Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_350
P. 2

CUVINTUL  LIBER     NR.  350



            LA  DEVA                                             REFLECŢIA
                                                                    ZILEI
              Un  copil  moare  iradiat                      mai  mult  in  tine,  cu
                                                               •  „Cu  cîf  te  închizi
                                                             atît  lumea  ţi  se înfăţi­
                    de  stronfiu  (I)                        şează deformată de fe­          CLEPSIDRA
                                                             lul  tău  de  a  vedea.
                                                             Coca  ce  înseamnă  că, -                       OGROTlTI  NATURA
             (Urmare  din  pag.  1)    LA  CUKTICI,     I    în  cele  din  urmă  res­
                                  „MARADONA" ISI FACE J      pingi vremea ia, fiind­      Cu  ani  în  urmă,  unui  cap  luminat  binte ?!   Unde  va  fi  umbra  copacilor
           mama şa,  Răzvân  ia  dru­  .D E  CAP'.      |    că  nu  mai  poţi  s-o    i-a  venit  ideea  de  a  tăia  plopii  pentru  tăiaţi ?
           mul Vienei. Aici copilului             '.    »    vezi  aşa  cum  este  ea   a  nu  rodi...  pere.  Ţin  minte  indignarea   >Primăvara  e  in  toi  dar  lipsesc  florile
           i se  acordă  o  mare  aten­ /  Zilele  băieţelului,  care t   în  realitate",   atitor  cunoscuţi  şi  necunoscuţi  cînd  şo-  din  rondouri,  spaţiile  verzi  sint  neingri-
           ţie.  începe  tratamentul, nu împlinise doi ani, eram*  f fi-'I'  I  HENRY  DE  selele  au  fost  pustiite  de  perdeaua  de  jite, străzile — murdare. -
           concomitent cu pregătirea  numărate. Rămîneau două [   MONTIIERLANT         plopi.  Cu  aceeaşi  indignare  aflu  astăzi   Tot  ce  avem  mai  de' preţ  pe  această
                                  alternative :  fie ca marna
           pentru  operaţie.  Din  Sta-  alternative •  fie ea marna ’                 despre  păduri  devastate,  copaci  tăiaţi  Planetă este Natura.      fl
           tele  Unite  este  adus-  un  să  rămînă  cu el  la  Viena j                pentru  lemn  de  foc,  pentru  construcţii,   Omul prin  existenţa  lui trebuie  să fie 8
           aparat  pentru  detectarea  pînă  la  deces,  ceea  ce l   DIN LUMEA LARGA  dar,  mai  ales,  pentru...  hirtie.   \   un  ecologist.  Toţi  trebuie  să  ocrotim  S
           stronţiului.  Sînt  contac-  complica  aducerea  în  ţa- *                     Zilele  trecute  în  oraş  s-a  dus  o  cam-  Natura-Mamă. Nu vom putea trăi într-un  10
           taţi specialişti  din Fran-  ră, sau plecarea imediată. ■   Prima  femeie  toreador  pţmie  de  tăiere  a  pomilor  bătrini,  ce  deşert  populat  da  construcţii  din  metal  10
           ţa,  Germania,  cit  şi  de  A  fost  aleasă  ultima  va- |  se  numeşte. Măria- Hernan-   prezentau  pericol  de  răsturnare.  Din  pă-  şi  beton,  Ungă  mormane  de  gunoaie.  Fă-
         I                                                 dez, care la vîrsta de 28 de                                                                          10
           la  Centrul  European  de  riantă.  După  un  drum,                         cale  am văzut  copaci  tineri  tăiaţi, copaci  ră  verdeaţă  nu  vom  avea  oxigen !
         I  Oncologie. Şanse  de a  su-  lung  şi  obositor  pentru |  ani,  a  ieşit  în  arenă  „în­  doborîţi  fără  milă.'  Sint  zone  unde. era   Să  ocrotim  Natura  măcar  dc  dragul  îi
         1  nmviptui  sînt  miri  Medi-  eonii,  ne  17  decembrie. '  crezătoare  în victorie". Gu­  binefăcătoare  umbra  copacilor,  mă  în-  copiilor  de  astăzi,  dc  miine,  din  totdea-   12
           cii  au  reţineri.  în  28 Ju-  au  ajuns la vama, Curtici. j  rile  rele  afirmă  < că  taurii   treb,  în  căldurile  de  vară  unde  se  vor  una.   *  li
         I nie  are  loc  operaţia.  Tu-  în  ţară era mare agitaţiei   aleşi  Măriei  sînt  mpi  . de   odihni  pensionarii  şi  unde  se  vor  juca■■          î:
           moarea  de  Ia  ficat  este  La  Timişoara  se  intim- j   la  „coada  turmei".  Asocia­  copiii  cînd  totul  va  fi  prăfuit  şi  fier-  - IN.A  DELEANU'
           secţionată,  bucată  cu  bu-  plau  lucruri  înfiorătoare.  |   ţia  Toreadorilor  din  Spa-'   asm;.«4  ■aaa o              t sLua S£2S£ SSXi   &K3 SXB* B  iî
           cată.  Atomul  de  stronţiuî  Controalele  la  frontieră *   nia  a  dat  publicităţii  un                                                            ii
           reperat  in  ficat,”  este  e-  au  fost  drasticei  Opt  ore J   protest  în  care  privilegiul                    . DEZLEGAREA  CAREULUI            v
           liininat.          '   de  aşteptare,  după  tot |  bărbaţilor  privind  această   ■L 2 3 4 5* G r & Q                                                l;
             Timp  de  cinci  luni  co-  cam  ătîtea'\de  drum.  Ba- *   meserie  este  apărat  cu   t                                                           1!
           piliil  se  simte  bine.  Ope-  gajele  au  fost. scotocite I   ardoa're.   Protestul  mai'                  1             „CORELAŢII"
           raţia  pare  a  fi  reuşit,  pînă  la  ultimul  „fir  de ‘  cuprinde  şi  unele .conside­  2
           Dar,  orice  speranţă  este  aţă'".  Ră,  mai  mult,  la j  rente  de  ordin  umanitar:                           DIALECT ; COS; INCOGNITO rOFURI;
           spulberată  din  nou.  La  sugestia  unui  individ  po­  „E  ruşinos  ca  o  femeie  să   5                     MR ;  OL-;  POM ;  DEPARTE ;  TRATATI­  1!
           începutul  'lunii  noiem­ reclit  „Maradoria",  şeful j   se  lupte  cu  taurul.  Rănile   m                    VE ;  RM ;  ATENTA;  IAD;  OPIS;  ;QN:,;   2 (
           brie  se"con stată  .o  creş­ echipei  de  control  vamal |   provocate  de  coarnele  tau-   4            -  1  ETERNA .  TACT ;  OMĂT •  VIRA ;  ARIN;   2(
           tere inexplicabilă a coles­ a  copfişcat  jumătate  din *   rilo’r  bărbaţilor'  sînt  foar­                    PITITE ;  MISIVA :  IDEM.'    .s/>AV
           terolului.  Pe  25  noiem- medicamente si hrana co- I   te  periculoase,  dar  ele  pot   5
           brie  sînt  descoperite  noi  . pil.ului, - sub  motiv  că  „se *   fi ireparabile, cînd este vor­
           reacţii  cancerigene.  Una  face  propagandă".  Ajuns |   ba  de  corpul  femeii,  L  .  e
           în  lobul  mic  al ficatului,  acasă,  Răzvan  se  simte J   Gara  centrală  a  oraşului   7
           iar  alta  la  plămîni.  în-  mai  rău  pe  zi.  ce  trece.»   Amsterdam  este  construită
           cercarea  de  a  le  elimina' Firul  suferinţelor  unui V   pe  trei- insuliţb  mici  şi  se   8  : * 'U'~   |          MAT ÎN 2 MUTĂRI
           prin  cliimio-terăpie  ‘ ră-  suflet' nevinovat  s-a  în- j   sprijină  pe  8 687  piloni  de   $  i
           mîne  zadarnică.  O  nouă  trerupt la  8 ianuarie 1990. |   .fundaţie,  iar  palatul  regal   9                   Controlul, poziţiei :
           intervenţie  chirurgicală,   O  fiinţă  a  plătit  cu *   se  înalţă  la  rîndul  său  pe   t e              i Alb:  Rdl.  Dg4,  Td2,  Cafi,  NgB.
           simultană,  încele  două  viaţa  pentru  că  cei  care |    13 659  piloni.   ,  ,  10           -              Negru : Re5, p : oii     '
           puncte  este  imposibilă,  trebuie  să  audă  nu  vor ,  Cea  mai  ploioasă  lună
           Era  nevoie  de  cel  puţin  să  audă,  iar. cei, care  văd  pentru oraşul  Addis  Abeba
           şase  luni  între  cele  două                   (Etiopia),  este  luna  iulie,
           operaţii  pentru  ca  băieţe­ dramatice ale  fenomenu- ■   cînd  pluviometrele  adună   DEFINIŢII  CU  TÎLC
           lul să reziste  intervenţii­ lui -  poluant  din  zonă. I  peste  300  mm  de apă,  ceea
           lor  chirurgicale.     (Va  urma).              ce  reprezintă  aproape  ju­  ORIZONTAL ;  1)  Dată la  timp ; 2)  De
                                                           mătate  din  Cantitatea  me­  azi'pe  miine ;. 3)  Aflaţi  în  finală.!  —  O-
                                                           die  ce-cade  intr-un  an  la   glinda  căprioarei ;  4)  Bune  de  gură ! ;  5)   m k   « i  i i   p i    w m
              Parcul  L ibertăţii —                        noi  în  ţară.  L.  BORCA  Haină  de  piele!  —  Secrete  interne ! ;  6)   .. ^         ■   .  ' V '
                                                           »OOOOOÎî»<?fcir,.-:  -   S  Pusă  de-o  parte  --  Boală  de  inimă ;  7)
                                                                                      Tapată  la  iesle ;  8)  Depinde  în  mare  mă­
                                                                  U M O R
                                                                                      sură de  o  anumită  c.rerc ;  9)  Copil  in
            (Urmare  din  pag.  1)  visul  copiilor  noştri  şi  ne   —  De  ce  plîngi,  draga  prim  plan !  —  Face  umbră 'păstrăvilor
                                  fac tot felul de şicane ; răs­  mea ?         -     Carne! ;  10)  Semănat  de  mină  spartă.
                                  pândesc  tot felul  de zvo­  —  Mi-ai  promis  o  haină
          Dar  să  fim   realişti!  nuri  în  legătură  cu desti­  de  blană  şi  acum  îmi  dai   VERTICAL:  1)  Galerie  mută  (pl.):  2)
         Avem foarte  puţini  bani Şi,  naţia  terenului  pentru  a   13  batiste !   Urmă  avocalică !  —  Aprige  la  gură  —
         doar  cu  bunăvoinţă  parcul'  /ie  demobiliza.  Noi  nu  le   —  De  ce  te  superi,  nu
         nostru  nu  va  fi  terminat.  declarăm, război,  ci  Pace  ţi-am  spus  că  am  să-ţi  fac   Primul  pe  o  anumită  scară ; _ 3)  Rezervă
         Avem nevoie  de  plasă  de  şi  nu-i  chemăm  la  muncă,  o  surpriză ?  Şi  cred  că  am   internă ;. 4)  Afişată  pe  faţă  —  în  1 parc !
         îrmă  pentru  împrejmuirea  ci  îi  invităm  la  Odihnă  în   reuşit.  Nu ?  5)  N-o  scrie !  —- A  pune  la- rin d ;  6)  Oaia
         terenului  de  jocuri  sporti­  viitorul  parc.              O               savantă  —  Prezentator  de  spectacole ;  7)   SOLUŢIA PROBLEMEI NR. 9
         ve,  avem  nevoie  de  bănci   „Prietenii  zonelor  verzi"   —  Am  visat  că  s-a  re­
         pentru   vîrstnici  şi   cei   cheamă  alături  de  ei  pe  pezit  Ia  mine  animalul  în­  Cu  noaptea  în  cap  —  Nu-i  seapa  nimic;.   DIN  NUMĂRUL  315  1<
        eare-şi supraveghează copiii,  toţi  cej  cu  suflet  —  de  ţa  grozitor  din  care  este  fă-   8)  Unul  Vechi  din  lumea  nouă  —- Sare  în         1(
         avem  nevoie  de pietriş, ni­  copil  la. vîrstnic — în spri­  cută  blana  mea.  barcă !;  9)  Astea  de  pe  margine !  —  în­  1.  Da4 i  Re2
         sip,  pămint,  borduri,  ţea­  jinirea  acţiunii  noastre  de,   — N-ar trebui să te temi   scrise  în  parolă !  *—  Preludiu  la  o  repe-   ■2.  Del  mat  1]
         va, hidrant pentru apă, ciş­  amenajare  ă  Parcului  Li­  un  iepure  de  casă...                                1.  . .. b : a
         mea  şi  altele.         bertăţii  —  Parcul  copiilor.  Auzite  şi  păţite  de  ] tiţie  muzicală ;  10) Te  duce în  lumea  vise-  2.  Ddl  mat
          /dai sînt şi cîţiva care nu   Vă  mulţumim,  dragi  su-   DUMITRU  VASI    i lor.          V.            T',:?.  1.  ... Ral
         doresc   să  vadă  împlinit ■-  fletişti !  .   î  ■ ■  /  ŞOIMOŞANU        îNNx r          y            I.A.    2.  Cc3 mat.

                                                                                                                                                                 1!
                                                             rantik  se  aşezase  foarţe  firesc  în  celălalt  fotoliu  ră­  Tarantik păru  stînjenit.          i:
                                                             mas  liber,  îneît  pentru  el,  Koval,  nu  rămăsese  decît   —  Nu  ştiu...  răspunse  după  o  clipă  de  gindire,
                                                             un  scaun  tare.  Suda  nu  se  împotrivise,  îl  lăsase  pe   am  spus  pur' şi  simplu  ce  mi-a  trecut  atunci  prin-
                                                             Tarantik  să  se  aşeze  în  fotoliu,  ba  avea  chiar  faţă   minte.
                                                             de el o atitudine cordială, binevoitoare ce i se părea   î,  —  Da,  dar  uîtîndu-vă  la  mortul  din  fotoliu  pu­
                                                             de neînţeles lui Frantisek.   / oU                 tea' tot  atît. de  bine  să  vă  treacă  prin  minte  că  e
          4.  NU  DORIJI  O   BOMBOANĂ  DE TUSE ?               —  Nu  urmăresc  prea  des  programele  de  televi­  vorba  de  un  accident  provocat  de  curentul  electric!  .
              Suda  îl  invită  pe  Tarantik  să-l  urmeze,  Ideea   ziune,  dar.  azi  am  deschis  aparatul.  M-a  ademenit   Dumneavoastră  însă  aţi , văzut. în  clipa  aceea  o  cri­
          sinuciderii  i  se  păruse  şi  Iui 'lipsită  de  sens,  la  fel   titlul:  O  istorie  cu  cinci  asasini!  Nu-i  aşa  că  asta   mă.  De  ce ?  Ceva  a  trebuit-să  vă  atragă  atenţia,   1
          ca  şi  lui  Frantisek  mai  înainte.  îşi  păstră însă  păre­  stîrncşte curiozitatea ?             •nu i  aşa ?                 ^    ■               li
          rile  pentru  el,  aşteptînd  să "vadă  dacă  Tarantik  nu   —  Desigur,  un  titlu  bun  asigură;  pe  jumătate,   -  —  Să-mi  atragă  atenţia ?  Tarantik  se  uită  la
          are  cumva  şi  alte  motive  cu  care  să-şi argumenteze   succesul. Tarantik îşi plecă cu modestie capul. Ne-am   Suda  şi  lă  Frantisek,  încereă  sa  zîmbească,  dar  nu
          afirmaţia.              -      ,                   bătut  destul  de  mult  capul  cu  regizorul  Glanc  şi   reuşi  şi,  cuprins  de  o  şi  mai  mare  încurcătură,  îşi
             Pentru  asemenea'interogatorii  sau  discuţii  între   secretarul literar Vorlicek, pînă i-am găsit titlul ăsta...  plecă fruntea.  Mi-e  jenă să  mărturisesc, dar, de  vină.,
          patru  ochi,  se  potriveau  cel  mai  bine  birourile  se­  — E,  intr-adevăr,  păcat  că  piesa asta  nu  s-a  ju­  este  meseria  asta  a  mea  nenorocită.  Cînd  cineva  e-
          cretarilor literari : erau cîteva  mici  încăperi de aces­  cat pînă la capăt.                       de  profesie  autor  de  romane poliţiste,  ce  altceva  aţi
          tea  pe  un  coridor.  Conducerea  studioului  de  tele­  Tarantik  îl  privi  surprins  pe  Suda:   putea  auzi  din  gura  lui ?  Nu,  fără  glumă,  eU  văd
          viziune  le  pusese  acum  la  dispoziţia  organelor  poli­  —  Aţi  vrut poate  să  spuneţi  că e  păcat  de omul   crime  peste  tot,  chiar  şi atunci  cînd  cineva  cade de
          ţiei.  Suda,  Koval  şi  Tarantik  rămaseră  în  redacţia   acela care...                            pe o scară sau se-iptoxică cu ciuperci.           2i
          iiterar-dramatică.  Ambianţă  rece,  de  birou,  patru   Frantisek  se  bucură  în  sinea  lui  de  mustrarea   Frantisek  îi  scruta  cu  atenţie  faţa.  Avea  impre­  2i
         ’’ pereţi  albi,  fără  nici  un  tablou,  două  mese  pe  care   înghiţită  de  Suda.  Aşa-ţi  trebuie  dacă  te  bagi  în   sia  că  Tarantik  ocoleşte  esenţialul  şi  vorbeşte  inten­
          lipsa  hîrtiilor dădea  impresia unei  ordini  desăvîrşite,   discuţii care oricum nu duc la nimic.
          o  măsuţă  rotundă  în  colţul  încăperii  şi  două  fotolii   Suda  nu-şi  pierdu  însă  calmul.  încuviinţă  din   ţionat  numai  despre  lucruri  fără  importanţă.  Oa­
          cirihrcuri ce scîrţîiau.                           cap şi zîmbi.                             <*      menii  vorbăreţi  reuşesc  întotdeauna  să  se  ascundă
             —  Aşteptăm  cafeaua,  nu-i  aşa ?  întrebă  Suda,                                                după  baricada  cuvintelor  de  prisos  şi  să  evite  astfel
          aşezîndu-se  comod  în  fotoliu  şi  scoţîndu-şi  din  bu­  —  Mulţumesc  pentru  observaţie.  Explicaţi-mi   să spună ceea  ce este mai important.
          zunar luleaua cu capătul 'ros.                     însă  un  singur  lucru.  Se  spune  că  dumneavoastră   Tarantik  scotoci  în  buzunarul  hainei  sale  de pie­
             începutul  acesta  îl  surprinse  în  mod  neplăcut   sînteţi  cel  care  a  rostit  de  pe  micul  ecran :  Oameni   le  şi  scoase  de' acolo  o  pungă  cu  bomboane.
          pe  Frantisek,  pe care îl  supăra  caljnul  indiferent al   buni, aici s-a săvîrşit o crimă             — Nu Vreţi o bomboană de tuse ? Pînă ne aduce
          lui Suda,  faptul că  nu  începuseră încă  interogatoriile   ^ A;-; -   > ■. ;i   ■ ■;   -T- - r.E' V'   t ţ U - v /  cafeaua ?      (Va  urma)
          şi  că  cercetările  nu  se  desfăşoară  în  mod  obişnuit,   — Cum de v-aţi putut dă seama imediat de ceea
          aşteptîndu-se parcă  ceva.  îl  deranja  şi  faptul  că  Ta-  ce s-a întîmplat ?                           Roman  publicat  în  Editura-„Univers"  —  1971
                                                           I
                                                                                       V  -  \
   1   2   3   4