Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_347

Pag. 3 ,. CUVÎNTUL LIBER

CONŞTIINŢA DIVERSITĂŢII

(Urmare din pag. 1) locuri noi pentru ei înşişi.
D rept consecinţă, dacă a-
le sîntem de atîtea ori mar­ mericanii şi-ar pierde con­
tori. ştiinţa posibilităţilor neli­
Pe de altă parte, o de­ mitate şi ar începe să crea­
bilă conştiinţă a diversită­ dă că le revin locuri pre­
ţii provoacă şi reacţii cu vizibile, limitate, America
alt semn. Aşa, bunăoară ar pierde ceea ce o face LIBERTATEA P R E SU P U N E lume. Mama trăieşte dintr-o mo­
au fost foarte criticaţi u- să fie o ţară deosebită". „A V A N SA ŢI MAI ÎN SPATE, destă pensie care n-ajunge la 1000
nii din liderii Revoluţiei Ei bine, în ciuda acestei V Ă R O G " CINSTE Ş l DREPTATE lei. Şi a avut încredere în acest in­
din Decembrie pentru că importante deosebiri, 'ni­ Mă numesc Ion Roată şi locuiesc Sînt o cititoare perm anentă a zia­ divid ca intr-un cetăţean cinstit,
au afirm at la un moment meni nu contestă caracte­ în Brad. Intr-o zi, călătorind la Deva rului „Cuvîntul liber" care ne face încredinţîndu-i un obiect care era,
dat că avem nevoie de o rul democratic al societăţii cu autobuzul, am observat că şo­ o m are bucurie şi cinste prin ar­ de fapt, o amintire. Cetăţeanul se
democraţie românească, o- americane şi nici al cetei ferul, în loc să dea călătorilor de ticolele sale diversificate şi corecte. numeşte Golcea Mirceâ, bloc P + 1,
riginală. Dar — poate nu japoneze. După cum pu­ pe traseu bilete, le lua banii ofe- Mă numesc Duma Margareta, do­ apartam ent 17, oraşul nou Brad.
suficient de atenţi la ter­ ternic particularizate sînt rindu-le în loc un zîmbet, însoţit miciliată în Deva, cartierul Gojdu,
meni — ei nu voiau să societăţile suedeză, cea spa­ de cuvintele: „avansaţi mai în bloc K 4, apartam ent 7. Aş vrea CEI VIZAŢI R Ă S P U N D
spună decît că nu există niolă, elveţiană ş.a.m.d., spate, vă rog". Am întrebat un că­ prin cîteva rînduri să vă spun ne-
o democraţie unică, apli­ fără ca prin aceasta să lător de ce nu a cerut biletul, la cazul meu, spre a ne am inti încă INTERPELĂRILOR ZIARULUI
cabilă general şi invaria­ fi abdicat de ţa principiile care omul mi-a răspuns că este un o dată că libertatea presupune cinste % Scrisorii unui grup de cetăţeni
bil, ci doar democraţii con­ de bază ale democraţiei: lucru obişnuit, pe acest traseu toţi din cadrul Asociaţiei Nr. 19 Haţeg 10,
crete, care trebuie să ţină Iar unul dintre aceste şoferii procedînd astfel. Am făcut şi dreptate. Mama mea locuieşte în îi răspunde Prim ăria oraşului, care
de
G urabarza ; a avut un aparat
seama de istoria, de tra­ principii de bază este toc­ nişte calcule în gînd şi am ajuns în urm a cercetării acesteia ne răs­ 10,
diţiile, de obiceiurile şi mai pluralismul sub toate la concluzia că este o afacere m ur. radio pe care l-a cum părat tăticul punde : „Blocurile din Asociaţia
meu înainte de a muri. In decem­
mentalitatea fiecărui popor. aspectele sale, adică diver­ dară. Nr. 19 sînt situate la o distanţă mare
»Democraţia adevărată", a- sitatea. Cu cît mai bine Rog cu m ult respect ca Regia brie anul trecut s-a defectat şi fra­ de centrala term ică C.T. 2 care le 10,
şa, în general, nu e decît vom înţelege aceasta, cu autonomă de transport Deva să-şi tele ei, care locuieşte în Brad, a deserveşte în prezent. Avizul teh.
îndrum at-o la un cetăţean care —
o abstracţiune. Iată ce cît mai repede ni se va spună părerea despre asemenea „a- nic pentru construcţia acestor 11.
scrie şi James Fallows, re­ cristaliza conştiinţa diver­ faceri" şi să ne comunice pînă cînd zicea repară foarte bine şi re­ blocuri, cu ani în urmă, s-a dat 12,
pede ; aşa incit, prin 4 sau 5 ia­
dactor la »The Atlantic" sităţii, cu atît mai uşor vor tolera asemenea abuzuri. De ce pentru centrala term ică C.T. 3, cen­
din W ashington: «Japonia vom suporta şocul rupturii nu sînt puse în mişcare organele nuarie a.c. a dus aparatul la cetă­ trală care nu s-a mai construit însă. 13,
îşi trage puterea din fap­ de imobilismul totalitar şi de control ori poliţia spre a stopa ţeanul respectiv. Acesta a constatat Din cauză că agentul termic şi apa
tul că fiecare cetăţean îşi cu atît mai curînd ne vom aceste nereguli ? că are un tranzistor ars, deci să-l caldă nu ajungeau să deservească
cunoaşte perfect locul în înscrie în constelaţia au­ lase acolo şi să revină peste cîteva în mod corespunzător etajele II,
societate. Puterea Americii tenticelor democraţii. Fără C ÎN D SE ÎMPARTE zile. De atunci, de două ori pe săp- III, IV, locatarii din aceste blocuri 13,
decurge din faptul că oa­ degradanta nostalgie a PĂM ÎNTUL ? tăm înă merge să-l ia, şi de fiecare au refuzat să mai plătească contra,
menii nu ştiu care sînt totalitarismului şi fără i- dată zice că n-a făcut încă rost de valoarea acestora. In această situa­ 14,
locurile lor în societate şi dealizarea naivă a demo­ Din scrisoarea pe care ne-a adre­ tranzistor. Asta a durat două luni, ţie, comitetul Asociaţiei de locatari
sînt liberi să invenţeze craţiei. sat-o dl. Aurel Dîncşorean, din sa­ căci din m artie nu-î mai dă voie Nr. 19 a solicitat în scris S.G.C.L.- 14.
tul Pricaz, se desprind mai m ulte să intre. Vine fetiţa Ia uşă şi, cînd ului să sisteze furnizarea prestaţii,
vjvw 1w .v .m v A ’w .v ,m v //J w .,AV^AWW aspecte referitoare la aplicarea Le. vede cine e, intră să-l anunţe şi nu lor către această asociaţie. Prim ă­ 15.
gii fondului funciar. în legătură cu se mai arată nimeni, indiferent cît ria nu a dat dispoziţie să sisteze
„Mărunţişuri" este stabilită prin regulament, din ar insista. Am încercat şi eu să mă furnizarea căldurii şi apei calde la 15,
componenţa comisiei locale, aceasta
duc îm preună cu mama, dar nu s-a
aceste blocuri, ci a făcut dem ersu­
ea făcînd parte şi un jurist. Pînă sinchisit nici m ăcar să deschidă să rile necesare şi s-a preocupat .pen­ 16,
năucitoare ! acum nu s-a făcut nici o precizare ne dea vreo explicaţie. Ce fel de centrale termice, pe combustibil 16,
tru construcţia In zonă a unei noi
«om" o fi ? Ce învaţă copiii lui de­
privind îm părţirea numai din toam­
nă a păm m tului la cei îndreptăţiţi. spre corectitudine, despre respecta­ lichid, lucrare care a început în
(Urmare din pag. 1) staţie de amplificare, de Acţiunea se începe de îndată ce rea cuVîntulUi dat ? A văzut că m a­ prim ăvara acestui an şi se depun
un magnetofon. Dar...". comisiile locale term ină lucrările ma e singură, că are o voce blajină eforturi deosebite pentru a fi tei-
Peste toate, intervine şi situaţiile ce sînt necesare stabi­ care i-a dat siguranţa că n-ar face minată pînă la începutul sezonului 16,
şah, rummy table etc. In munca de uzură cotidiană lirii dreptului de proprietate. vreun rău cuiva pentru nimic în rece".
sala m are se proiectează — să alergi pentru a re­
filme de trei ori pe şăptă- para un scaun pe care, un 11.
mînă. „Cînd am venit, a- om certat cu bunul simţ oamna Olimpia I- în glumă mai în serios,
cum un an, ne mărturiseş­ l-a rupt, să cari în spate D geseu din Brad es­ O MAMA DISPERATA acum cîtăva vreme. Şi 17,
s-a urcat cu picioarele si
te d-na Mioara Şuşman, te o mai veche cu­ anume că agenţii econo­
încăperile căminului erau o fereastră pentru a pune noştinţă a noastră. Ştiam Brad cu ocazia reducerii nu mai are statut de an­ mici nu mai acceptă ca 18,
goale, moloz peste tot. A un geam spart etc... Sti­ dintr-o audienţă la redac­ locului său de muncă o gajată. A încercat să o ziarele să facă presiuni a-
trebuit să muncim zi şi maţi mai mari ai culturii ţie că este mama a patru neînţelegere mai veche. ajute, dar n-a găsit nici supra lor. Departe de
noapte pentru a-1 gospodă­ româneşti, dumneavoastră copii şi că are dificultăţi, Este vorba despre o afa­ un post liber. Şi nici în­ „Cuvîntul liber" o ase­ 18,
ri cît de cît. Singurele cunoaşteţi aceste m ărunţi­ fiind nevoită să şi-i creas­ cere cu butelii, problemă ţelegere la conducerea u- menea intenţie. Ştim că
noastre venituri provin la şuri năucitoare care uzea­ că singură. Dar ceea ce cu care doamna Igescu nităţii unde a lucrat, de în economia de piaţă fie­ 19,
această oră din chirii, e- ză fantastic oamenii ce lu­ a determ inat-o să ne scrie ni s-a adresat anul tre­ la care a aflat că intr-a­ care firm ă doreşte să fie
ventual de la discotecă pe crează în numele culturii din nou, este faptul că a cut. Dumneaei pretinde devăr femeia n-a avut î.e- rentabilă şi că o femeie
care o facem cu ajutorul pe care o coordonaţi 7 Şi fost pusă pe liber, deve­ că acesta este de fapt a- motivate, dar se învoia cu copii are şi necazuri 19,
şi aparatura unor băieţi din cînd te gîndeşti că nici nu nind şomeră. Şi asta în devăratul motiv al desfa­ adesea de la lucru şi, de care vrînd-nevrînd se
sat. Am avea nevoie de o le asiguraţi un sa lariu ! situaţia în care pentru pri­ cerii contractului său de asemenea, că nu vrea s-o răsfrîng asupra randa­
mii trei copii nu primeş­ muncă, întrucît n-a avut primească nici o echipă. mentului său în muncă.
I • te pensie alim entară de nici o nem otivată din a- Tot ce i-a putut spune Dar mai ştim — şi nu 20,
I o s t i i j t At i l e I la fostul soţ, care a pără­ nul 1976 (doar concedii doamnei Igescu a fost să trebuie să uităm — că
noi românii sîntem oa­
sit-o, de cîţiva ani.
medicale pentru îngriji­
Ne­
se adreseze Centrului de
I bătaie de cap dau copiii I demn de titlul de tată, rea copiilor). şomaj Brad pentru a pu­ meni de suflet, care cîn-
CONTINUA
1
tăresc îndelung înainte de
acesta şi-a pierdut urma
tea primi m ăcar ajutorul
Cum într-un oraş mic
I Rezervaţia Dendrologi- din apropiere, dar şi unii I pentru a nu da nici un ca Bradul veştile circulă de şomaj şi alocaţiile a hotărî soarta cuiva. A- 21,
de ţigani de la blocurile I
pentru copii.
repede, am aflat (într-o
cesta este sensul demersu­
ban celor pe care i-a a-
I că din Simeria oferă un „vizitatori", care fac găuri I dus pe lume. documentare la spital) că rarea mamei şi a celor lui pe care ziarul nostru
Gîndindu-mă la supă­
îl face în ajutorul celor
Din scrisoarea în care
domnul Virgil Chiş, pri­
loc m inunat de recreere, sau trec peste gard
si I
mai ales acum cînd sînt provoacă stricăciuni în ar- 1 printre rînduri strigă dis­ mar, s-a interesat perso­ mici, care plîng atunci ce ni se adresează în dis­ 21,
I în floare multe specii de boretum. Aspectele au • perarea mamei la gîndul nal pentru a-i găsi cores­ cînd le spune că va fi perare de cauză, pentru
pomi. Rău este însă că fost sesizate poliţiei, dar I că nu le poate asigura pondentei noastre un loc nevoită să-i dea la o ca­ că nu găsesc altă ieşire
sau sprijin.
copiilor săi
I să protejeze pomii, plan­ terea răufăcătorilor este I am înţeles că s-a invocat cunoaşte bine situaţia, tit vorbele pe care mi VIORICA ROMAN 22,
de muncă. Dumnealui îi
nici pîinea,
să de copii, mi-am am in­
i
nu toţi vizitatorii înţeleg intervenţia pentru corn ba- j
le-a spus un prieten, mai
■ tele şi animalele. Mare nesesizabilă. ■ la Brigada de Construcţii disperată acum de cînd
23,
23,
se aflau la locul lor, numai oamenii plecaseră. Ră­ de serviciu în acea seară şi primise înştiinţarea te­
0,
măseseră doar lucruri inerte şi un mort legat de un lefonică de la studio. Frantisek Koval era încă bo­
fotoliu. boc, ca vîrstă şi ani de serviciu. La activul său,
Pe micile ecrane se trasm itea program ul de re­ printre cazurile rezolvate, erau trecuţi deocamdată
zervă, deoarece seara de sîm bătă nu putea rămîne doar Josef Linhart, hoţul de poşete ce opera la ma­
2, DOUĂ MILIOANE DE MARTORI gazinul „Bilă Labut”, şi o gaşcă de ciubucari care
fără emisie. In fiecare zi era dinainte pregătit, pen­ 16,
tru orice eventualitate, un film de rezervă. De astă fura ciment de. Ia fabrica Ingstav din Rakovnik. A-
Omul care provocase atîta panică şedea, c a . şi
dată, în locul piesei, O istorie cu cinci “asasini, scrisă cesta urm a să fie prim ul său caz de crimă. Ştia că
mai înainte, în fotoliu, cu faţa înfundată în blana albă deocamdată va trebui mai m ult să asiste şi de aceea,
de pe spătar. Se afla singur în mijlocul unei tăceri special pentru televiziune, se proiecta filmul poli­ 16,
ţist al lui Vladimir Cech Acolo unde alibiul nu e în privinţa chestiunilor esenţiale, preferase să-l aş­
de moarte. Spaţiul larg al studioului de televiziune 16,
suficient. tepte pe Suda. Pentru moment făcuse un singur
producea o impresie apăsătoare, deoarece lipseau lucru : la plecarea oamenilor de pe platou, pusese
oamenii. Căpitanul Ondrej Suda se afla în drum spre
să se întocmească o listă a tuturor celor prezenţi,
Camerele de luat vederi, aşezate pe şine sau studioul de televiziune. Din discuţia telefonică cu 18,
introducînd în ea şi numele celor care, fie chiar şi
trepiede, braţele lungi, aidoma unor spînzurători, ale comandantul direcţiei generale, nu aflase prea mul­ numai pentru o clipă, intraseră în studio în timpul
aparaturii de sunet, spiralele şerpuitoare ale cablu­ te. îl însărcinaseră cu acest caz, adăugind că afa­ emisiei.
rilor, reflectoarelor, pereţii de lemn ai camerelor cerea cere o rezolvare grabnică, fiindcă era cunos­
Lista cuprindea un total de treizeci şi şase de 22
cu ferestrele ce dădeau spre o natură închipuită, cută de public şi oamenii sînt curioşi. La studioul
persoane. (Va urma)
uşile de iută, mobilierul şi restul recuzitei, necesa­ de televiziune îl aştepta sublocotenentul Frantisek 22
re pentru a da impresia de real şi de viată, toate KovaL prim ul care fusese informat, deoarece făcuse Roman publicat în Editura „Univers" — 1971