Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_336

Pag. 2 CUVTNTUL LIBER NR. 336 •

ISTORIA UNOR OBIECTE CASNICE
După cum se ştie, fiecare seau de scaune şi fotolii UMBRELA are o origine
obiect, inclusiv cel casnic, numai aristocraţii, oamenii foarte veche, apărînd pen­
îşi are istoria lui. In cele simpli folosind taburete şi tru prima dată la popoa­
ce urmează vom arăta, suc­ scăunele. Odată fracul a- rele din Orient şi Extre­
cint, din istoria bastonului, juns la modă, a modificat mul Orient. La început a
l-am pindit înflori­ scaunului, farfuriei şi a construcţia scaunelor: pen­ fost folosită ca obiect de
rea cu înfrigurarea cu
REFLECŢIA ZILEI care aştepţi împlinirea umbrelei. tru a nu se şifona, gentle- cult, fiind purtată numai
de personalităţile de prim
manii se aşezau cu spatele
BASTONUL şi-a făcut a-
unei dorinţe tainice. pariţia cu cîteva sută de înainte şi atunci au apărut rang. Cu timpul grecii an­
„Vom lăsa lumea aceasta tot atît A m aşteptat clipa în ani în urmă (pe vremea spătare înguste şi au fost tici au preluat umbrela
de stupidă şi de rea pe cit am găsit-o, care m ugurii au ples­ regelui Ludovic al Xll-lea scoase braţele. FARFURIA de la egipteni, folosind-o
nit cu pocnet sec, a- al Franţei), ca fiind un şi-a făcut apariţia acum ■pentru anumite festivităţi
sosind aici". runcîndu-i peste creştet accesoriu al modei. El a 700 de ani. Înainte de religioase şi politice. Şi
văl dantelat de floare, fost la modă pînă în anii sec. XII, uzul farfuriei era astăzi, la unele popoare,
VOLTA! RE cu emoţia încercată la ’20 ai secolului nostru. foarte restrîns. Mîncarea se umbrela este folosită atît
întîlnirea cu fiinţa iu­ SCAUNUL, folosit în pre­ servea direct din oale, iar ca element sacru cit şi ca
bită. zent de puţină lume de rămăşiţele erau lăsate pe semn al demnităţii de stat
pe glob (două treimi d'.n masă sau aruncate pe jos. sau religios. Astăzi umbrela,
omenire preferă să stea Farfuriile din sec. X IV erau cu sau fără miner pliant,
MAGNOLIA «turceşte"), a intrat în obiş­ făcute Mn lemn — la să­ estd folosită în mod obişnuit
nuinţă acum 400 de ani. In raci, din cositor — la cei pentru a ne apăra de
MOZAIC SPIRITUAL secolul a l. XVI-lea, în Eu­ mai înstăriţi şi din argint ploaie sau de soare.
I.
şi
bogaţi.
—
ropa occidentală se folo­
m An o iu
la nobili
, Aveam nevoie de al­
• „Nu sînt de dispreţuit falnicele daruri ale bul imaculat al flori­ T * AA7 jT r*T ^ M-4T * A r * AfZST J" .sar A’ ja a r * JtSgF jF f A r * abt * A&r *
zeilor : ei singuri le dau, şi nu m uritorii şi le pot lor sale, de aroma lor
lua după placul lor". ' suav-exotică. 0 Halatele şi prosoapele S F A T U R I 0 Un -vas cu apă caldă
Homer Pentru că aduce cu pluşate se menţin pufoase clocotită în care s-au in­
fiecare reînflorire o dacă, după spălat, sînt ţi­ P R A C T I C E trodus paie de orez sau
• „Vorbele cele mai frumoase ajung de batjo­ certitudine în sufletul nute în apă cu sare şi nu ovăz înlătură mirosul ne­
cură, cînd cel ce le aude este un cap sucit". meu împovărat de iar­ se calcă. plăcut rămas după zugră­
Goethe na ce s-a stins. într-o soluţie pregătită vit sau vopsit.
De-acum primăvara 0 Mobila de lemn ne­ dinlr-un albuş de ou a-
• „Fericirea este a celor ce-şi sînt singuri de' e deplin stăpînă ! lustruită se spală cu apă mestccat cu zahăr şi al­ 0 Petele de creion chi­
ajuns". Va revărsa peste tot caldă şi săpun ; cea de cool. mic de pe ţesături se înlă­
Aristotel pete de culoare şi soa­ lemn lustruită din p la -. tură prin frecare cu o cîrpă
re. caj se şterge doar de praf, • Aspiratorul se mînu- curată, înm uiată în zeamă
• „Se ştie că relele sînt mai uşor de suferit îm preu­ Va semăna în fieca­ cu o cîrpă pluşată, insis- ie.şte numai in sensul firu­ de lămîie, şlătindu-se apoi
nă cu a lţii: printre rele par a socoti oamenii şi re dintre noi sămînţă tîndu-se pe locul eu pete. lui de lină. cu apă.
plictisul, de aceea se asociază mai mulţi pentru a de lumina, reînnăseu-
se plictisi împreună". tă dorinţă de viată. 0 Tablourile în ulei se
Sehopenhauer şterg uşor cu o cîrpă
VIORICA ROMAN
moale şi curată, înmuiată
• „Să ne bucurăm de ale noastre fără compa­ CLEPSIDRA
rare cu a lţii: niciodată nu vei fi fericit, dacă te vei
mîhni fiindcă e cineva mai fericit. DUMINICA FLORILOR
Cînd vezi cîţi sînt înaintea ta, gîndeşte-te cîţi
sînt în urmă".
Seneca Timpul e atît de frumos şi-am hoţărît să rămîn
cîteva zile în concediu să-mi lucrez grădina. A u ră­
• „în viaţa oamenilor se întim plă ea la jocul sărit deja lalelele, crizantemele, crinii, lăcrimioarele şi
cu z a ru ri; dacă n-ai aruncat num ărul care-ţi tre­ zambilele, au înflorit narcisele galbene şi violetele...
buie, să te foloseşti cu meşteşug de cel ieşit". Mă aplec cu dragoste asupra straturilor frumos gre­
Terenţiu blate. Trupul cald al pămîntului primeşte sămînţa
Selecţie de ILIE LEAIIU aşezată in straiuri, ploaia şi căldura soarelui vor
ajuta misterul naşterii.
Adela aleargă îmbujorată spre mine :
— Mami, din semniţele astea mici, mici o să
se nască florile, morcovii şi pătrunjelul ? Mami, dar
şi eu am fost o sămînţă atît de mică ? Mami, eu
idiot e în seara asta la puteam să fiu o sămînţă de Floarea-Soarelui ? Vreau
televizor ! să punem în grădina noastră un lan de Floarea-
Şoarelui. Dar e adevărat că Floarea-Soarelui era o
• — S-a purtat îngro­ fată ce s-a îndrăgostit de Soare ? Mami, dacă şi eu
zitor cu mine, povesteşte iubesc Soarele o să mă transform în floare ? O,
o fată alteia. Ce-aş putea mîine e duminica Florilor ? -
• Doi scoţieni, tată şi face ca să mă răzbun pe -t>l CUM RĂMÎNE CU LI6CRA CIRCULAŢIE — Da, nepreţuita mea floare !
fiu, trec printr-o piaţă. el?
Fiul exclamă Uite, tată, — Mărită-te cu el ! 5 A PERENELOR?... ÎNA DELEANU
p ep en i! Ia-mi şi mie unul! Desen de ALEXANDRU RUGESCU
N-avem bani, zice tatăl. • — Ai îndrăzneala să
Măcar o felie, insistă fiul. o săruţi pe secretara mea
Pe căldura asta ? se miră sub nasul meu ?
tatăl. Măcar una mică de — Nu sub nasul dv., Deşi această pasăre viu INSULA PĂSĂRII PARADISULUI tle Tobago a fost declarată
to t! — se roagă băiatul. sub al ei. colorată şi atît de intere­ sanctuar al naturii, fiind
Bine, fie, că nu mai sca­ santă ca înfăţişare este de astfel de păsări. Noua Guinee) care au pe­ ocrotită în întregime. V izi­
pă omul de gura ta. • — Cum, fata mea, a originară din una dintre Ideea lui Ingram a fost najul brun-roşcat şi gal­ tarea ei este permisă nu
După cinci ani cei doi îndrăznit să te sărute cele mai mari insule ale mai m ult decît binevenită ben pai şi au lateral smo­ numai în interes ştiinţific,
trec din nou prin aceeaşi contra voinţei tale ? planetei, Noua Guinee, nu in condiţiile în care multe curi . de pene lungi şi fili- ci şi turistic, însă vizitato­
piaţă. Auzi, tată, zice — Nu, mamă, dar el aceasta a fost supranumită dintre cele 43 de specii ale forme colorate galben, roşu rii sînt însoţiţi de ghizi.
fiul, dai şi tu o bere? aşa crede. »Insula păsării paradisului", acestei păsări ajunseseră în sau alb. O specie (Para- Vapoarele nu au acces, ci
minuscul petic de
oi un
N-avem bani, răspunde uscat din Marea Caraibi­ ultim ul tim p în pericol de disornis Rudolfi) este colo­ numai bărci care pleacă
din portul Speyside, de pe
tatăl. Măcar un pahar, îl • — Am auzit că Mari- dispariţie, graţie ornamen­ rată in negru şi albastru!
roagă băiatul. Bere după cica s-a căsătorit cu un lor, Little Tobago, o insuli­ telor sale bizare, Un fel Prinse şi comercializate insula Tobago. Micul Toba-
ţă (cu suprafaţă de numai
pepene ?! — îl mustră ta­ scriitor. 2,6 km pătraţi), aflată la de paruri, compuse din pentru a fi crescute în cap­ go se înscrie printre. prin­
cipalele
atracţii
turistice
tăl, vrei să-ţi deranjezi — Da, ş i. e foarte, feri­ 3 km distanţă de extremita­ pene, a căror formă, textu­ tivitate, aceste păsări se a-
iar stomacul ? cită. Mi-a m ărturisit că tea estică a insulei Tobago. ră, culoare şi poziţie va­ flau în pericol de dispari­ ale statului Trinidad —
Tobago, care, deşi abia de­
de aici înainte nu se mâi riază de la o specie la alta. ţie. In prezent, deşi vîna-
• Doi beţivi treceau prin m ărită decît cu' scriitori. Această insuliţă nu „cunoş­ Cele mat spectaculoase ca rea a fost reglementată, ■ păşeşte 5 000 km pătraţi ca
t e a p a s ă r e a paradisului
a-
faţa unei maşini de făcut înainte de 1909, an în care înfăţişare sînt cele aparţi­ pericolul a dispărut, ieşind întindere, înregistrează de
200 000
peste
nual
floricele. Unul din ei Culese de un englez, Ingram, a avut
zice : Uită-te ce program ILIE LEAIIU nând genului Paradisea, pă­ in evidenţă importanţa a- turişti străini.
fericita inspiraţie de a co­ sările paradisului propriu- cestui mic petic de uscat.
loniza aici 26 da perechi zise (caracteristice insulei Din anul 1929 insuliţa Lii- LAURENŢIU BORC A
METAMORFOZE ORIZONTAL : 1) Prelucrări în stil per­ mite vîrfuri ; IO,- Rea la superlativ.
sonal ale unor idei îm prum utate ; 2) Unul Miez de miez !
care o ia pe ocolite ; 3) Scor alb la şah — I. A.
i 2 3 4- S 6 7 8, 9 do Chiar lîngă noi; 4) Ten! — î n ’strîn-
să legătură cu cuvînlul scris ; 5) Mutat la Dszlegarea careului „Creionări"
mijloc ! — Casa reculegerii; 6) Leul din PREPELICAR; RATA ; ITARI ; ORI­
stepă — O măsură luata din timp : 7) GINAL ; TACIM ; NAVA ; ANONIMI ;
Cerc folcloric — A exersa ia bară ; 8) Baia NO f ARA ; 1NA ; FI ; ABATAJ ; FU­
centrală — Joacă mireasa ; 9) Vorbesc DULA ; ATU ; EROS ; BUTON ; SILIT ;
in versuri ; 10) Un timp îndelungat - Bâ- SERA.
tută pe monedă.
MAT IN 2 MUTĂRI
VERTICAL : 1) Deranjament Într-o Controlul poziţiei ;
altă form ulare; 2) Călător romantic; 3) ALB : Rb 2, Df 3 Cc 2. Nc 7, p : f 5
Ramura poetică — Abis nesfîrşît! — NEGRU : Re 5, p : g 6
Comparativ; 4) Casa bătrînilor — Mulţimi; Soluţia problemei nr. 7/91
5) Explică toate mişcările — La război;
6) Descoperire prim ordială îr domeniul din nr. 331 (23—24 martie 1991)
transporturilor — Sinonim pentru pul­ 1. g2 — g3 Re4 — d:i
bere ; 7) în palpă ! — Semne făcute pen­ 2. Dl 2 — f 3 mat.
tru m ilitari ; 8) Cotidiană hrană spiri­ 1. . . . . f 6 — f 5
tuală — în vogă ! ; 9) Treceri pe.ste ami- 2. Df 2 ■— e 2 mat.