Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_357
P. 3
r • VINERI, 3 MAI 1931
CA SISTEM
Instinctiv simţim un rău festare, înainte de a copie*
ce ia forme îngrijorătoare, şi, înainte de a declanşa <|
comuna Buceş. Cererea dv. de
C E I V IZ A Ţ I R Ă S P U N D schimbare a domiciliului la care se un rău ce frînge straniu stare de haos, înainte de
P ÎIN E M A I B U N Ă ? face plata pensiei a fost înregistrată valorile conştiinţei noastre. a stîrni reacţii la lan}.
IN T E R P E L Ă R IL O R Z IA R U L U I la 12 februarie a.c. şi comunicarea Socotind că nu este îngă Fenomenul distructiv *—
numit corupţie_este pa
La sesizarea domnului schimbării respective s-a putut face duit să ascundem acest cale de a fi socotit un Bce*
sumbru aspect, tragem un
■ Primăria oraşului Brad. «In Gheorghe Tiţu, care ne spu numai pentru luna martie. La a- semnal de alarmă, înainte pU al vremii*, o compo*
scrisoai'ea adresată ziarului dv. im nea că plinea de 18 lei, vîn- ceastă dată credem că v-aţi încasat de a deveni nefast prin nentă a vieţii, unii firgtft»
grup de brădeni reclamă faptul că dută la Magazinul .Mioriţa" deja drepturile de pensie pe care le formele înspăimîntătoare mentînd-o ca necesitate ÎD
la Fabrica de Pline Brad nu se mai Deva, este mai mică decît de revendicaţi. (I. L.) ce pot silui societatea ro rezolvarea unor problem#
produce pîine neagră decît pentru obicei, ne-am interesat pentru • NICOLAE DUMITRU, str. Ţă- mânească. de interes comun şi no na*
salariaţii fabricii. Analizînd situaţia a afla mistenfl micşorării ei răţel, nr. 233, Brad. S-a verificat In plan politico-social, mai. ,X* poate argument#
livrării plinii negre de 1 kg pe pe acum după majorarea preţu întreaga documentaţie din dosarul corupţia — ca sistem — nonşalant: .bine domni**
rioada 1—19 martie 1991, se consta lui. Şi iată ce-am aflat. Pîi- dv. de pensionare şi s-a constatat distruge autoritatea institu le ! am dat pentru a primi
tă că s-a produs o cantitate de nea incriminată este franzela că aveţi dreptul la pensie pentru ţiilor chemate, să-şi exerci o aprobare de materie pr&
55 349 bucăţi de 1 kg din care s-a Bucureşti, de 1 kg, al cărei munca depusă şi limită de vîrstă, te împuternicirile legale ce mă de care aveam nevoie
livrat către societăţile comerciale preţ este mai mare decît al dar în condiţiile prevederilor Hotă- le-au fost atribuite. Culti- ea de aer" ! La prinsa ve*
din Brad şi cooperaţia de consum franzelei obişnuite, pentru că rîrii Guvernului nr. 267/1990. Se vîndu-se în cercuri influ dere pare un argument
cantitatea de 4 933 bucăţi. în compoziţia ei intră lapte, va emite decizia în acest sens şi ente, prezentată uneori ca dar un argument venit as
Prin magazinele proprii ale So-. ulei şi zahăr. Sau cel puţin vă va fi' comunicată. (I. L.). un fenomen tranzitoriu In sporească confuzia ce aco
cietăţii Comerciale „Cetate" Deva aşa pretind fabricanţii. • Haiduc M. Dorel — Deva. Po perioade- istorice de criză, peră o considerare obiecti
S.A. din Brad, ale Fabricii de Pîine trivit prevederilor Codului Muncii, fenomenul în discuţie ino vă a adevărului şi prolife
. Brad s-au livrat 50 421 bucăţi pîine, împotriva desfacerii disciplinare a culează lent şi periculos în rează practici a căror în
din care prin magazinul 24 din in contractului de muncă ■— aşa cum conştiinţa oamenilor cinstiţi lăturare se impune eu ori
cinta fabricii cantitatea de 47 740 P O Ş T A R U B R IC II este cazul dv. — se putea face con starea de nesiguranţă şi ne ce risc. Argumentele de O*
bucăţi pîine neagră. Şeful atelieru • CĂTĂLINĂ BAIŢ — str_ Va testaţie la judecătorie, în termen de putinţă, duce la domnia cost gen nu ne pot dispett*
lui de la Fabrica de Pîine Brad sus lea de Brazi, 3, Crişcior. In spriji 30 de zile de la comunicarea dis arbitrariului şi degradarea sa de legalitate în rapor
ţine că la cei 180 salariaţi s-au vân nul persoanelor care se află în si poziţiei unităţii. societăţii cu urmări impre turile şi conexiunile vieţii,
dut circa 9000 bucăţi iar restul s-a tuaţia celei Ia care vă referiţi în Dacă în anul 1987, cînd vi s-a vizibile, primejdioase. ce indiferent ţlin ce unghi •
dat cetăţenilor oraşului şi din zonă. scrisoare, funcţionează asistenţa so desfăcut contractul de muncă, în le poate genera atît asu privim. Aceste ,.obiceiuri*
In discuţia avută la Primăria o- cială instituţionalizată, respectiv că temeiul art. 130, lit. i din Codul pra individului, indiferent dau naştere la forme de
raşuluj Brad ou şeful atelierului de minele de bătrîni, unde au asigu Muncii, no aţi depus contestaţie la unde este aşezat pe scara colaborare pseudo-legale ce
dezagregă normalitatea, ge-
valorilor, . cit şi alterarea
panificaţie s-au stabilit ca măsuri: rate toate condiţiile unei existenţe •judecătorie, dispoziţia de desfacere ideilor nobile pentru care nerînd numeroase victime
limitarea vînzării de pîine neagră demne. a contractului de muncă a rămas nu de mult semeni de-ai şi mase de nemulţumiţi.
prin magazinul 24 din incintă la o Pentru a putea fi internată In definitivă, nemaipuţînd fi modifica noştri s-au sacrificat.
cantitate apropiată de cea care se tr-o astfel de unitate — care func tă nici de către organul administra Dacă sub auspiciile ba A accepta corupţia ca
desface priptr-un alt magazin din ţionează şi în oraşul Brad — este tiv care a emis-o, întrucît această nului unii cred că totul se sistem .şi pe cel (cei) ce O
oraş; repartizarea ei către magazi necesar să se adreseze cu o cerere modificare putea fi făcută Intr-un poate vinde şi cumpăra — promovează înseamnă &
nele proprii din oraş şi către socie către primăria comunei Crişcior, In termen de pînă la 18 luni de la data şi această concepţie se în justifica supremaţia ne*
tăţile comerciale din Brad, care o raza căreia locuieşte, pentru a se emiterii. tinde în toate direcţiile — cinstei şi josniciei. feseaM-
vor vinde populaţiei prin unităţile întocmi formalităţile necesare. (IAD In concluzie, cererea dv. nu poa atunci se prefigurează con nă a an iii ii a supremaţia
lor". • AVRAM GLIGOR, str. Stănija, te fi soluţionată favorabil. (I.M.) dreptului ca izvor al legii
struirea unei societăţi mi şi dizolvarea, acesteia în
zere, poleită cu eticheta ficţiune. Am pornit la A-
democraţiei, ce este sorti direa unei societăţi bazate
tă de fapt unei distrugeri pe libertate- în care demo
sistematice şi lente. Ridi
CLUB SPORTIV cată la rang de sistem, do- craţia este o cerinţă per
minînd economicul, politi petuă nu o stare socială,
DE KARATE în care orice om destoinic
cul şi socialul, corupţia
ŞI JUDO este greu de înfrînt atunci şi cinstit să. fie apărat îm*
cînd aceasta va fi penetrat potriva arbitrariului şl a
şi părţile încă sănătoase celor ce „iau" şi „dau" de
La Deva, în clădirea ale societăţii ce trebuie a- cizii, contaminaţi de bite*
liceului de construcţii, părată din capul locului de resele înguste ale' unor îm*
bogăţiţi peste noapte prin
s-a deschis un club această' boală — şi nu este afaceri murdare care se
rău să ne amintim că este
sportiv de karate, Judo infinit mai uşor de preve văd şi din .avion, dar cine
şi gimnastică aerobică, nit o maladie, fie chiar so trebuie sa le vadă nu le
deschis tinerilor de Ia cială, decît să tratezi efec vede ! ! ! De ce oare ? Să
vîrsta de 7 ani pînă tele produse de aceasta. fie vorba doar ■ de o bana
unde apare,
lă miopie a celor
Indiferent
direct
la... 70 de ani. corupţia trebuie demascată răspunzători ?
şi eradicată încă din for
Foto PAVEL LAZA
mele incipiente de mani IO AN GRUMAZESCU
Economia de piaţă pă cătorilor, ştiut fiind faptul
trunde şi în domeniul di- Şi în domeniul difuzării cărţii că numai concurenţa din
f izării cărţii. In legătură tre aceştia asigură creşterea
cu aceasta, am adresat cî- calităţii mărfurilor.
teva întrebări economistei Tot atît de necesară —*
şi sper să se întîmple eMi
ELENA MIHÂLŢEAN, di Trecerea la economia de piaţă — o necesitate
rector al Centrului de Li mai curînd — este şi prfc
brării Deva. vatizarea librăriilor. Ar fi«
— Recent v-aţi întors de sînt convinsă, spre binele
Ia Bucureşti, mai exact, de tuturor.
la o consfătuire. Deci, pen — Liberalizarea preţuri*
tru ce probleme aţi fost şi — Cum vedeţi procesul încearcă întreaga noastră intermediare, deşi prelun cu fabricile producătoare. lor este o necesitate impe
cu ce noutăţi veniţi, pentru trecerii la economia de economie. gesc şi încetinesc drumul Ca urmare, nu se poate rioasă. Se realizează vînza*
cumpărătorii de carte, sa piaţă în cazul centrului de — După cum vedem, s-ar dintre producători şi con implica direct în soluţiona rea de carte în noua situa*
lariaţi şi întreprindere ? librării ? părea că centrul de libră sumatori, îmi par în actua rea deficitului . de •marfă. ţie de creştere vertiglnoaf*
— Am participat recent — Procesul de trecere rii este o verigă interme lele condiţii încă necesare. Această obligaţie, îi revine să a preţurilor sau se re*
la o consfătuire organizata spre economia de piaţă, diară între depozite şi li Viitorul Insă va decide da furnizorului nostru „ME- simte vreun regres ?
de către Compania pentru personal, nu l-aş numi de brării. E necesară această că aceste verigi vor fi sau TALCIIIM" S.A. Deva, ca — Cred că este prema
Difuzarea Cărţii Bucureşti. licat, ei mai degrabă dra verigă şi în condiţiile tre nu eliminate. re sper că după această tur să mă pronunţ în le*
Scopul principal al Consfă matic, pentru că sistemul cerii la economia de piaţă ? — Ştim că actualul fond nouă etapă de liberalizare gătui'ă cu. efectul liberali*
tuirii l-a constituit realiza economic pe care dorim Dacă da, în ce măsură ? de marfă existent în libră a preţurilor Să poată obţi zării preţurilor asupra. ce*
rea unu; dialog al librari să-l abandonăm opune re — Vă rog să mă scuzaţi, rii nu satisface cerinţele ne de la producător şi să terii de carte. Totuşi, scă
lor cu editorii în proble zistenţă, întrucît are de dar afirmaţia dv. este gre publicului. Cum ar trebui livreze în librării întregul derea puterii de cumpărare
me de apariţie şi difuzare partea sa inerţia, teama de şită. Centrul de librării nu centrul de librării să so sortiment de. mărfuri soli a populaţi- i ar trebui să
a cărţii. Au fost de faţă şi necunoscut şi nu arareori este verigă intermediară. implice direct şi concret în citat de cumpărători. determine redueerea vânză
reprezentanţi ai Ministeru rea-voinţa. Mai puteţi a- soluţionarea deficitului de — Care ar fi impedimen rii de carte. Se pare însă
lui Culturii. dăuga imensa lipsă de ex Verigile care se interpun marfă ? Există posibili tul şi In detrimentul cui, eă alţi factori acţionează
Noutăţi pentru salariaţii perienţă şi ignoranţa în între producător şi libră tăţi ? dacă actualele, librării ar in favoarea creşterii ,jces*
noştri ? Da. O ofertă de problemele economiei de rii sîn t: pentru carte „Com — întrucît oferta de car deveni mai rehtabile prin teia si .anume.: un plus dor
carte pe care — pînă la Re piaţă. pania pentru Difuzarea te s-a îmbunătăţit simţitor, privatizare. Ar avea mar numerar evistent- la popu
voluţie— n-am fi îndrăznit Şi centrul de librării este Cărţii Bucureşti", iar pen presupun că referirea dv. fă mai multă, diversificată laţie, în con hţ iii e unei a*
nici măcar s-o visăm. Apoi un produs al vechiului sis tru articole de papetărie priveşte lipsa din librării ca sortiment şi de bună cute crize de mărfuri, sd
promisiunea fermă a repre tem economie şi este încă „Societatea Comercială ME- a mărfurilor din grupa pa calitate ? Ce părere aveţi ? va îndrepta si spre libră
zentanţilor Ministerului guvernat de legile acestuia, TALCHIM" S.A. Deva (fost petărie. Aşa cum de altfel — Pentru ea librăriile, rie. Apoi. să nu uităm căi
şi cartea poate constitui urf
Culturii că Guvernul Ro aşa că trecerea sa la eco I.C.R.M.). Aceşti doi agenţi am precizat, răspunzînd u- şi nu numai ele. să aibă
mâniei va aproba transfor nomia de piaţă se va face economici preiau mărfurile nei întrebări precedente, mărfuri suficiente şi de bu mijloc de tezaurizare. Ş
>.
marea centrelor de librării cu aceleaşi sacrificii şi cu de la producători şi le li centrul de librării nu are nă calitate, este necesară V ALENTIN DRETOTEA N
în societăţi comerciale. aceleaşi dureri- pe care le vrează librăriilor. Verigile relaţii contractuale directe rapida privatizare " produ
»
