Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_344
P. 3
1 APRILIE 1991" " Pag. $
V 9
* "
„CEREM DREPTURILE CE U N A R T I C O L
Djn nou întrerupere a conducerii secţiei fotbal şi
Campionatului Naţional Di- ale antrenorilor,
NI SE CU VIN" vizia A la fotbal! Moţi- Dar pînă atunci, iubito-
Mă numesc Moţa Liliana şi lo peste Simeria, dar niciodată ora vul ? Unul foarte serios: rii fotbalului' din oraşele
-.Muncim Ia punctele miniere de cuiesc în Simeria, ani 17 ani şi sînt şul n-a fost mai murdar şt mai miercuri, 17 aprilie, echi- judeţului nostru îşi în-
la Dumeşti şi Vorţa, aparţinînd elevă la Liceul Industrial din oraş. prăfuit... Mal ales străzile de la Pa de fotbal a ţării noas- dreaptă privirile spre eşa-
I.P.E.G. Deva. Lună de lună ne Vă trimit un articol pe care vă periferie sînt adevărate focare de tre va întâlni într-un meci Ioanele fotbalului divizio-
facem datoria de a găsi noi bogă rog să-l publicaţi. Am ales ziarul mizerie şi microbi. Dar nu numai amical reprezentativa Spa- nar B şi C. Aurul Brad,
ţii în subteran. Dar avem o mare dv. pentru că este foarte căutat străzile niei, la Cacărăs — un oră- după ce a ratat o preţioa-
nemulţumire: cînd am fost să ne in judeţ (şi citit, evident). Oricum, Liceul Industrial Simeria este şel, la 300 km de Madrid. să victorie acasă, cu A.S.E.
luăm avansul cuvenit pe lunile fe vă mulţumesc anticipat şi am un liceu dotat cu multe săli spa Deci, o pauză forţată, care Tg. Mureş, se deplasează la
bruarie şi martie a.c., ni s-a spus încredere în dv. ţioase,, luminoase (probabil din niciodată n-a adus foloase Vulturii Lugoj, echipă a-
că nu se dă. Am întrebat, dar nu această cauză nu avem becuri !), echipelor ci dimpotrivă — flată şi ea, în mare criză
hi s-a dat nici un răspuns. In ga dar neîngrijite. Mai nou pe lingă ieşiri din formă. Credeţi de puncte. Dacă Aurul ar
lerii noi muncim în condiţii grele. LIVRĂM ŞOARECI praf şi resturi de mînoare arunca că spaniolii au întrerupt aborda partida cu ambiţia
Dar muncim. Tocmai de aceea ne te la întîmplare pe jos, au apărut campionatul 7 şi dăruirea din etapa tre-
cerem şi drepturile care ni se cu Primăvara a fost şi este ano şi... şoarecii!! N.u este sală de Etapa a 24-a din divizia cută, ar putea spera în-
vin". (Un grup de muncitori de la timpul cel mai dorit, căci după o clasă unde să nu fie prezenţi şi A se dispută în 21 aprilie tr-un meci egal. Dacă...
Dumeşti şi Vorţa). iarnă mai mult sau mai puţin fri aceşti musafiri nepoftiţicare, şi'pînă atuftei, va mai a- Dar cum joacă echipele
guroasă, zilele senine şi însorite în treacăt fie spus, sînt blînzi şl
sînt aşteptate cu multă nerăbda obişnuiţi cu omul din moment ce vea loc, vineri, 12 aprilie, noastre în deplasare, nu*
CEI VIZAŢI RĂSPUND re. Insă, aşa cum se mai intim- mişună printre picioarele noastre. - restanţa Dinamo — Inter mai în apărare fără via»
plă, primăvara mai plouă, mai Fac cunoscut pe această cale şi Sibiu. Să sperăm totuşi, gă, aproape întotdeauna
INTERPELĂRILOR bate vintul (răscolind praful şi celorlalte licee din judeţ care duc că noua „vacanţă" va fi înlesnesc şansele gazdelor/
bine folosită de echipele
Mureşul Deva, bine şifo-
hîrtiile prezente din abundenţă în lipsă de şoareci, că-şi pot procu noastre divizionare A,.Cor- nată la Unirea Dej, unde,
ZIARULUI oraş). La tot colţul se zăresc zia ra cîteva exemplare de la liceul ■ vinul şi Jiul. care au fost martorii oculari afirmă căf
re, mormane de gunoaie, aspectul nostru în schimbul unor geamuri, învinse în deplasare la aşa ceva n-au văzut, ar*
Scrisoarea dv., stimaţi locatari lor jalnic contrastind cu liniştea de care de la revoluţie încoace Rapid şi Poli. Timişoara. bitrul întîlnirii, Viorel Ti-
din blocul G 2, strada Mureşului, şi seninătatea oraşului nostru. Au n-am prea avut parte. Primăva Nu putem să nu remarcăm tic din Suceava, frăţeşte
Hunedoara, a făcut obiectul unei a-, mai trecut nenumărate primăveri ra o fi da vină ?... că Jiul a avut rarisima ajutat de tuşieri, a opri*,
nalize şi cercetări a compartimentu ocazie, de a aduce ambele din start orice atac saif
lui de specialitate din cadrul Primă puncte ■ de ,1a Timişoara contraatac al devenilor, a
riei municipiului Hunedoara. Se cu lucrătoare, între orele 8*-12, Ia ofi scrisorii dv. la Oficiul de Pensii. ţJr- unde jucătorii au reuşit să lăsat jocul complet la în-
noaşte; atît de către primărie cit şi ciul amintit. Luaţi cu dv. neapărat mează ca această decizie să vă fie „dârîme" proprii antrenori demîna gazdelor, mergîn<t
de către I.G.C.L., că din 104 garso buletinul de identitate şi decizia de comunicată la domicilia, după care şi acum jocul lor (au do- pînă acolo îneît dacă cej!
niere în imobil, 79 sînt degradate, pensie. (I. L.). veţi încasa toate drepturi!® de pen vedit-o la Ploieşti şi m ier-. din Dej degajau minge®
doar 25 fiind ocupate. In ce priveş • # AHA MOGA, ştr. Unirii nr. 26, sie restante. (I. L.). curi, acasă) e sub orice în aut, ei efectuau şi arun»
te încălzirea şi asigurarea apei calde prăştie. Fără a fi realizat o vechi • GHEORGHE MOCANV, Geoa- critkă. Dar Jiul te loc carea de la margine ! Ma*
menajere au fost în funcţie de pa me In muncă de cel puţin 10 ani, să-şi pună în valoare cit rinescu a ieşit din joc ca
rametrii asiguraţi de principalul fur nu puteţi beneficia de nici un fel giu. ar. 9. întîrzierca in emiterea de cît forţa de atac a Iul să poată juca următorul;
deciziei dv. se datorează faptului
nizor de agent termic — C.S.H., iar de pensie. Pentru ajutoare materia că la calcularea vechimii în muncă Bîcu, Militaru, Lasconi, a meci, să nu ajungă înr
apa rece se furnizează continuu. le ocazionale vă indicăm să vă a- valabilă Ia pensie s-a constatat că preferat să aştepte, te a-, ghips !
Referitor la mutarea dv. în alte dresaţi primăriei din localitatea de unitatea care a întocmit şi depus părare, atacurile dezlinate In celelalte partide, Mi
spaţii, din lipsă de apartamente dis domiciliu. (I. L.). dosarul a greşit, stabilind o vechi ale gazdelor, crezînd că nerul Lupeni — Retezatul
ponibile, nu sînt posibilităţi. Reţi • ELENA VINCZB, sir. Teilor, me mai mare decît cea reală. Faţă va obţine t e egal. N-a Haţeg, Minerul Vulcan —
nem că aţi fost îndrumaţi să soli nr. 115, Simeria. Deoarece la Ofi de vechimea corectă nu aveaţi drep fost aşa şi credem că Jiul CT.R. Simeria şi Minerul
citaţi locuinţe de la întreprinderile ciul de Pensii figuraţi şi ca benefi tul la pensie cu 1 august 1990 şi a pierdut .•« mare . şansă Uricani — Minerul /iSir-
unde fiecare dintre dv. slnteţi sa ciară de pensie C.A.P., aţi încasat, data pensionării a trebuit modifi de a recupera din acei —7 beşti, gazdele au prima
lariaţi. la adevăr. Pe hunedoreni şansă, deşi la Vulcan şi
deocamdată, numai 200 de lei com cată cu 1 noiembrie 1990. Decizia
pensaţie. Aceasta conform adresei astfel modificată a fost emisă şi vă îi aşteaptă t e meci greu. Uricani partidele se a-
POŞTA RUBRICII nr. 12031/15.01.1991 â Ministerului va fi comunicată. (I. L.). Ei primesc vizita dinamo- nunţă a fi disputate da-
Muncii şi Protecţiei Sociale. Dacă • Stimate domnule RĂDOI MA viştilor. Credem însă în torită replicii bune ce o
• IOSIF BURZA, sat Ulieş, nr. nu aveţi stabilită pensie C.A-P., co RIN din Orăştie. Problema dumnea capacitatea antrenorului pot da oaspeţii. Metalo*
78, comuna Gurasada. O analiză a municaţi urgent aceasta Ia Oficiul voastră este complicată. Am discu Ion V. Ionescu, te forţa plastica Orăştie, cea mai
de mobilizare a jucătorilor bine clasată din. judeţul
situaţiei prezentată de dv., făcută de Pensii Deva. (I.L.). tat-o cu domnul inginer şef al I.M.
la Oficiul Asigurări Sociale şi Pen • ELISABETA BLENTEA, Hăţă- Orăştie, Nicelae Blaga. Faceţi-vă pentru ca în acest meci să nostru, joacă din nou in
se obţină victoria şi Cor- deplasare şj are un meci
sii de Stat Deva, a relevat realita gel, nr. 47, corn, Densuş. Decizia de timp şi treceţi pe la dumnealui. vinul să se menţină, te greu la Strungul Chişiaeu
tea acestei situaţii. Pentru reme pensie de urmaş la care vă referiţi Problema se va rezolva numai in
dierea ei sînteţi aşteptat în orice zi a fost emisă imediat după primirea litera legii. prima jumătate a clasa- Criş. Un meci egal ar fi
«lentului. Jiul va juca la foarte bun pentru menţi-
Ploieşti şi iar se depla- nerea în fruntea clasamen-
M'.mmm w sează ca victimă sigură, te iului.
pofida declaraţiilor mereu
I T71 de ajuns să mişti tenţei. E necesară sanc renunţi la idealurile pro falsă a transformării pla- * pline de optimism ale SABIN CERBU
JrEceva greşit în ordi- ţionarea imobilismului u- puse! Tensiunea dintre nurilor într-o realitate |
I nea realităţii pentru man devansarea nevoilor spaţiul auster al purităţii autentică. «
în acest context confuz, I
omului de mîine, deeom-
ideale, asigurat de lucidi
un sentiment de
a da
J insecuritate şi a schimba plexarea ţi reformarea sa, tatea unor conştiinţe ne o posibilă cale de ieşire J
I înclinaţia balanţei privi- prioritar reformării socie concesive şi precaritatea este de a fixa „obiective- i
* toare la raporturile din- tăţii. Inteligenta este condiţiei biologice creşte le" pe tineret pentru J
t tre lucruri. Este suficien- semnul lui distinctiv în rapid In această lume deschiderea posibilităţilor j
* tă o alăturare de forme, tre fiinţe, iar în societa ptedită fi coruptă adesea lui de afirmare, căci el I Strada ne-a oferit de la tură din acel grotesc spec-
I o coincidenţă insolită în tea contemporană tehni de compromisuri va fi acela care. la în- J Revoluţîe încoace spectaco- taeoL O femeie brunetă,
J acceleraţia arhitecturii cizată pînă la saturaţie A face apologia unui dieierea perioadei actua- | le inedite. Am trăit, văzînd cu un pardesiu maro, i se
t vieţii, pentru ca tot sis- ea ÎL va ajuta să-şi gă viciu mi se pare nedemn, le de tranziţie, va prelua * spectacolul străzii, senti- adresa domnului sprijinit
I temui nostru de a jude- fluxul căutărilor viitoare. * mente mergînd de la ui- în bastoane: „Taci Sata-
J ca să fie dat peste cap Reflecţia de faţă vrea » mire la spaimă, de la n ă !“ In timp ce un tînăr
I şi să luăm act de pre- să se constituie într-o I indignare, la oroare. Din îl întreba: „Boşorogule. tu
« zenţa unei alte realităţi, pereche de ochelari puşi * fericire pentru noi hune- ai citit Biblia?". Unii stri*
I construită din aceleaşi e- pe ochii celor ce, prin | dorenii astfel de mani- gau să-l lase pe orator să
* lemente. dispuse însă în- miopia lor reală sau pre- J festări stradale le-am vă- vorbească. Alţii se mărtu-
| tr-o ordine nouă. făcută, nu văd adevărata | zut doar la televizor, ale riseau vecinilor întîmplă-
J Trăind parcă intr-un valoare a tineretului de I noastre, locale, fiind biete tori că nu prea se pri-
cerc a cărui circumferin azi, valoare care. culţi- J replici şterse, ca să nu cep la religie. Cei mai
I ţă scade continuu, sîntem vată ştiinţific, alăturată | zic caricaturi, ale celor de mulţi însă treceau repede
j mereu stresaţi de un apă- sească drumul spre ma dar cînd constaţi că în la înalta ţinută morală a * la centru. pe lîngă acest spectacol je-
I sător orar al sentimente- turitate, spre definire; jurul tău se perindă in majorităţii noastre, con- | De aceea, într-un oraş nant.
» lor nedefinite. Ce facem cură la formarea elemen- * liniştit cum e reşedinţa Nu sînt împotriva cre-
unicul drum, căci multi divizi însetaţi de parveni noastră de judeţ o aglome- dinţei. Dar cred că ea
| de fapt ? Ne-ntrecem în plicitatea perspectivelor re, care după ce şi-au tuîui vital al societăţii, I rare de cîteva zeci de per- este o problemă de con
* teorii, în timp ce practi- conduce uneori la alege vîndut bunurile materiale element menit să menţi- J soane trezeşte curiozitatea ştiinţă, a fiecăruia. Că este,
| ca infirmă imaginara as rea de căi greşite. Condi au ajuns să-şi vîndă şi nă pulsul normal al exis- I trecătorilor. Aşa se expli- asemenea altor trăiri ceva
censiune, îneît, poate eu- ţia etică a omului situat sufletul, abia atunci în tenţei. Realitatea trebuie J că de ce luni, 1 aprilie, în personal ce nu se poate
I rînd vom constata că În faţa unor opţiuni de ţelegi că trăieşti încă în- căutată în ea însăşi! Să t jurul orei 11, în piaţa din expune în pieţe publice,
| ne-am zbătut în zadar, cisive este de a se rein tr-o saga a dezastrelor fim totuşi optimişti, dar, I faţa Primăriei Deva oame- Şi mai cred că nici o re
I că anonimatul mai învă- tegra într-un ritm al vi ce-ţi blochează . toate re să ne şi hrănim acest j nii se opreau să afle moţi- ligie nu-i îndeamnă pe oa-
j luie încă întrebările noas- talităţii creatoare care sorturile funcţionale ale sentiment cu fapte pen- I vul disputei înfocate din- meni să se ia la harţă re-
I tre „suspecte". Puterea să-i faciliteze găsirea iz spiritului. Făcînd abstrac tru a putea verifica prin- j tre cîţiva „eroi". Despre curgînd la violenţe verba-
| de a renunţa la canoane- vorului, de unde să ţîş- ţie de imperativul intran cipiul sferei elastice: cu | ce era vorba ? Un tînăr, le, nu-i învaţă pe tineri
| le clasice, diminuată nească libertatea îndrăz sigent de a ne cere soco cît căderea a fost mal * n-am putut afla cărui cult să nu-i respecte pe vîrst-
* diferenţa dintre ceea ce neaţă a spiritului. teală nouă înşine, de a ne profundă, cu atît saltul | sau sectă îi aparţine, fă- nici. Ar fi păcat ca a-
I vorbim şi ceea ce facem, Cel mai greu e să taci autocenzura comportarea, va fi mai mare! * cea propagandă religioasă. cum, cînd patimile politi-
J se dovedeşte insuficientă cînd realitatea îţi impu nu reuşim decît, asemeni Un om în vîrstă, sprijinit ce par să se fi ostoit, să
I pentru regăsirea ritmu- ne să iei atitudine, iar unui colaj cinematogra DORU DIACONESCU, j în două bastoane, se pare asistăm la fanatisme în
numele credinţei
că l-a oprit. N-am fost de
rilor elementare ale exis
student
cea mai gravă boală e să
fic, să creăm o impresie
faţă cînd a început cearta.
Am asistat însă la o frîn- VIORICA ROMAN
