Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_356
P. 2
CUVÎNTUL LIBER
Pag. 2
Trei, Doamne, şi... to a te cinci
(Urmare din pag. t> Recent a avut loc la Bu sănătos, curat, lipsit de
Şoimuş apărarea mediului, n-au cinci organizaţii ecologiste. din toate acestea. Din rela
noxe în România. Nimic
cureşti
Convenţia celor
tările presei reiese că dis
făcut mare lucru. N-am vă
despre gravele cazuri de
zut nici măcar o demon Ne aşteptam să se discute cuţiile bravilor noştri eco
{Utmare din pag. I) Bălata au fost construite lent In imediata vecină straţii organizată de aces poluare şi să se adreseze logi s-au purtat in jurul
puterii in interiorul organi
un protest Guvernului, să
tea împotriva poluării, îm
de oameni veniţi din alte tate. Am citat din legea potriva autorităţilor care se adopte eventual un pro zaţiilor lor şi a puterii in
tul, adică cu împăi'tlrea localităţi — circa 120 de respectivă, nu iau măsuri pentru era iect de lege pentru a fi ţară. Acestea sînt proble
lui". Era o zi (joi, 25 a- case noi, care au primit — Deci, problema este dicarea acestui blestem. Şi, propus spre dezbatere mele cele mai importante
prilie a.c.) cu soare dar şi teren în folosinţă de limpede. har doamne, ar avea ce Parlamentului, să se hotă ale ecologiştilor romdeh
nic. numai bună de lu la fosta cooperativă agri — Nu prea. Să vă spun combate in judeţul nostru. rască iniţierea unei largi Cum ar spune poetul: Trei,
cru în cîmp *— la arat şi colă. Ej bine, conform art. de ce. La noi în comu Dar în toată ţara! campanii pentru un mediu Doamne, şi... toate cinci.
semănat. Am intrat, cu hr. 23 din Legea fondului nă nu se pot aplica une
un grup, m sala mare a funciar, aceste familii au le reglementări pe care
căminului cultural. Aici, drept de proprietate a- legea însăşi nu le clari
erau strînşi, ziua m a- supra terenului din jurul fică. Noi aşteptăm, in
miaza mare, peste 200 de casei — în suprafaţa ce clusiv de la parlament, Vor fi onorate promisiunile de
oameni — tineri, dar şi o va stabili comisia co deşi este tardiv, preci
vîrstnici, bărbaţi şi fe munală de împroprietă
mei. Era prezent şi rire — lucru pe care foş zări. Nu ar fi fost rău
Laurenţiu Nistor, prima tii proprietari ai terenului să ni se spună exact ce îmbunătăţire a calităţii serviciilor
rul comunei, ca şi nota respectiv nu vor să-l în şi cum. Bunăoară, tele I
rul şi alţi lucrători ai in ţeleagă şi, de aici rezultă viziunea română spune
una, radioul spune alta,
stituţiei respective. situaţii de genul celor iar prefectura... : ?
■— Eu an» însămânţat descrise mai sus.
cu cartofi terenul de Cornelia Munteanu, o — In locul fostului O.J.T. şi al serviciilor pentru oas şi intimizare ce le vo,< e-
lingă casă, pe eare-1 folo femeie foarte hotărîtă, a Hunedoara au luat fiinţă peţii noştri. Clasificarea pe fectua etc.- Şi e normal ca
sesc de mulţi ani. — zi venit la primar să recla ...ÎNCURCĂ ŞI EA societăţi comerciale de tu stele a hotelurilor „Sarmis", gestionarul respectiv să-şi
ce un cetăţean. A venit me : rism la Deva, Geoagiu, Hu- „Deva” şi de la Sîntă menţină doar pe cei care
însă un om care l-a de Din cele spuse de cetă dau dovada unui înalt pro
ţinut înainte de colectivi — Sînt de acord că şi ţeni şi de primarul co I 'nedoara şi Petroşani. Ce măria Orlea ne impune do
unităţi’intră în subordinea tări suplimentare conform fesionalism, care oferă ser
zare şi l-a discuit după cel ce şi-a construit casă munei am reţinut că Pre Societăţii comerciale „Sar- normelor internaţionale, vicii numai de calitate su
care a semănat porumb. pe terenul ce a aparţinut fectura judeţului nu a mis" Deva şi ce obiecti sporirea gradului de pre perioară. Fiindcă, o caba
Eu am plantat din nou bunicilor mei să aibă contribuit deloc la limpe ve vizează pentru dezvolta gătire profesională a perso nă sau oricare unitate co
cartofi. grădină, dar suprafaţa zirea situaţiei din Şoi rea turismului, îmbunătăţi nalului, suplimentarea şi mercială mai mică sau mai
— Eu — spunea altci respectivă este prea mare. muş, dimpotrivă, a com rea cazării şl servirii con diversificarea serviciilor mare se va afla de acum
neva — m-am trezit că — Cine este familia plicat lucrurile. Păi cum sumatorilor ce trec pragul contra cost sau gratuite, într-o concurenţă neîntre
vine un om care mi-a dă- respectivă ? se poate ca în decurs de unităţilor, al cabanelor ? intimizarea Unităţilor co ruptă. Şi cine nu va avea
rîmat gardul eu care — O cheamă Stoicuţâ 2-3 săptămîni, de la Pre Ne-a răşpuns dl. VIOREL merciale şi de cazare. o aprovizionare corespun
împrejmuisem grădina de şi locuieşte în satul Şoi fectură să se spună că se CERN AU, directorul Socie — Sînteţi. convins că lu zătoare şi servicii de cali
lingă casă, zicînd că pă- muş. pot da 6 000 mp pentru o tăţii comerciale „Sarmis" crătorii din cadrul Socie- tate va da faliment!
mîntul a fost al lui şi Este doar unul din gospodărie, ca după puţin S. A. Deva : — Aţi pomenit de apro
vrea să-l ia înapoi. multele cazuri de neîn timp să se revină la — Societatea noastră — vizionare. Am lăsat această
—- Fostul proprietar al ţelegere între proprietari 1 000 mp. Inclusiv" dom şi celelalte trei din judeţ — întrebare la urmă, deşi
pămîntului din spatele şi actualii deţinători. nul prefect Costel Alic, au luat fiinţă în baza hotă- SO CI ETATE A dacă nu există produsele
casei mele, pe care-1 lu in fata sălii arhipline a rîrii guvernamentale nr. COMERCIALĂ alimentare şi băuturile ră
crez de mulţi ani — zice căminului cultural din 1041/din 1990 şi cuprinde ,SARMIS" S.A. DEVA coritoare şi alcoolice în u-
un alt cetăţean — mi-a INTERPRETĂRI şi... Şoimuş, a afirmat că, se baza turistică din munici nităţi nu poate fi vorba
spus ca nu cumva să-l interpretări Ale pot atribui 1 000 mp pen piul Deva, Popasul Strei, nici de calitatea servicii
lucrez că-mi dă în cap LEGII PĂMÎNTULUI tru o gospodărie, ca după complexul din Sîntămăria lor. Cum va fi aprovizio
cu sapa. scurt timp. la o nouă !n- Orlea. cabanele din Rete taţii Sarmis vor reuşi să-şi narea ?
în scrisoarea primită la tîlnire cu primarii, să zat, Costeşti şi Căprioara şi schimbe şi să schimbe ati —, Se cunosc greutăţile
redacţie, autorii acesteia Staţiunea balneoclimaterică tudinea celor cunoscuţi ca în această privinţă. Avem
spună că suprafaţa res
PRETENŢII MARI. afirmă că se iirtenţkţnează pectivă poate fi de 6 000 Vata de Jos. Obiectivul delăsători, lipsiţi de res însă posibilitatea să ne a-
ABSURDE, ca celor veniţi în Şoimuş prioritar îl constituie pres pect faţă de consumatori, provîzionăm fie prin de-
pAmJnt PUŢIN (după colectivizare să nu mp. Astfel de interpre tările de servicii turistice uneori chiar respingători ? pozitele specializate, fie
tare a legii nu poate du
li ae dea nici o palmă de (cazare, alimentaţie pu S-a întreprins ceva în a- direct de la furnizori, pro
ceastă direcţie ?
La înfiinţarea coopera pămînt. L-am 'întrebat pe ce decît la confuzii şi si blică, organizarea de ex — E greu să se schim ducători. Şi aici djn ' nou
tuaţii explozive, pe care
intervine competenţa, in
tivei agricole de producţie, primar: oamenii din Şoimuş le cursii în ţară şi in străi be optica, practica unor teresul şi preocuparea fie
în Şoimuş existau 1477 — Aşa este ? nătate, trimiteri la odihnă
ha teren arabil. In pre — Nu. Articolul nr. 23 trăiesc în prezent. Fieca şi tratament, efectuarea de lucrători ce timp îndelun cărui lucrător sau gestio
zent sînt doar 909 ha. In din Legea fondului fun re crede că dreptatea este operaţiuni valutare). gat au avut o atitudine nar pentru a asigura în
lipsită de respect faţă de mod corespunzător apro
conformitate cu cererile ciar precizează că tere de partea iui. Or, legea — Sînt de fapt, obişnui cetăţeni, faţă de meseria
depuse pentru dobîndirea nurile din intravilan care este una singură, pe care tele servicii pe care li fă ce de bună voie şi-au ale vizionarea. Cit priveşte pe
ceau şi fostele unităţi ale
cei care au preluat în lo
dreptului de proprietate au fost atribuite pentru trebuie s-o înţeleagă şi O.J.T. Desigur că pe citi s-o. Dar în actualele con caţii de gestiune, ei tre
asupra pămîntului — în construcţii de locuinţe şi S-o respecte, nu numai torii ziarului nostru, pe diţii aceştia se auîoelimină buie să aibă iniţiativa dez
număr total de 1785 la anexe gospodăreşti ră- cetăţenii, ci In primul rînd cei care doresc să apeleze Singuri ! Vă rog să notaţi voltării gospodăriilor ane-*
nivel de comună — în mîn şi se înscria în pro cel care sînt puşi s-o a- la unităţile societăţii dv., îi eă un număr însemnat de xe şi, deci, de a completa
satul de reşedinţă a loca prietatea actualilor deţi plice. Deocamdată însă,.. interesează de ce servicii unităţi — Popasul Strei, şi diversifica meniurile o-
lităţii ar fi nevoie de nători, chiar dacă atribui la Şoimuş oamenii îşi dă vor beneficia *n acest an ? cabanele de la Gura Zlata. ferite consumatorilor.
835 ha. Or, suprafaţa care rea s-a făcut din terenu ri mă gardurile, seamănă — O calitate superioară Baleia, Pietrele. Rîuşor, — Aşa să fie! Şi noi
există este de doar 397 rile preluate, indiferent în de trei ori acelaşi teren, a tuturor serviciilor pe Costeşti, Căprioara şi com promitem cititorilor că vom
ha. In această situaţie ce mod. de la foştii pro se ameninţă unii pe alţii. care le oferim clienţilor plexul de la Sîntămăria căuta răspuns îptrebării
este evident că nu se pot prietari. Foştii proprie Practic — o atmosferă de i.oştri. Pe lingă servirea Orlea au fost predate, la din titlu, că vom relata
licitaţie în locaţii de ges
împăca toate pretenţiile. tari vor fi compensaţi cu discordie şi venin între promptă, plină de solicitu tiune. Iar cei care urmau reuşitele în serviciile ofe
dine ce trebuie s-o prac
Şi încă un lucru se cere o suprafaţă de teren echi cei care, pînă mai deu rite turiştilor, dar şi reali
precizat: în anii comu valentă ta intravilan sau, năzi, au trăit în pace mzi tice fiecare angajat, de la să preia gestiunea au fost tăţile triste din localurile
funcţionar pînă la ospătar, obligaţi să prevadă, în unde promisiunile nu sînt
nismului în Şoimuş şi în lipsă, cu teren echiva bine de 30 de anf. avem în vedere îmbunătă scris, noile dotări ce le vor onorate.
ţirea bazei materiale, creş face, serviciile ce le vor
terea gradului de confort oferi, lucrările de igienizare SABIN CERBU
— Asta înseamnă că aveţi totuşi destul timp — Cine La propus pe Faltys in roiul din piesa
liber ? adaptată pentru televiziune ?
— Arta de a trăi e un dar care nu-i este dat — Eu, răspunse automat Glanc, dar pe urmă
oricui şi pentru asta trebuie să ai talent, rosti cu retracta ; Adică, Zbynek.
mulţumire în glas Glanc. In ceea ce îl priveşte — Cine ?
însă pe Hak, nu vă bazaţi prea mult pe mine, am — Zbynek Ciz, asistentul meu... Dar mi-am dat
spus doar ce cred eu, n-am dat prea multă atenţie imediat consimţămintul.
9. OMUL CARE ARE TOTDEAUNA ALIBI la cele ce-mi povestea, am vorbit mai mult despre
— Era o distribuite ideală ?
rol. . . — Ideală ? Glanc zîmbi obosit: N-am avut altă
Glanc regretă imediat că l-a luat gura pe dina — Ce sentimente nutrea faţă de Faltys ?
inte, dar nu mai era nimic de făcut, trebuia să — Normale. ieşire. Tarantik voia pentru rolul aeesta o perso
continue. — Adică? nalitate actoricească remarcabilă, dar să cauţi cu
— Ei, cam pe ia jumătatea repetiţiei, mi-a fă luminarea şi nu găseşti printre actorii cehi aşa
cut bucata Hak, Emil Hak. Intîi îl lasă nervii, pe — Puţini erau cei care-1 iubeau pe Faltys. ceva; Nu sîntem în Franţa.
urmă memoria şi actorul e bun de aruncat. L-atn — Dar dumneavoastră? — Tarantik a fost de acord cu distribuirea lui
luat deoparte şi i.am vorbit pînă l-am convins să Glanc îl privi surprins pe Suda. Faltys In acest rol?
continue. — Nu ştiu. încă nu m-am gîndit. —1 Şi.ncă cum 1 Pînă la repetiţia generală nici
— De ce se plîngea ? — Pot să aştept... nu-i venea să creadă că Faltys va accepta rolul. .
— De ce ?
Glanc se gîndi, dar nu-şi putu aminti. Nici de Glanc se făcu a nu înţelege zîmbetui ironic al — Nu ştiu. £ destui de modest. Şi foarte auto
astă dată însă nu se pierdu cu firea. lui Suda. > ■ > critic cu opera sşl. Cred ca exagerează chiar. De
— Nu mai ştiu prea bine ceva de' natură in — Faltys nu era iubit, mai ales de actori. aceea nici nu conta pe o distribuţie de prima mină.
timă. Totul e din cauza nervilor. De Faltys nu — De ce? — Toate rolurile au fost distribuite la fel dc
m-aş fi mirat, avea o viaţă înaintea lui, dar Hak? — Cei mai puţin talentaţi se temeau de ei pen bine ?
Asta vine de acolo că actorii fac prea puţin sport... tru că uneori era usturător de spiritual... jar cei — Aproape toate...
— Dumneavoastră faceţi ? care au talent erau porniţi împotriva lui, fiindcă
— ioc tenis, dar numai aşa, pentru relaxare, le lua de sub nas toate rolurile. Trei roluri prin (Va urma)
altfel, ştiţi, - n-avem timp. Gel mult de patru ori cipale In filme, Macbetb şi Slugă Ia d°i stăpîni,
pe sfipiămînă. .V*;-- .-v în aceeaşi stagiune, asta .zic şi eu performantă 1 Roman publicai fa Editura JU n lven *m~ ~ tS 7 i j
