Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_346
P. 2
*ag. a CUVÎNTUL LIB]
SOCIETATEA COMERCIALA în obiectiv - delincventa teoeoeeeoeoeeâeoese
Filiala „Electrocentrale"
„SIDERURGICA" S.A. HUNEDOARA Deva răspunde articolului
„Nevoia de aer curat", pu
blicat în ziarul nostru nr.
332/26 m artie 1991 ;
„...In cadrul C.T.E. Min
tia există un program de
— în loc de încheiere Ia
(Urmare din pag. I)
1090 ! Am putea cunoaşte
Nici un muncitor cîţiva param etri ai delinc - r interesantă . pentru cine modernizare a instalaţiilor
interesanta noastră discuţie
de desprăfuire
a gazelor
v en tei,, juvenile în prim e
arse, prin înlocuirea elec-
are urechi de auzit
—
—- O clasificare pe ge le 3 luni scurse din '91 ? v-am ruga să vă referiţi la trofiltrelor actuale cu alte
nuri de infracţiuni aţi pu — Da ! Se cunosc 271 de ceea ce dă specificitate de le, avînd capacitatea m ă
tea oferi cititorilor ? infractori minori şi tineri. rită de reţinere a cenuşii
— Infracţiunea cel mai Dintre aceştia, 62 se situ lincventei juvenile în noul din gazele de ardere. Noi
des practicată este furtul ează între 14 şi 16 ani, deci climat socio-politic. le electrofiltre Sînt de fa
— Ar fi violenţa exacer
din avutul particular. S-au ei răspund penal, prin ex bricaţie românească (fur
La conducerea societăţii notaţi că şi în aceste con- j dedat la el, în 1990, 113 pertiză pentru faptele co bată împotriva integrităţii nizor I.U.T. Bistriţa), cu
nu am găsit decît.., secre diţii grele, societatea noas- ! minori şi 379 tineri. De, mise. Ceilalţi, între 16 şi fizice sau chiar a vieţii, trei cîmpuri de reţinere
tarele. Ni s-a spus că tră a fost în trim estrul I tentaţia banului şi dorin 18 ani, au răspundere al aspect pe care l-am subli faţă de două cît au cele e
domnii directori sînt la cea mai rentabilă din ţa- j ţa de trai uşor îşi spun ternativă ; pentru ej se niat deja. Avalanşa de fur
negocieri cu salariile, la ră pe ram ura metalurgie, j cuvîntul! Un al doilea loc practică o anchetă socială turi prin efracţie, din au
protocol cu o delegaţie — Asta înseamnă că pe podium îl ocupă tîlhăria şi o analiză psihiatrică. Din toturisme, pe fondul negli
străină etc. etc. O fi. Ca aţi dat metal... - j în dauna persoanei, comi cei 271 de infractori, 72 se jenţei posesorilor. Şi con
stituirea, în grupuri, a in
să nu ratăm ziua de do — în condiţiile în care ' să de cele mai m ulte ori află sub stare de arest.
cumentare, ne-am dus la cu agresivitate. Aşa au — Cum răspund în faţa fractorilor minori,. îndeo
Sindicatul liber din com am fost aprovizionaţi cu ! procedat 23 minori şi 43 legii autorii faptelor gra sebi în scopul furtului prin.
binat. Zarvă mare şi aici. materii prime şi m ateria- i tineri. Sîntem „binecuvân ve. chiar minori fiind ? spargere.
le. repet.
Vin oameni cu tot felul taţi" şi cu ultraje la lucră — Se arestează ;. i după Discuţia purtată cu dl.
de probleme, - sună tele — Aţi trim is siderur- ] torii do poliţie. Se practi condamnare, pedeapsa pe lt. col. Gh. Radu are, din
foanele întruna! Reuşim gişti acasă, aveţi şomeri ? 1 că înşelăciunea în dauna nală se execută în şcolile punctul nostru de vedere,
totuşi să ne strecurăm la — Nu. Nu am trim is | avutului particular, nu se de reeducare, pînă la ma valoare de semnal. Semnal
domnul Iosif Costa, vice nici un muncitor acasă 1 neglijează nici ultrajul con jorat. de alarm ă pentru copiii
preşedinte al Sindicatului şi garantăm că nu vom j tra bunelor moravuri, prac — Unde există astfel de tentaţi a cădea în p ă c a t!
liber de la Societatea Co trimite. Siderurgiştii care , ticat întotdeauna sub in şcoli ? Pentru părinţii dezintere
mercială „Siderurgica" muncesc îşi vor lua sa- | fluenţa alcoolului (3 mi — La Tîrgu Ocna, unde-i saţi de soarta progenituri
S.A. Hunedoara. lariile. Vom depăşi greu- ] nori, 19 tineri). Regimul ar îndreptăm pe cei din zona lor ! Pentru cetăţeanul de
— Stimate domnule vi tăţile de faţă. Să reţi melor şi al m uniţiilor a noastră ; ia Codlea şi la rînd, , prim ejduit fizic şi
cepreşedinte, doar cîteva neţi : siderurgiştii hune- | fost eludat de către doi ti Bacău (pentru fete). material.
întrebări. Am fost prin doreni vor să muncească. . neri. Se comit crime şi ten
unele secţii. Am văzut în numele lor cerem să I tative de . omor. Minorii
cum se munceşte. Ce pă ni se asigure condiţiile j (unul) alături de tineri V A S W ,W .S % V .V A W .V W Z .% W ,'.V .V .V .'.S W .W
rere aveţi ? despre care vorbeam mai i (trei) aplică lovituri cauza
— Nici o secţie nu pro înainte. Sindicatul nostru I toare de m oarte; recurg.la
duce la capacitate. Nu liber, de comun acord cu ] vătăm ări corporale grave Adevărata fată a zootehniei xistente şi cu un randa
din cauza noastră, a ce consiliul de adm inistra- | (doi minori şi patru tineri),
lor din combinat. Cauze ţie, a făcut demersurile ■ sau practică lovituri şi vă ment de reţinere de 99,12
la sută faţă de 97,1 la Sută
le se numesc slabă apro necesare la Guvernul ţă- I tăm ări simple. Să nu cre (Urmare din pag. I) lor, unde sporul este de la Cele existente, moder
vizionare cu materii pri rii. Aşteptăm să fim as- , deţi că se abţin de la vio circa 40 la sută, ceea ce nizate. Referitor la unele
me şi materiale, energie cultaţi, înţeleşi, ajutaţi. | luri. N u! Dovada o fac atestă şi atitudinea oame caracteristici de bază ale
electrică, gaze naturale, cei 5 minori şi 11 tineri. asemenea, ca vacile cu nilor faţă de mai buna lu electrofiltrelor moderne pe
piese -de schimb... Dar să GIÎ. I. NEGREA — Trist bilanţ al anului lapte reprezintă aproape crare a pămîntului. care autorul articolului le
jum ătate din efectiv, ceea Deşi nu există o verita menţionează (tensiune de
ce constituie un semn că bilă tradiţie în creşterea 110 kW şi pasul între e-
situaţia speciei este pe o ovinelor, efectivul în cele lectrozi de 400 mm), clec-
cale bună. Că aşa stau lu două comune se menţine trofiltrele montate la gru
crurile o demonstrează şi în jur de 900—1000 oi dar purile energetice 2 şi 3
creşterea producţiei de notabil este că în unele sînt chiar de acest tip.
lapte ce. se vinde la între gospodării începe să se m a Modernizarea electrofil
prinderea de profil. Edifi nifeste mai m ult interes trelor este în permanenta
cator din acest punct de şi faţă de această specie, atenţie a Regiei Naţionale
vedere este. că, spre exem formîndu-se turm e mai de Electricitate, după un
plu, diii comuna Vălişoara numeroase. program ce se derulează
se livrează în prezent o Ca un aspect oarecum în pînă în anul 1993. Conform
cantitate de lapte cu 60 la grijorător sesizat de dom programului de moderniza
sută mai m are 'd ecît cea nul Bocăeţ este îmbătrâni re, din cele 12 electrofiltre
vîndută în perioada cores rea forţei de muncă din au fost înlocuite pînă în
punzătoare a anului trecut. zonă. Poate, totuşi, trece prezent 4 (2 în anul 1989
Referitor la posibilităţi rea la economia de piaţă la grupul nr, 3 şi 2 în curs
le de am eliorare a efecti va aduce unele ameliorări, de punere în funcţiune la
vului.. am desprins că e- în sensul că vor opta şi grupul nr. 2). Celelalte e-
xişla o preocupare perma mai mulţi- tineri pentru a- lectrofiltre se vor înlocui
nentă, deşi rasa predomi gricultură. Cum este per cu ocazia reparaţiilor ca
nantă o constituie Pinzgaul, m anent şi suficient de lucru pitale îit anii 1991—1992—
care este mai bine adapta în domeniul redresării zoo 1993". .
tă condiţiilor locale. Există tehniei, dl. dr., împreună în încheiere sîntem asigu
însă şi exemplare valoroa cu cei trei agenţi veteri raţi cu toţii, stimaţi citi
se din Bălţata româneas nari şi doi operatori însă- tori, de preocupările con
că, acestea participînd şi mînţători, se ocupă cu con stante ale conducerii filia
la expoziţiile judeţene ce ştiinciozitate de sprijinirea lei privind am eliorarea stă
s-au organizat în anii an gospodarilor particulari în rii funcţionale a electro
teriori. De menţionat ca soluţionarea eficientă a filtrelor, de urm ărirea per
un aspect pozitiv şi inte problemelor legate de creş m anentă a gradului dc po
Mereu la datorie pentru producerea energiei electrice. Imaginea este luată resul pentru creşterea nu- ‘ terea numerică şi calitati luare a zonei.
dc la Termocentrala Mintia, in zilele Sfintelor sărbători de Paşti. mărului animalelor de vă a efectivelor de anim a
Foto PA VEL LA ZA muncă, în special al boi-. le ce le deţin. sgoooooogcooqoo©©®©
dar, spre deosebire de m ajoritatea celorlalţi, moţăia doar cu cîteva luni mai tînără. La prim a vedere,
şi se trezise doar la zgomotul muzicii. Se întinse şi m enajul lor părea destul de monoton şi banal. Pri
aruncă o privire absentă spre imaginea Hradului. ma impresie este însă adesea înşelătoare.
— S-a şi term inat ? Sună telefonul. M aria vru să se îndrepte spre
— Nu o defecţiune tehnică, îi răspunse repede el, dar Suda i-o luă înainte şi ridică receptorul.
2. D O U Ă M IL IO A N E DE M ARTO RI Maria, strădui ndu-se să-i ascundă senzaţia de în Maria îl observă cu atenţie şi, auzindu-1 că spu
curcătură şi teamă, n-au spus încă din ce cauză... ne cam de şapte ori da, înţelese că, de îndată ce
Nu vrei o cafea ? convorbirea se va sfîrşi, Ondra îşi va lua pălăria şi
Mulţi oameni s-au speriat in clipa aceea, toţi Suda căscă şi reflectă la cele spuse. Ghici că-i, trenciul şi va pleca. în faţa soţiei sale. Suda nu
deodată, deşi se aflau în locuri diferite. Două mi ascundea ceva, dar nu dădu prea mare im portanţă cerea niciodată am ănunte în legătură cu vreun caz
lioane de feţe speriate, poate două milioane şase acestui fapt. Mai degrabă se gîndea dacă să bea nou, pentru că nu voia s-o sperie. Nici după ce
sau două milioane fără paisprezece, nu se ştie precis. sau nu cafeaua. cazul era rezolvat, nu povestea despre ce fusese vor
Unii, după o clipă de panică, au devenit neîncre — Mai bine m ă duc să m ă cule... Am pierdut ba, nici cine fusese prins şi în ce îm prejurări. Exista
zători, iar apoi curioşi să ştie ce se va mai întîmpla. ceva deosebit ? între ei un acord tacit căruia Maria i se supunea
Momentul de tăcere încordată a fost întrerupt — Deocamdată nu..., îi răspunse iarăşi cu o gra resemnată. Suda îşi închipuia — cu naivitate — că
deodată de acordurile zgomotoase ale muzicii de bă nefirească, nevastă-sa, apropiindu-se de televizor cu cît va ştj mai puţin M aria despre activitatea şi
dans şi pe ecranele televizoarelor a apărut cunos şi închizîndu-1. problemele lui, cu atît va avea mai puţine griji.
cuta panoram ă a H rad ului şi a Podului Carol, cu Suda rămase în fotoliu. îi era ciudă pe el însuşi M aria era sigură că de îndată ce va pune re
obişnuita ramură, sus, în colţul din dreapta. pentru că adormise, dar m ai ales era supărat pe ceptorul în furcă, Ondra îi va spune pe un ton în
Se întîmplă adesea djverse defecţiuni tehnice autorii care nu scriu piese mai bune. Plecase la curcat, de parcă şi-ar cere scuze :
sau chiar Întreruperi de emisie, dar, de data aceasta, serviciu de ieri dim ineaţă şi se întorsese abia azi — Iartă-naă, dar trebuie să plec. Mai am puţi
telespectatorii au intuit ceva ieşit din comun. Pau spre seară. După aţîţia ani de căsătorie, nevastă-sa nă treabă.
za . rămase fără explicaţii şi aşteptarea se prelungi. se obişnuise şi se împăcase cu aceste intîrzieri. Nu Şi chiar aşa s-a şi ■ întîm plat. Suda fu surprins
Două milioane de m artori. Şi toţi aşteptau răs se putea altfel. Suda era convins de aceasta. Cînd doar atunci d n d M aria îl întrebă :
punsul. : voi ieşi la pensie gîndea el, atunci voi avea destul •— La televiziune, nu-i aşa ? (Va urma)
tim p pentru familie, papuci şi televizor. Suda era
Ondrej Suda se oii t şi ei în faţa miciilui ecran, trecut binişor de cincizeci de ani, iar soţia lui era Roman publicat în Editura „Univers“ — 1977^,
