Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_355
P. 2

Pag.  2                                                                                                                 CUVlNTUl  LIBER  NR.  355 •   STMB




          CaLE3B0 SC0P                         "nNm'n^'î^JTL                                    Crucea  —  simbol  al  divinităţii
                                                                                       Sub  dărîmăturile   bi­  vat  că  indienii  localnici   simbol  al  divinităţii.  Ade.
                                                                                     bliotecii  publice  din  anti­  aveau  în  case  şi  in  tem­  sea  pot  fi  văzuţi  oameni
                                                           • • • • • • • • • • • • •  cul  oraş Mari (Siria),  oraş  ple  reprezentarea  crucii.   care,  in  diferite  împreju­
                                                              Intre  tineri  logod­  ras  de  pe  suprafaţa  pă-   Vestalele  romane,  femeile   rări,  îşi  fac  semnul  crucii
                       REFLECŢIA  ZILEI                     nici :*                  mîntului  în  anul  1695   care  întreţineau  focul  sa­  cînd  se  roagă  în  faţa
                                                              —  Dacă  sînt  prima   î.e.n.  de  trupele  regelui   cru în  temple,  purtau  la   icoanelor,  cind  trec  prin
                                                            fată  pe  care  o  săruţi,   babilonian  Hammurabi —   gît  crucea.  Intr-un  tem­  faţa  bisericii, cînd  tună  şi
               -D e  la  sublim  la  ridicol  nu-i  decîti  de  unde  ştii  să  săruţi   s-au  găsit  foarte -  multe '  plu  din  Creta  a  fost  des­  fulgeră^ cînd  vor să  alun­
          un  pas  .                                        atît de bine ?           tăbliţe  de  lut  ars,  scrise   coperită,  Intr-o  vatră  de   ge pe sataiia etc. Este răs-
                                                                                                              sacrificii, o cruce  de mar.
                                                                                                                                      pîndit  obiceiul  purtării
                                                              —  Dacă  eşti  prima    în  alfabetul  cuneiform,
                                       NAPOLEON        (    fată  pe  care  o  sărut,   cate „vorbeau" despre cre­  mură, datînd din mileniul   cruciuliţei  la  gît.  Sînt  ti­
                                                            de  unde  ştii  că  sărut   dinţa  oamenilor în  Dum­  II î.e.n.  In Egiptul  antic,   neri  care-şi  fac  semnul
                                                            bine ?                   nezeu,  acesta  fiind  zeul   crucea  era  emblema  vie­  crucii  cînd  intră  la  exa­
                                                            .  y  ;;c;   ★    1      tuturor  seminţiilor,  pre­  ţii viitoare,  iar  în  cultul   mene,  şoferi  cînd  se  urcă
                     DESPRE  RIDICOL                          —  Soacră-mea  a  ve­  cum  -  şi  despre  puterea   lui  Osiris  crucea  era  aso­  Ia  volan,  sportivi  de  per­
                                                            nit la noi numai o sin­  semnului' crucii.  Vinătorii,   ciată ritualului  morţii  şi   formanţă  cînd  încep  o
             „Teama  de  ridicol  determină  în  noi  cele  mai   gură  dată după  nuntă.  pescarii  etc.  k îşi  făceau   învierii  zeului,  ale  căn-ui   competiţie  etc.  Toţi  aceş­
         mari  laşităţi".                                     —  Eşti  un  om  feri­  semnul  crucii  înainte  de   braţe erau ţintuite de cru­  tia,  prin  semnul  crucii  ce
                                 Andre  Gide                cit.                     a  pleca  la  vînătoare,  pes­  ce.  Adorarea  crucii  este   şi-l  fac,  imploră  ajutorul   9,01
                                                                                                              prezentă  in  multe  religii
             „Prin  nimic  nu  se  caracterizează  oamenii  mai   —  Da  de  unde.  A   cuit  etc.  Căpitanul  mari­  vechi,  ca  şi  în  creştinism   lui  Dumnezeu,   acest   10,0(
                                                                                                                                                                10,1(
          bine  ca  prin  ceea  ce  găsesc  că-i  ridicol”.'  ,  venit  şi  nu  a  mai  ple­  nar  Cook  cînd  a  ajuns  în   mai tîrziu. Conchidem din   semn  făcînd   legătura
                                 Goethe                     cat !                    Noua  Zeelandă a  observat   toate  acestea  că  lumea  a   intre  om  şi  Dumnezeu.   10,3(
             „A  învăţa  să  trăieşti  e  ca  şi  cum  ai  învăţa  să                cu  uimire  că  băştinaşii  observat că cei ce cinsteau   Sfînta  cruce  nu  este  un   11,3<
         patinezi:  începi  dîndu-te  în  spectacol  într-un  mod                    pun  cruci, împodobite  cu   erupea  şi  se  închinau - ei   simbol  „miraculos",   ci   12,01
         ridicol”,                                                                  ■  pene,  la  mormintele  ce­  simţeau  puterea  benefică   semnul  prin  care  aducem   13,0(
             „Nu  ţine.de  simţul  realităţii  să  rîzi  de  propriile               lor decedaţi. Preoţii misio­  a  acesteia.  Iisus  Hristos,   închinare  lui  Dumnezeu.  13,3(
         tale  prejudecăţi,  dar  ţine  de  el  să  te  simţi  insultat   Un  american  foarte   nari  spanioli,  cînd  au  a-   fiind  răstignit  pe  cruce,  a
         cînd altcineva te ridiculizează".  '      ,-:      beat  intră  într-un  bar   juns  în  Mexic,  au  obser­  ,sfinţit-o,  devenind  un  I.  MANOIU     13,4(
                       ■         Bcrnard  Shdw  ‘  '
             „Devii  ridicol  luptînd  cu  un  om  ridicol,  şi  nu-1   şi începe să-i facă curte
                                                            unei.' blonde  aflată  în
         poţi nici măcar învinge".  '                       compania,  unui  fran­                                                       CLEPSIDRA
                                 Nicolae Iorga              cez;  După  cîteva  mi­                                                                             14, (K
             „Iar  în  lumea  cea  comună  a  visa  e  un  pericol,   nute,  americanul  îl  ia                                                                 14,1(
          Căci  de  ai  cumva  iluzii,  eşti  pierdut  şi  eşti  ridicol".  pe francez deoparte şi-i                                       PĂRINŢI  DE          16,0(
                                 Eminescu                   spune:        .                                                               (  DUMINICĂ           16,31
             „Din  zîmbct  apare  rîsul  şi  din  acesta  abia  se   —  Vă  dau  o  sută  de
         naşte  ridicolul".''                               dolari  dacă  mă  lăsaţi
                                 Stanislaiv Jerzy Lee       să  plec'cu  blonda  dc                                                     E  atît  de  verde  iarba  şi
             „Căutaţi  ridicolul  în  toate,  II  veţi  găsi".  colo.                                                                 frunzele  şi  griul  incit  par   18,1!
                                 Jules  Rcnard                Tirgul  se  încheie.  A-                                                a  fi  pictate  de  mina  unui
             „Intr-o  lume  în  care  totul  devine  ridicol,  nimic   mericanul o ia pe blon­                                        copil.  Doar  ochii  de  copil
                                                                                                                                                                 19,1!
         nu  mai  poate  fi -ridiculizat.-  Nu  poţi  demasca  o   dă  de  braţ  şi  pleacă                                           ar -putea  să  vadă  verdele-   20,01
         mască”.                                          _ca ea, în timp ce fran­                                                    acesta  atît  de  crud,  pe  tî-   20,41
                                 Chesterton                 cezul  îi  spune  barma­                                                  năr, doar mîinile unui copil
             „Dragostea  împinsă  la  extrem  e  întotdeauna  ri­  nului :                                                            ar  putea  găsi  atîtea  nuan­
         dicolă.  A  depăşi  măsura  în  iubire  înseamnă  â  trăi  o   — Mă întreb ce mutră                                          ţe  de  verde  crud...  Poate  şi   21,0(
         scenă  de  fârsă".            :                    o  să, facă  atunci  cînd                                                 mîinile  acelor  copii  ce  nu
                       i-.; / W . S .   Maugbam   V         o să-şi  dea  seama  că                                                   au cunoscut prea multe  ju­
             „Ridicolul  dezonorează  mai  mult  decît  dez­  mi-a  dat o  sută de do-                                                cării  şi  care  au  stat  foarte
         onoarea”.  _                     ,  V  N           J^ri  ca  să  plece  cu                                                   rar  înlănţuite  în  ştirul  gî-   22,4!
                                 La  Rochefoucauld         ' nevastă-sa...                                                            tului  cuiva  pe  care   să-l   23,3(
             „Sentimentul  ridicolului  înseamnă  a  simţi  ridi­  '   ■;  ★  ■   _                                                   poată  numi  PĂRINTE;     23,41
         colul  din  lume,  acolo  unde  e  ridicolul  unui  om,  unei   — Beţivule, sţrigă ea,                                       ... ochii  lor  plini  de  uimire
         ' societăţi,  unor  stări  sufleteşti,  în  sfîrşit,  obiectul   nu  ţi-e  ruşine  să  te                                    şi  speranţă,  căutînd  mereu
         ridicolului  e  omul.  Acest  sentiment  atîrnă  şi  de  cul­  întorci  în  halul  ăsta?                                     un  dram  de  bunătate  şi în­  l,lt
         tură  şi  de  rafinare.  '  Sînt  multe  lucruri  care  sînt   Sînt" curioasă  să  văd                                       ţelegere. Acei sărmani copii   «
         ridicole  pentru  omul  cult,  care  nu  sînt  ridicole  pen­  ce  scuză  ai  să  găseşti!                                   asemeni  verdelui  crud  al
         tru omul care  nu e cult...".   '       V   C        — Şi  eu  la  fel,  ,  .  a AR. ZICE RÂR1NTH  DACA  TE-AR VEDEA?...     primăverii,  cu  sufletul  la
                                                                                                                                      fel  de  fragil  şi  dornic  de
                                                            Culese şi prelucrate de
                                    Selecţie  de                ILIE  LEAHU,                                                          soare şi căldură,
                                      ILIE  LEAIIU          LAURENŢIU  BORCA                                                            La TV — nu de mult s-a
                                                                                                   Desen  de  AL. RUGESCU             făcut  un  reportaj  ce  mi-a
                                                                                                                                      dat ■ speranţe ;  dintr-o  fru­
                                                                                                                                      moasă irittmtivă.la o  „Casă
               PRĂJITURĂ  CU  CAFEA                                                               DE  PRETUTINDENI                    de  copii"  fiecare  orfan  era
             BLATUL :  Nouă  albuşuri  se  bat      Răzbunarea  ploii               RIDICAREA  PRIMULUI      tocmit un protocol  pe care   „înfiat“  la  sfîrşit  de  săp-
                                                                                                                                      tămînă,  aceeaşi  familie  lua
          cu  225  g  zahăr,  se  adaugă  gălbenu­                                    BALON ÎN  AER CU       l-a  trimis  Academie;  de   acasă  acelaşi  copil  pentru
          şurile  frecate  cu  2  lingurj  cafea  so­                                AJUTORUL  PAIELOR       ştiinţe  din  Paris,  iar  drept   iveek-end,  ca  intr-un  fel   7,00
          lubilă  (ness  sau  inca),  Se  adaugă     Norii  în  zdrenţe                                      urmare  fraţii  constructori   de  înfiere  de  duminică.  s
          75  g  făină  şi  150  g  nuci  măcinate.   aleargă  bezmetici             In  orăşelul  francez  Ano-  au  fost  chemaţi  în  capita­  De  ce să  aşteptăm  mereu
          Se  coace  in  tava  tapetată  cu  hîrtie   în căutarea                  neu,  cu  aproape  208  ani  în  lă pentru a  demonstra des­  ajutoarele  de  peste  graniţă
                                                     cîmpiei  însetate.
          şi unsă cu  untură.                                                      urmă ‘(5 .iunie  1783),  fraţii  coperirea  lor.  Adunînd  din   cind  şi  noi  am putea  dărui   9,00
             CREMA :  200  g  unt  se  freacă                                      Josef  —  Michael  şi  Jak  —  contribuţii  voluntare  10 000   acestor sărmane fiinţe  căl­  10,00
          spumă  cu  150  g  zahăr  pudră ;  2—3     Fulgere,                      Etien  Mongolfie  au  reuşit  franci  pentru  călătorie,  au   dura  sufletească  necesară   10,10
          ouă  în-tregi  se  amestecă  cu  100  g  za­  zig-zaguri  uriaşe,        să  ridice  un  balon  în  aer  plecat  la  Paris, \ unde,  în   pentru  a  nu  se  mai  simţi
          hăr  şi  se  fierb  pe  aburi.  După  ce  •   incendiază  cerul -        la  cca  500  m  înălţime.  Ei  faţa  unei  mase  de  aproxi­  singuri  pe  lume...  Judeţul   11,05
          se  răceşte,  se  amestecă  cu  untul,     pornire  violentă             au pornit de la  cunoaşterea   mativ  300 000  de  oameni,
          cu  2  linguri  cafea  naturală  concen­  împotriva firii.               ştiinţifică*a  fenomenului  că ,  balonul  s-a  ridicat  la  cca   nostru  nu  duce  lipsă  de
          trată,  plus  o  lingură  de  cafea  splu-                               aerul  cald  (mai  rar  şi  mai   1 000 m,   dar  de,  această   „Case  de  copii"  — dimpo­
          bilâ.    W: ■ . ■  ■       '   ;                                         uşor)  se  ridică  la  înălţime.  dată  umplut  cu  hidrogen   trivă !  — şi  sînt  sigură  că   11,30
             După  ce  se  răceşte,  blatul se  taie   Răzbunarea  ploii           -Pe  această,  bază  au  fost  în  loc  de  aer  cald.  La  cea   sînt  mulţi  oameni  cu  suflet
          în  două  (orizontal)  pe-înălţime;  se    se, dezlănţuie,  j            convinşi  că  aerul  încălzit  de  a  treia  ridicare  expe­  ce  ar  accepta  să  devină   12.30
          umple  cu  cremă  şi  se  glaseazâ  eu     cu fiecare strop              va  ridica  şi  balonul, con­  rimentală,  în  coşul  legat  „PĂRINŢI  DE  DUMINI-   13.30
                                                                                                                                                   '
                                                                                   struit  de  ei,  sub  care  au  de  balon  au  fost  puse  şi  ' CĂ"...  r
          o  glazură  de  cacao  (100  g  unt  topit   ce explodează
          st  amestecă  cu  3  linguri  de  zahăr                                  aprins  paie.  Cînd  s-a încăl­  primele  fiinţe  vii :  o  ca­  Dar  cine  se  va  încume­
          pudră  şi  3  de  cacao,  cernute ;  după   în  inima  secetei.          zit  aerul  din  balon,  deve­  pră, o găină şi o raţă, care;  ta  să  pornească  o  astfel  de   14,oa
          ce  i  se  adaugă  cîteva  picături  de                                  nind  mai  uşor,  balonul  s-a   vii  şi  nevătămate,  s-au  în­  acţiune ?...  Să  aşteptăm  a_   14,10
          zeamă  de  lămîie,  se  toarnă  peste          GEORGE PA VEL             ridicat  in  înălţime.   tors  pe  pămînt.         şutoare  de  peste  graniţă ?  16,30
          prăjitură).                                                                Despre  acest  eveniment,
                                                                                   primarul  orăşelului  a  în­      P.  STOIANOV            INA  DELEANU       17,00
                                                        A M A L G A M              se  în  horă ! ;  10)  Consemn  personal,  de
             4  2   3    $   6          io       ORIZONTAL :  1)  Sinistre  Dimpo­  obicei  indescifrabil.    I.  A.                                               F
                                               t r i v ă 2)  fylaximă  astronomică  —  Mini­                                                                    18,00
                                               mă  terestră!;  3)  Ofensă  într-o  formula­  DEZLEGAREA CAREULUI  „CU TÎLC" :
                                              re  mai  nouă ;  4)  Primul  rond !  —  Caii   PROGNOZA ;  IMPROVIZAT ;  TI ;                                     19,05
                                              noştri  de  bătaie  —  Nu  face  nimic ;  5)
                                        i  1  Virtuosul  semnelor  •—-- Legat  de  naştere ;'   TAU.;  ALIMENTE;  CAMASA ;  CRE ;
                                     Wfjf                                          OMISA ;  OF ;  TASALATA ;  OFERTA ;                                          20,00
                                       ( 1    6)  Abţine !  —  Le  ninge  şi  le  plouă;;  7)   CO ;  ANIN;  RN ; s ÎMPRĂŞTIAT,
                              I I    ~        In  cutie !  —  Simplă  povaţa ;  8)  Efect  al                                                                   20,40
            i&Sk                              asigurării ;  9)  Două- fără  cap !  —  Două   MAT ÎN 2 MUTĂRI
            yâgîr    -  '  L2*          L jâ  ouă !  —  Voci  la  unison î'"i0)  Una  după                                                                      21,00
                                                                                         CONTROLUL POZIŢIEI :
           ]    ■                             alta!  ■    A      ■■ V   1   '   --v'"', •'  Alb :  Rgl,  DeG,  Cc5,  p : a3.
                                                .VERTICAL :  1)  Unul  din Vechea. Spa­
                                          î
               m           f j                nie  —  Limbajul  periferiei';  2)  Rezervă   Negru :  Ra5, Nc4, Cd6.
                                              internă — A lua înapoi ! ;  3)  Măsura  mâi­
            ;                       w         nii  —  Felicitat ;  4)  Deosebit  de  inteligen­  SOLUŢIA  PROBLEMEI  NR.  10,                                   22.50
                                              tă ! ;  5)  Pe  două  cărări  —  Fără  prea   DIN  NR.  350  (20—21  IV.):
                             ✓ lip    i       mare  importanţă ;  6)  Semnul  timpului   1. Td6 !  R : dG                                                       23.50
                                                                                                                                                                 0,00
           1   -.TTTF                         pe  fier  —  Vîrf ;  7)  Trecuţi  prin  foc  şi   2. D : e6  mat
                                                                                   1. ...  RfG
                                              pară ;  8)  A  da  socoteală ;  9)  Cap  de  co­
                                              pii !  —  Două  note  la' trompetă,   Prin-  2. T : e6  mat.
   1   2   3   4