Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_330
P. 2

Pnq  2                                                                                                                               CUVÎNTUi  LIBER  N




                                                                                                                                 de  primăvară


                                                                                                                 Covor de toporaşi şi de brînduşe
                                                                                                                 ţesut In alb ca lir de ghiocel,
                                                                                                                 oh, muguri blonzi  sub raze jucăuşe,
                                                                                                                 ca palul ca bişniţele de miei /
                                                                                                                 Treceam desculţ, copil iără de vină,
                                                                                                                 strfnglnd la piept an pumn de cărăbuşi
           S-ar  fi  cuvenit  să  scriu   CONTRAPUNCT                              Uzată  a  vieţii.  Ceea  ce   prin crînguri foşnitoare de lumină
          despre  această  tristă  în-                                             le  este  la  indemînă  doar   sob cerul fără lacăte la uşi...
         timplare  atunci,  imediat.                                               adevăraţilor  artişti.  Plu­
          Dar  n-am  putut.  Veştile                                               gar,  plugar,  dar  artist.   $1 din căuşul mfinitor întinse
         năprasnice  mă  inhibă  şi-   U L T IM U L   P L U G A R                  Ultimul  plugar  din  lite-   spre răsăritiţl zilei ce s-a dus,              li
        ' mi  spulberă  orice  coe­                                                ratura  română.               din cîte aripi scăpărau in soare,
                                                                                         TOmană. S-a  stins
         renţă  a  ideilor.  Dacă  to-   lidar  definitiv  şi  pină  la   tru  că  a  fost  prea  masiv  şi eh  A rămas  opera, im­  tai, toate-att ars grăbite fin apus ;
        i.tuşi  m-aş  fi  încumetat   tncrîncenare  cu  ţăranul,   şi prea bine înfipt în glia   posibil  de clintit de acum   \                                t:
         .s-o  fac,  n-aş  fi  reuşit  să   cu  ţărlna  şi  cu  ţara.  A   adevărurilor  sale.  Ş{   din  locul  pe  care  şi  l-a   *  Păstor am fost al turmelor de stele   t:
                                                                           Şi  i o-
         dau  expresie  decU  unui   lăsat  o  operă  ce  ţine  de   tunci  s-au  mulţumit  să-l   dobindit  de-a  lungul  it-   {  care loveau cu clinchet în fereşti
         vaier  de  jale,  unui  ţipăt   categoria  monumentalu­  şicaneze,  să-l  hărţuiască,   nei  vieţi  de  trudă  şi  ob­  % şi-am luminat şt eu cindva ca ele   t:
         de  spaimă.  Jale  pentru   lui  ceea  ce,  fn  cazul  lui   s&-l  conteste.   Dacă  nu   stinată  slujire  a  unei   t  dar am fugit din cartea  cu poveşti-
          ■plecarea  lui  atît  de  fără   înseamnă  o întreagă  lu­  l-a  negat  de-a  dreptul,   credinţe.                                                    t:
         veste,  spaimă  fiindcă  il   me  cu  abjecţia  şi  subli­  aripa  estetizăntă  a  criti­  In  numărul  său  din  7                   IOAN  EV t
         ştiam  acolo,  masiv  şi  în­  mul  ei,  eu  dramele  şi   cii  l-a  tratat  cu  o  supe­  martie,  „România  litera­                                  H
         singurat,  în  apartamentul   înălţările  el,K dar  mai  a-   rioară  îngăduinţă,  bătind   ră",   oficiosul  Uniunii                                  V
         lui  de  bloc,  aplecat  asu­  Ies cu adevărurile ei.  Mat   multă  şi  calpă  monedă   Scriitorilor, nu pomeneşte                                     1'
         pra  paginii  awe  ţi  at-   alee  ut  adevărurile  aces­  pe  tema  Stilului  său  bo-   nici  un  cuvtnt  despre                                     ti
         : ta-tni dădea un sentiment   tea  finea ei şi —  incapa­  lov&nos,  -rudimentar",  pe   moartea hU  Ion  L&nctăn-   Apariţii editoriale               1!
         de  siguranţă  şi  tainică   bil  de  subtilităţi  ţi  rafi-   care - l-a  supralicitat  in   jan  iar  la  tnmomintarea                               tl
         solidaritate. Şi acum, deo­  ramonte  — ie  rostea o-   dauna  pregnanţei  de  an­  sa,  Ministerul  Culturii
         dată,  trăsnetul  din  senin:   blu,  aşa  cum  le  vedea  et,  samblu  a  operei,  tntr-a-   n-a  fost  reprezentat  Mei                              1<
         Ion  Lănerănjan  nu  măi   aşa cum  le  credea  a,  fă-   devăr,  Ion  Lănerănjan   măcar  de  o  garoafă.  In      neglijate                          II
         e, plugarul  acesta  pe  ca-   ră nici o  preocupate  pen­  n-a  fost  un  stilist.  Cînd   schimb  s-a  depus  o  co­
         re  Dumnezeu  l-a  detaşat   tru  menajarea  suscepti­  mi-l  închipui  serUnd,  am   roană  din  partea  Preşe­                                       ti
         in  literatură,  coîţurosul   bilităţilor  unai  regim  ca­  imaginea  ţăranului  aple­  dintelui  României,  a  fest   Fraţii  de  peste  Prut  tac  co,  decanul  de  vîrsiă  al
        <  şi  colţosul,  zgîrcUul   ta   re  nu  accepta -devierUe*.   cai  cu  indtrjire  asupra   de  faţă  pină  şi  dl.  Cor-   eforturi  —  mai  ales  după  poeţilor  români  de  peste   li
         vorbă,  greoiul,  posacul a-   Inflexibilitatea  aceasta  a   plugului  său,  pe  pămln-   neliu  Copăsu  iar  proho­  revenirea  la  grafia  latină  Prut.   .Citim  şi  rccitln»
          ccsta  cu  indefinisăbilul,   făcut  din  el  un  scriitor   tul  său.  Cînd  U  străbat   dul  t-a  oficiat  P.S.S.  B-   şi  decretarea  limbi      11
                                                                                                                         Bmtdi  romft-  poeziile lui de p in i la  191#
         tăcutul  lui  surls  interior,   teribil  de  incomod.  Era   fratele,  am  senzaţia  e&  piscopul-vicer  VasUe  Tîr-   ne ca limbă de stat — pen­  scrie  criticul  —•  tragem  ca
        ■  ireductibilul,  truditorul,   intratabil,  refractar  ta   p||esc pe o arătură proas-  goviştcanul.  Spune  şi  as­  tru  reciştigarea  spirituali­  ochiul  Ia articolele şi eseu­  11
         Ziditorul  unei  opere  in~   orice  fel  de  concesii.  A-   simt  fiecare  bul­  ia  ceva,  nu?   tăţii  naţionale.   Am  fost  rile  scriitorului  din  „Viaţa   11
          confundabile  nu  mal  e,   parifia  fiecăreia  dintre  găre  de  pămînt,  îi  percep   Cit  despre  noi,  cel  de   profund impresionat sâ In-  Basarabiei",  al  cărei  re­  21
          s-a  dus,  furatu-l-a  dru­  cărţile  sale  a  insemnat  o   mireasma  reavănă,  aud   aici,  din  îndepărtatul  său   tflnese  in  librăriile  din  dactor  Inspirat  a  fost,  ne   2(
         mul,  risipitu-s-a  ca. fu­  victorie  greii  dobândită,  cum  germinează  seminţe*   Ardeal,  aştcmtnd  aceste   Chişinău,  alături  de  CM  aplecăm   asupra  Creaţiei
          mul...  ,               la  capătul  unei  îndelun­  le-n  adine,  printre  oasele   cernite  rindurl,  ne  sim­  mai  iubit  dintre pămintenl  lui  din  194# şt nu  întreză­  21
           A  pornit  dintre  pluga­  gate  şi  epuizante  lupte   celor  vechi,  şi  văd  abu­  ţim  intmcîtva  alinaţi,  ca   al  lui  Marin  Preda  Şi  de  rim  nicăieri  cauze  obiecti­
          rii de pe  Murăş şi plugar   de  uzură  pentru  integri­  rul  gliei  tn&lţinâu-se  in   şi  cum  am  fi  aprins  o   seria  de  Opere semnate de  ve  ale  deportării  Ini —  la   2!
         a  rămas  pînă  ia  capăt,   tatea  textului.  N-a  putut   văzduh.  Altfel zis, el reu­  făclioară aievea  la  crucea   Ion  Druţă  şi  alte  volume  25  iunie  1941  —  in  Extre­  2Î
          mîndru  şl  conştient  de   fi  redus  la  tăcere,-■■■  n-a   şeşte să-ţi  ofere  percepţia   sa  încă  de  lemn.  ale  unor scriitori  români  mul  Orient",   Deportarea
          nobleţea  originii  sale,  so-  putut  fi  înlăturat,  pen-  nemijlocită,  frustă,  nesti-  RADU  CIOBANU  basurabenî  de  mare  valoa­  Scriitorului  .se  înscrie  in
                                                                                                             re  artistică,  ou  o  adîncă  listă  nesfîrşltă  a  fărădele­  22
                                                                                                             încărcătură  moral-pâtrioti-  gilor  strigătoare fa cer, co­  2i
                        doresc  ca  dumneavoastră                                                                 X,,  ....  W ,      mise  de  staUnism*.      2'
                                                                                                                                        In - agenţia  „Litera"  din
                                                                                                               „
                                                                                                                    '  O
             Î5         .    îi. V  ’   .  -  •  -     ..   " ’ -V; "                  ION  MARINESCU         Semnalăm,  în  primul   Chişinău,  sub  egida  Socie­  (
                                                                                                                                      tăţi»  „Vâsile  Aleesandri"  a
         să  vă  integraţi  în  marea  familie                                       *  ECHINOX              rfnd,  volumul  Leonidei   prietenilor' cărţii  din  Mol­
                                                                                                             Lari,  inţitulaţ  semnifica­
                                                                                       Izvoarele  urcă  în
                                                                                     pragul  zării,  iar  ziua   tiv  Anul  1989,  înveşmîntat   dova, a apărut volumul în­  1(
                                                                                                                                      vierea  (subintitulat  Cînte-
                                                                                                             Intr-o excelentă haină  gra­
        a Organizaţiei  Mondiale de Folclor1*                                        hoinăreşte   desculţă   fica,  datorată  lui  S.  Mâ-  ee sacre)  de Grigore Vieru.   1(
                                                                                                             covei,  verbul  ardent  al  Versurile,  de  o  mare  în­
                                                                                     printre  bulgării  de
                                                                                     cer.  Mugurii  desfac   portei  este  exemplar  prin  cărcătură  emoţională,  au
          Prezent  la  Deva  cu  pri­  noastre  este  0  idee  a   îngrozitor dacă aceasta cul­  zîmbetc.  Herghelii  de   forţa  ideatică  şi  curajul  fost  transpuse  muzical  de   li
        lejul   înfiinţării   Secţiei   U.N.E.S.C.O.,  care  spune   tură,  creaţia  populară  n-ar  aer  pasc  iarba  crudă   civic.  Iată motto-ul  ce  des­  către  cei  mai  înzestraţi   li
        pentru  România  a  Organi­  că  sîritem  cu  toţii  egali,   mai exista.  Toţi  marii  noş-  cu  arome  şi  culori.   chide  cârtea:   „DS-mi,  compozitori  români   din
        zaţiei  Mondiale  de  Folclor,  indiferent  de  rasă,  religie,  tri  compozitori,  poeţi  s-au   Prin  livezi,  păunii  zo­  Doamne,  durerile  toate/  Şi  Basarabia  (multe  au  deve­
        domnul  Alexander  Velgel  limbă.  Părerea  mea  este  inspirat  din  cultură  popu­  rilor  trec  măturînd   IasS-itiă  fără  dor,/  Dar  fă  nit  adevărate  şlagăre).  Vo­  lt
        (Austria),  secretar  general  că  muzica este  O limbă  în­  lară.  Puterea  noastră  re­  curcubeie.  Cintul  cio-   şi un pic  de dreptate/  Pen­  lumul  reproduce  şi' notele   li
        al  cunoscutului  organism  ţeleasă  de  toţi.  Şl  alături   naşte  reîntoreîndu-ne  me­  cirliei  suie  să-şi  spar­  tru  acest  popor*.  muzicale   ale  melodiilor.
        internaţional,  a  făcut  cîiC-  de  muzică  putem  aminti   reu  la  izvoarele  folcloru­  gă  ecoul  de  soare.  Aceeaşi  editură  «Hypo-  De  pildă,  poezia   Limba
        va  precizări  extrem  de  in­  dânsul.  Muzica  şi  dansul  lui.  '   - ■ •   Mâ  reazâm  de  zare   rion“  a  fost  foarte  inspira­  noastră  cea  română,  din
        teresante  asupra  preocupă­  stabilesc  o  legătură  puter­  #  Organizaţia  noastră  a-   şi  beau,  din  ulciorul   tă  retipărind  (cu  caractere  care  rităm  o  singură  stro­
        rilor  şi  specificului  orga­  nică,  de  mare  sensibilitate  re  rolul  de  a-î  ajuta  pe   dimineţii,  lumina.  latine),  ediţia  a  Il-a,  revă­  fă,  a  rost  pusă  pe  note  de   1£
        nizaţiei  ce  reuneşte  133  de  şi  expresivitate  între  toate  oameni  să  stabilească  le­       zută  şi  completată,  a  căr­  Tudor  Chiriac :  „In  al  lir-
        ţări  ale  lumii.  Acestea  sînt  popoarele.  Iată  că  avem  gături  Intre  el,  vtotre; po­  DECĂDERE  ţii de eseuri  Pe urmele, lui   nitor  tezaur/  Pururea  o  să
        răspîndite  în  nouă  regiuni  aşadar  o  limbă  comună  şi  poarele  cărora  Ie  aparţin.   Pe un sac, cusută-o  OrfcU  da  Nicolae  Dabija,   rămînă/  Limba doinelor de
        şi  anume :  Africa  de  Nord  acest lucru  este extrem  de  Pentru  că  arta  şi  cultura   zdreanţă  Mesajul  lucrării  este  lim­  aur/  Limba  noastră  cea
        şi  de  Sud,  Asia  de  Est  şi  important.  Nu  vreau  Insă  reprezintă  propria  lor  via­  îşi dă mare importanţă   pede:  „Amintirea,  cinsti­  română*.  Orice  comentariu   21
        de  Vest,  America  de  Sud,  să  vă  spun  doar  cuvinte  ţă.  încă  6  dată  vreau  să   C-a fost rochie  de  rea înaintaşilor — a  colora  ni  se  pare  de  prigos.  -
        America Centrală,  America  frumoase,  ci  sâ  vă  rog  să  vă  mărturisesc  câ  mă        'gală     care  au  făcut  cuvintele  să   Lucrările  amintite  şi  al­  22
        de  Nord,  Oceania  Şi  Euro­  fiţi  alături  de  noi,  sâ  lu­  bucur că filiala  organizaţi­  Ce  făcea  stăpînei  fală,  vadâ  vise  curate,  care  au   tele  au  ..părut  —-  nu  fără
        pa.                      craţi eu noi.            ei  noastre  îşi  stabileşte                       îndrumat  slovele  să  viseze  inerente  dificultăţi,  dar  în   22
          •  Rostul  nostru  este  să   •  Ştiu  câ  în  zilele  noas­  sediul  la  Deva,  întrucît   Insă peticele toate   —  rămîne  n« doar o dato­  tiraje  confortabile  —  încă
        oferim  folclorului  locul  ce  tre,  din  cauza  tehnicii,  că­  încă  din  1983  cînd  am  cu­  Şoşotesc şi îşi dau  rie  de  căpetenie,  ei  şi  unu  din  vara  şi  toamna  anului
        i se  cuvine.  Vorbind  de­  reia  i  se  acordă  de  către  noscut  la  Viena  foleldrul   coate    de  onoare  a  oricărei  ge­  trecut.  Din  nefericire,  nu
        spre  casa  comună  p  Euro­  guvernanţi  tot  mai  mare  hunedorean,  prin  interme­  Auzind o zdreanţă  neraţii".  -        numai  că  nu  au  fost  co­
        pei.  aş  vrea  să  menţionez  importanţă,  cultura  şi  ar­  diul  .ansamblului  artistic   care               O             mentate  de  presa  de  spe­
        ci  din  această  „casă"  fa­  ta  populară  îşi  pierd  din   „Getusa",  factorii  respon­  Crede azl eă-i  de               cialitate  dl»  ţară,  dar  ele
        ce  parte  şi  România,  iar   interesul  acordat.   Uităm  sabili  de  aici  şi-au  mani­  valoare- •  Nu  înttmplător,  presti­  nu  se  aflâ fn nici  o  libră­
        dumneavoastră aveţi un rol  că  noi  venim  dinspre  o  festat  dorinţa  de  a  stabili   MORALA     gioasa  editură  „Ifyperton*  rie  din  România.  Şi  a  pă­
        foarte  important  oferit  de   cultură  populară  care  a   legături  strînse  cu  no!  şi   Nu-ţi dă Uimeai  din  Chişinău,  prin  directo­  cat,  Ele  aparţin,  în  egală   9;
        fUixtîra.  tradiţiile,  arta  roi.   conferit  specificul  naţional  de  a  găzdui  un  astfel  de   Importanţă   r i   ei,  criticul  Ion  Cioca-  măsură,  sufletului  româ­  ci
        mârfească  extrem  de  apre­  al  fiecărei  ţări  şi  că  tre­  organism.    Olnd te socotite        t>u,  şi-a  inaugurat  colecţia  nesc  de  pretutindeni.  Rî
        ciate.              *    buie  să  ne  întoarcem  spre                                               ,Orfica“  cu  o   selecţie  din                    13
                                                                                                                         colai Costen-
         St  Motivaţia  organizaţiei  cultura  populară.  Ar  fi   B.  CÂTALIN     dWwwwVW tfsMArtJvwAre     poeziile'lui  NiColai       AUREL  CAMPEANU        11
                                                                                                                                                                14
                                                                                                                                                                Si
            Fără  îndoială,  Galerii­    bulversată  pent                                                   «—  „Compoziţie*,  „învie­  zâ în  masa  de piatră,  in­  ii
          le rfe Artă- dm  Omfa:  au   cultura  româneasca.  CRONICA  PLASTICĂ                              rea ,  ale  Corneliei  Joson   tr-un  basorelief  mai  n-   Ri
        t  devenit  la  fel  de  priml-   O  primă  impresie  yî-                                           Jtocsia  '  —  .Carte  :  I*,   dlncit,  două  fîiurl   dc
          toare  cu  plasticieni!  ară­  zitînd  expoziţia  arădeană                                        «Curte II", precum şl ex-   „Personaj ,f*  şi  „Personaj   tn
          deni,  ca  şi  C«  egi  hune-   o constituie prezenţa ma­                                         eekfttele  portrete  «le  lui   II*,  iar  Rudolf  Kocsis  a   (s<
          Aweni. Ca dovadă,  în  ul-   sivă  a  lucrărilor  de  gra­                 de  creaţie            Fraacls  Baranysî  care   preferat  sculptura   în   Li
        .  tima  perioadă,  au  fost   fică  şl  pictură  fn  raport                                        «mmm  că  pot  figura  £s   lemn  In  «Relicvă  I"  şi   C<
        i  deschise consecutiv  două   cu  cele  de  sculptură,  ul­                                        Orice  expoziţie  organiza­  „Relicvă  11*.         Mi
        r  expoziţii Me  oaspeţilor —   timele de dimensiuni  mal   liza te  într-o  linie  fină,   Coti-»   tă fu plan naţional, şi nu   In  general,  o  expozi­  ti
          una de tapiserie şi, acum,  mici,  fapt explicabil  poa­  extrem  de  sugestive,  în   tuiul*, ’  momi aici               ţie care merită să fie vă­  te
        ,  una  de  pictură,  grafică,  te  şi  din  cauza  greută­  culori  calde,  cu  o  reală   Cot*  —   Aşa  cum  spuneam,    zută.                       re
        .  sculptură.  Trebuie  sfi  re-   ţilor  pe  care  le  ridică   încărcătură  ideatică.  A-   lena",  .________  sculptura  este  mâi  mo­              m
        ,  cunoaştem,  expoziţii  iz­  transportul  lor.   mintim  în  acest  sens   „Misterele  pădurii*.  Lu­  dest  reprezentată.   Cele   M1NEL  RODEA      pc
          butite vădind o certă for­  Interesante  ne-au  apă­  creaţiile realizate  de  Ma-   cian  Ceciuba  —  «Mărtu­  cîterva  lucrări  realizate           ac
          ţă  de  creaţie,  căutate  de   rut  lucrările  de  grafică   ria Odry — „Peisăj*, Mir-   rii     fn  piatră,  lemn  sînt  însă   PA  Acum  ar veni  ria­  R<
          iubitorii  de  frumos,  «ea-  —  lmogravurile,  desene­  cea  Sonic  —  «Bucuriile   I» pictură, de certă  va­  expresive  pentru  tehnica   dul hunedorenilor sâ ver­  ril
          ee  Înseamnă  lucru  mare   le  în  tuş,  cele  în  tehni­  verii",  ilustraţia  la  „§u-   loare  artistică  sînt  com­  creatorilor  lor.   Astfel,   niseze  o  expoziţie  eu  lu­  (fi
          în  această  perioadă  des-  că mixtă, acuarelă — rea-  rîsul  Hiroşimei*.  Idea  poziţiile  Luminiţei  Oprea  Mihai  Pficurărl  con turca-  crări  proprii.  Se  poate?  tri
                                  ■to#»-   ■s.   *0*  ?" “
   1   2   3   4