2

CUVîNTUt  LIBER  NR
         Pag.  2




                                                                                                                 Un  nume  predestinat

                                                                                                                        să  strălucească

                                                                                                                S-au  îm plinit  55  de  ani  de  la  naşterea  scriitorului
                                                                                                             Marin  Sorescu  —  un  nume  predestinat  să  strălucească  în
                                                                                                             literatura  română.   Volumul  său   de  debut   „Singur
                                                                                                             printre  poeţi"  (1964)  îl  aduce  pe  creator  în  atenţia  citi­
                                                                                                             torilor  şi  a  criticii.  La  intervale  de  urî  art  apar  volu­
                                                                                                             m ele  de  versuri  „Poeme",  „Moartea  ceasului"  şi,  ceva
                                                                                                             mai  tîrziu,  volumul  de  eseuri  „Teoria  sferelor  de  influ­
             Îndeobşte   romancierii                                              mîne,  compoziţional,   ca
           încep  prin  a  scrie  poezie   CONTRAPUNCT                            o  enclavă  neasimilată.  De   enţă".  După  acest  debut  extraordinar,  scrisul  său  evo­
                                                                                                             luează  spre  „un  lirism  fantast  şi  ironic  cu  implicaţii  în
           iar  poeţii  sfîrşesc   prin                                           altfel,  asemenea  denive­
           a-şi  satisface  ambiţia  de                                           lări  sint  perceptibile   şi   problematica  existenţială  specifică  unui  spaţiu  temporal   10,(
           a  scrie  măcar  un  roman.      Blaga romancier                       la  nivelul  expresiei,  stilul   aparte  contemporan.  Priritr-o  inteligenţă  demistificatoa-   io,:
                                                                                                             re  acidă,  simulînd  deopotrivă  şi  grimasa  tragică,  scrii­
           Dar,   de  cele  mai  multe                                            metaforic,  atit  de  generos                                                 io,:
           gri,  şi  poezia  prozatori­                                           în  sugestii   şi  conotaţii,   torul  reinterpretează  cu  dezinvoltură  mituri  ale  lumii,
           lor,  şi  romanele  poeţilor                                           specific  poetului  şi  filo­  fie  în  poezie  —  „Tinereţea  lui  Don  Quijote",  fie  în  tea­
                                                                                                                                        „Pluta  Meduzei"  —  ul­
                                                                                                             tru  --  „Iona",  „Paraclisierul",
           poartă  o  aură  de  (supe­  tă  pe  un  trunchi  foarte .  cărţii  şi  atributele  - unui   zofului  Lucian  Blaga,  fi­
           rior)  diletantism  care  jiu   pl&ipind  de  ficţiune  roma-   roman  „cu  cheie",  _  gen   ind  înlocuit   pe  alocuri   timele  doua  montate  într-o  concepţie  regizorală  şi  o
           poate  fi  ignorată.  Consta­  nescă.  Tocmai  în  acest   care  face  incă  deliciul  ti­  surprinzător  cu  relatarea   distribuţie  de  excepţie  pe  scena  Teatrului  de  Stat  din   12,(
           tarea  poate  fi  susţinută  şi   caracter  hibrid  rezidă  şi   ne!  largi  categorii  de  ci­  plată,  jurnalistică,  ce  a-   Petroşani,  se  dedă  purelor  jocuri  spirituale  —  „Tuşiţi",   13,1
           prin  romanul  lui  Lucian   slăbiciunea  cărţii  care  se   titori.  Trama  epică  e  sim­  minteşte   deficitul   de   „O  aripă  şi-un  picior".
           Blaga,  Luntrea  lui  Caron,   situează  astfel  sub  valoa­  plă  şi  nu  prezintă   cine   pregnanţă  al  debutanţilor   In  poezia  sa,  oricît  de  teribile  şi  ingenioase  ar  fi   13,:
           scris  şi  rescris  de-a  lun­  rea  volumului  Hronicul  şi   ştie  ce  interes,  ea  fiind   bătrini.  Şi  cu  toate  aces­  reprezentările  absurdului  aici,  ceea  ce  il  atrage  pe  citi­
           gul  anilor  ’50  şi  scos  abia   cîntecul  vîrstelor   (1965).   evident  concepută   mai   tea,  graţie  în  primul  rînd   tor  nu  este.  atit  semnificaţia  existenţială  a  poeziei,  cit   13,^
           acum  la  lumină  de  fiica   Acesta  va  rămîne  un  ti­  curînd  ca  un  pretext  sau,   relevanţei   documentare,   „tertipul  unei  noi  ordini  formale".  Poeziile  sale  devin
           poetului,  Dorii  Blaga,  sub   tlu  de  referinţă  în  opera   dacă  vreţi,  ca  un  suport   reflexivităţii  şi  bogăţiei   adevărate  spectacole  de  inteligenţă  în  care  evenimen­  14,<
           egida  Editurii  Humanitas.   lui  Blaga,  ocupînd  un  loc   pentru  comentariul  eveni-   de  idei,  romanul  se  ci­  tele  cruciale  ale  omului,  precum  moartea  şi  iubirea,  sint   14,!
           Cartea  este  interesantă  şi   de  frunte   în  literatura   jnentelor  şi  analiza  dra­  teşte  cu  un  interes  de  ne­  uşor  caricaturizate,  tragicul  ori  sublimul  fiind  astfel  sub­
           foarte  importantă  în  pri­  română,  printre  altele  şi   maticelor  stări  sufleteşti   tăgăduit.  Iar  pentru  a  ne   minate.  Demersul  esenţial  constă.  în  demitizare.  Astfel,   14,   '
           mul  rînd  sub  aspect  do­  datorită  caracterului  său               explica  slăbiciunile  sale,   într-unul  din  poemele  sale,  autorul  distruge  viziunea   15,   (
           cumentar.  Acesta  priveşte   decis  şi  nedisimulat'auto­  generate  de  acestea.  Chiar   el  trebuie  considerat  ne­  tradiţională  a  infernului  eu  scopul  de  a  ne  amuza  în
                                                          şi  sub  acest  aspect  roma­
           întîi  epoca  respectivă,  de   biografic.     nul  rămîne  eterogen,  pa­  apărat  prin  prisma  pro­  fata  unui  spectacol  terifiant :   „In  iad  păcătoşii/  Sint   15,   :
           brutală  ascensiune  a  co­                                            cesului  său-  de  geneză  şi   valorificaţi  la  maximum/  Femeilor  li  se  scot  din  cap,/
           munismului,  cu  reprima­  In  Luntrea  lui  Caron,   gini  memorialistice  de  e-   în  contextul   destinului   Cu  o  pensetă/.  Pînzeturile,  lenjeria  de  pat./  După  aceea   16, (
                                   personajul  principal,  -na­  v o care  sau  naraţiune  tra­
           rea  spiritului  şi  a  tuturor   ratorul,   e s t e    Axente   diţională   alternind   cu   tragic  al  autorului,   său.   sint  aruncate/  In  clocotul  unor  cazane,/  Să  fie  atente,   16,2
           libertăţilor,  iar  mai  apoi   Creangă,  alături  de  care   ample   pasaje   eseistice   Luntrea  .lui  Caron   e  o   la  smoală,/  Să  nu   dea  foc./  Apoi  unele/  Sint  transfor­
           înseşi  tribulaţiile  şi  dra­  apare  un  fel  de  dublu  al   sau  cu  altele  de  pură  fic­  carte  crepusculară,   ela­  mate  în  sufertaşe/  Cu  care  se  cară  la  domiciliul  dracilor   16,4
           ma  interioară  a  poetului   său,  un  „geamăn",  Leon-   ţiune.   Astfel,  spre  ă  ne   borată  intr-o  epocă   de   pensionari/  Păcatele  calde”.
           şi  filozofului  Lucian  Bla­  te  Păţraşcu.   Axente  şi   limita  la  un  singur  exem ­  crincene  disperări.  Lucian   In  altă  parte,  „La  Lilieci",  demitizarea  concomiten­
           ga,  care  s-a  văzut  contes­  Leonte  nu  sint  de  fapt   plu,   episodul  nopţii  pe­  Blaga  a  scris-6,  probabil,   tă  a  existenţei  şi  literaturii  este  transpusă  îri  mediul  ru­  17,(
           tat,  răstălmăcit,   exclus   decît  cele  două  ipostaze   trecute  la  brodul  de  pe   fără  nici  o  speranţă   de
           din   cultura  românească,   —  poetică  şi  filozofică  —   Mureş,  ne  transpune   în   a  o  mai  publica  vreodată,   ral,  impunînd  în  poezia  românească  un  stil.  Marin  So­  18.C
           suspectat  şi  urmărit,   ca   ale  autorului  însuşi.   In   plină  literatură  fantasti­  dar  cu  convingerea   că   rescu  a  apărut  ca  un  nume  menit  să  strălucească.  De
           un  „duşman  al  poporu­  jurul  lor  evoluează  cele­  că,  vădind  inepuizabilele   simpla  trudă  asupra  pa­  aceea,  creaţia  sa  a  fost  tradusă  în  numeroase  limbi  ale
           lui".   Căci  Luntrea  lui   lalte  personaje  ale  epocii,   disponibilităţi  ale  marelui   ginilor  ei  îl  va  salvai  a-   lumii,  bucurîndu-se  de  aprecieri  aparte,  fapt  confirmat   18,1
           Caron  este  un  roman  in   unele  sub  numele  lor  re­  scriitor.  Capitolul  îri  sine-   juţindu-l   să   supravie­  de  premiile  Uniunii  Scriitorilor,  ale  unor  cunoscute  in­
          care  memorialistica  predo­  ale,   altele  cu  nume  de   e  admirabil,   cu  virtuţi   ţuiască.                                                    19,3
           mină  ca  atare  sau  abia.   travesti,  dar  uşor  recog-   antologice  chiar,  dar,  în         stituţii  culturale  de  pe  mapamond  şi.  mai  recent,  ale
        (  transfigurată,  fiind  altoi-  noscibile,  ceea  ce  conferă  ansamblul  romanului,  ră­  RADU  CIOBANI»  Prem iului  Herdcr.  Sorescu  rămîne,  probabil,  cei  mai   20,0
                                                                                                             mare  scriitor  român  in  viaţă.  Strălucirea  sa  nu  poate  fi
                                                                                                             um brită  de  „judecata''  unor  oameni  şi  instituţii,  din   20,4
                                                                                                             păcate  chiar  din  patria  sa  !  ~
        Pe  eefane  x                                                  Nici  măcar                                                             REDACTOR
                                                           Aceea  a  fost  ardere   Poate  ploile
               Filme  de  succes!                          Acum  e  aspră  măcinare   Care  aduc  uitarea
                                                           Din  cenuşă  renaşti     îls vor  preface  în  cocă moale                                            20,5
          In  ordinea  lansării  ianjenului,   îşi  ucide  par­  Din  praf  niciodată
        pe  ecrane,  filmele  cuprin­  tenerii  de  viaţă.   Merită   Sau  doar  ani  uitat  Sufletul  meu  —  dorinţă                                          21,2
        se  în  . repertoriul  cinema­  însă  văzut  pentru  a  vă  for­                     şi  poate  putere
        tografic  al  primei  luni  de   ma  eventual  o  altă  păre­  Sufletul  meu   Vrere  tăcută,  e  mereu
        primăvară  sint  deosebit  de   re.  Pe  coordonate  asemă­  Se  zbaţe  între          neschimbat.
        atractive.   NU   VREAU   nătoare  se  situează  filmul   Două  pietre  de  moară  CIPRIAN  NICKEL
        HQRHQ  —  este  un  film   CINEVA  CARE  'SĂ   MÂ
        cum  n-ătniTcri—văzut   pe   APERE.   în  tram ă  şi  în
        marele  ecran.  Eroul  prin­  duritatea  ciocnirilor  între   LUI  EMIM SCU
        cipal,  un  bărbat  bine,  de   răi  şi  buni,  sint  implidaţi   Pe drum uri  liniştite                                                                22,1
        40  de  ani,  cu  o  bogată  ex­  repr«entanţ,ii  Mafiei  şi  ai   Trec birje argintate de  lună
        perienţă  erotică,  rememo­  poliţiei   care,   deopotrivă,   Cum  tigve-lucioase, date  tfcs-a dura                                                    22,4
        rează  într-o  noapte  de  in­  excelează  în  violentă  şi  a-   Pe  caldarîmut de  lacrimi.                                                           22,31
        somnie   toate   întîlnirile   bilitate.  Filmul  CABARET   Eu stau  Ia fereastră
        pe  care  le-a  avut  cu  di­  —  producţie  a  studiourilor   Şi îmi  aprind ţigară  după  ţigară                                                      23,4i
        ferite  femei.   M ajoritatea   americane,  a  obţinut  9  pre.   Prin noaptea  de  dor,  prin  noaptea  de  jale                                       0,1!
        dintre  acestea  au  dispărut   mii  Oscar.   Este  un  Iove   Aşteptînd.  E mult  prea aceeaşi  aşteptare
        fără  a  lăsa  urme.  S-a  a-   story  intre  o  cântăreaţă  de   Numai  cel  ce o chită e  altul                                                       1,01
        taşat  doar  de  una  singu­  cabaret  (Liza  Minneiii)  şi   Mult  mai  meschin
        ră,  cea  mai  docilă  şi  fide­  un  tîriăr  scriitor  (Michael   E altul.                               Să  ne  amintim  mereu  de  corul  de  cameră  al
                                                                                                              Institutului  de  Arte  din  Chişinău,  dirijat  de  Tedor
        lă  “— soţia  sa.        A’ork)   în  Berlinul  ascen­  POEM  INTR-UN  VERS                           Zgureanu.
          F i l m u l    t in e r e ţ e a    siunii  naziste..                                                                                                    P
        PRÎNTA  —  căruia  la  Fes­  De  un  mare  succes   se   Timpul  e  o  colibă  flămîndă ■ de  oaspeţi.                             Foto  FA VEL  LAZA
        tivalul  de  la  Costineşti  din   va  bucura  filmul  american        Poezii  de  01*111 \.\  MCKEI.                                                  16,0£
        vara  trecută  i  s-a  acordat   KARATE  KID  realizat  cu                                                                                             16,30
        Premiul  de  Onoare  al  Ju­  tandreţe  şi  emoţie.  Tînă-   O  constatare, triştă  la
        riului  —  al  Măriei  Mărie,   rul  din  film  va  învăţa  de   Teatrul  de  Stat  din  Pe­  S.O.S. — teatrul               vor  sau  nu  te  mai  .  pot   17,00
        regizoare  iugoslavă  form a­  la  bătrînul  maestru  japo­  troşani  —  doar  25—70  de                                     ajuta ?  Cind  minerii,  ca­
        tă  la  lATC-ul  din  Bucu­  nez  nu  numai  secrete  ale   spectatori  mai  trec  pra­                                      re,  cînd va,  erau dornici de
                                                                                                                                     cultură, iar tu erai fala  lor,
        reşti,  a  fost  realizat , acum   artelor - marţiale,-  ci  şi  nu­  gul  instituţiei  la  un  spec­  tulul   Institut  de  Artă   oferă  dreptul  la  retribu­  aedm  te  mai  folosesc,  dar
        doi  ani  în  Iugoslavia  cu   meroase  şi  im portante  lu ­  tacol  la  care  altădată  să-   Teatrală  şi  Cinematogra­  ţii  mai  bune  şi  un  număr   ca  paravan  cum  că  în
        actori  din  Bucureşti  şi  in­  cruri  practice  despre  via­  Iile  erau  pline.  „Emanci­  fică  din  Capitală,  cărora   mai  mare  de  încadraţi,  o   Valea  Jiului  sint  oameni
        terpreţi  de  limba  română   ţă,  muncă  şi  conduită  mo­  parea"  spirituală  (dar mai   li  s-au  îndeplinit   multe   parte  din  personal  a  tre­  cu  dragoste  de...,  trecînd   17,30
        din  Voiyvodina.  Pitorescul   rală.   Marele  actor  Mar-   ales  politică)  a  oameni­  dintre  capriciile  de  „ve­  buit  să  fie  disponibilizări   nepăsători  pe  lingă  tine.
        dialect  bănăţean  face  far­  cello  Mastroianni  este  pro­  lor  i-a  îndepărtat  pe  a-   detă",  şi  nu  numai  aceş­  râmînînd  şomeri.  In  cine  să  mai  speri ?  îri   18,00
        mecul  acestei  ecranizări 1 a   tagonistul  filmului  italian   eeştia   de  actul  artistic   tia,  acum  âu  părăsit  tea­  Directorul   instituţiei,   partidele  politice  care  te
        unui-  roman  de  Mihai  A-   SECRETUL   CASETOFO-   „bănuit"   ele  vina  fără   trul, ;  aeiuindu-se  pe  lin­  domnul  Mihai  Clita.  ac­  vor  căuta  probabil.  .  în   18,10
       vramescu,  a  cărei  acţiune   NULUI.  Atotputernica  Ma­  margini  de  a-i  face   pe   gă  instituţii  cu  firm ă  sau   tor  de  talie  naţională,  ca­  campania  electorală ?  In
       se  desfăşoară  intr-un   sat   fie  „ajută”  familia  eroului   spectatori  mai  toleranţi,   fără  firmă,  dar  mai  bă­  re  slujeşte  Thalia  de  25   sindicate ?  într-o  minune
       din  Banatul  sîrbesc  înain­  principal  pentru  a-1  şan­  mai  calzi  sufleteşte.  Nu  e   noase.   Ei  au  completat   ani,  este  cît  se  poate  de   sau  mai  degrabă  în  copii
       te  de  cel  de-al  doilea  răz­  taja  şi  jefui  uzînd  de  toa­  mai  puţin  adevărat  că  o   cortegiul  actorilor  pensio­  dezamăgit,  ca  om  şi  pro­  care  mâi  gustă  spectaco­
       boi  mondial.            te   mijloacele   specifice :   concurenţă  acerbă  fac,  în   nari  —  oameni  de  bază,   fesionist,   fiind  singurul   lele  pentru  ei  —  „Prîslea
         Filmul  VĂDUVA  NEA­    benzi  de  magnetofon  fal­  acest  sens,  strada  cu  tot   dar  acum  inutilizabili,  ia   . actor  calificat  în  mese­  cel  viteaz",   „Basmul  cu   19,10
       GRA  reuşeşte  cu  brio  să   se,  asasinate  şi  decese  rea­  ce  implică  ea,  televiziu-  :  care  se  solicită   eînd  şi   rie,  care  revine  la  con­  Scufiţa  Roşie",   o ri'  în
       revigureze  un  gen  de  ma­  le  sau  aparente  ete.  Pînă   nea,  casetele  video,  •  ne­  cînd  cile  o...  colaborare.   ducerea  teatrului,  â  unei   spectatorii  de  la  sate  care
                                la  urmă,  protagonistul  va
       re  popularitate  precum  fil­  ieşi  victorios  spre  bucuria   voile  materiale  cotidiene,   Şi  ca  un  trist  corolar,  a   instituţii  în  'care  amatorii   acum  simţ angrenaţi  şi  ei   21,40
                                                           în  cazul  teatrului  din  Pe­
       mul  negru  american.   La   spectatorului,  pe  care  ci­  troşani  s-au  mai  interpus   crescut   preţul  biletelor.   au  devenit  oameni  de  ba­  în  spectacolul  existenţial
                                                                                                            ză  ce  învaţă  meseria  din
       prima  vedere   pare  doar   nematografele  din  judeţ  îl   şi  alte  greutăţi :   actorii   Deşi   categoria  teatrului   jhersh  încotro  teatrul  din   al-  părtinitului ?  Vom  re­  22,00
                                                                                                    acesta
                                                                                   a  crescut  şi  ea,
       un  film  j-Jliţist  ca  oricare   aşteaptă...      aduşi  cu  greutate   ime­  numărîndu-se   în  rîndul   Petroşani,  acum,  cînd  cei   veni  !,     22,10
       altul  în  care  o  criminală,                      diat  după  absolvirea  fos-  celor  de  categoria  I,  care  care  te  ajutau   nu  mai
       prin  vocaţie,  asemenea  pă­    AL.  MVRDARI                                                                                      MINEI.  BODEA
   1   2   3   4