Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_364

CUVÎNTUI
«ng. 2

UN SINGUR GTND
Banca va Beneficiarii să fie mulţumiţi 99 Inelul de logodnă” (I)
Drepturile Omului, Culte şi
(Urmare din pag. 1)
Minorităţi, a prezentat mo­
dul în care se lucrează în
Convorbire cu dl. arh. ILIE POPA,
Poftiţi la bancă! directorul I. P. Hunedoara—Deva S. A. responsabila Asociajiei tîndu-se multe similitudini.
lui" şi Josetle Devynck, Parlamentul Român, consta-
„Ritm şi expresie".
S-a convenit, de comun a-
Intîlnirea între delegafia cord, să se intensifice con­
de unităţi specializate, ci
— Vă rugăm pentru în-
şi — cum ziceam — de o franceză şi gazde a fost tactele bilaterale prin
(Urmare din pag. I) pentru clienţii noştri şi vantajele pe care le are ce­ mare economie de timp. rodnică. Domnul Virgil schimburi de delegaţii cul­
operaţiuni de licitaţie va­ tăţeanul care apelează la — In cc stadiu se află Chiş, primarul oraşului turale şi sportive, cît şi in­
mediu, cu rambursarea pî- lutară atît pentru cum­ serviciile unităţii pe care o această acţiune ? Brad, a prezentat principa­ vitarea reciprocă a unor
nă la cinci ani şi pe ter­ părări cît şi pentru vîn- conduceţi ? — Sondăm dorinţele lele preocupări ale primă­ grupuri de tineri să-şi pe­
men lung, cu rambursare zări de valută, la cursul — Pe lingă activitatea populaţiei şi facem în­ riei şi cetăţenilor în peri­ treacă vacanţele în Franţa
pînă la 25 de ani, înca­ de echilibru stabilit zil­ noastră de bază — de ela­ scrieri pentru toate activi­ oada ce a trecut de la re­ şi, respectiv, în România.
sări d plăţi — în nume­ nic de Banca Naţională a borare a proiectelor pentru tăţile enumerate mai îna­ voluţie. S-a discutat pe larg - Ceea ce am făcut as­
rar ,. virament — pentru României. construcţia de locuinţe, o- inte. Avem în pregătire despre probleme legate de tăzi - spunea domnul An­
clienţii ce ni se adresează. — Aveţi vreo posibili­ biective social-cultunale, ha­ mai multe tipuri de pro­ buget şi administrare, de dre Delattre - a fost să
— Ce dobînzi percepea tate de ajutorare a unită­ le industriale, alimentări iecte pentru apartamente, gospodărire a localităţilor, schimbăm inelul de logod­
pentru creditele acordate ? ţilor economice în aceas­ cu apă, canalizare, alimen­ din care doritorii să-şi ae protecţie a sănătăţii nă. Prin aceste contacte ne
— Acestea au fost libe­ tă perioadă extrem de grea tări cu gaze, căldură etc, poată alege dimensiunile, populaţiei, despre dreptu­ vom cunoaşte mai bine,
ralizate începlnd cu 1 a- de tranziţie la economia atît pentru agenţi econo­ împărţirea încăperilor, do­ rile şi libertăţile cetăţeni­ după care vom stabili în­
prilie a’.c. şi sînt stabilite de piaţă ? mici, cit şi pentru per­ tarea acestora, gradul de lor. Domnul primar Andre frăţirea între localităţile
la acelaşi nivel pentru — Întrucît foarte mulţi soane particulare — des­ finisaj etc. Cine doreşte Delattre, în calitatea dom­ noastre. Sperăm ca în vi­
toate băncile comerciale. dintre agenţii economici făşurăm o activitate diver­ poate să-şi construiască la niei sale de deputat în zitele următoare, la Cou-
Ele se ridică, în acest cu capital integral de stat sificată în ceea ce priveş­ parter sau demisol garaje. Parlamentul Franţei şi de dekerque şi la Brad, să
moment, pînă la limitele au o situaţie financiară te proiectarea de locuinţe Promovăm in execuţie pro­ membru al Comisiei Legis­ semnăm protocoalele de o-
maxime de 11,5 la sută precară, datorită neînca- proprietate personală, atît iecte pentru blocuri cu un lative, a oferit date inte­ raşe înfrăţite.
pentru creditele pe ter­ sării facturilor" emise, în blocuri cit şi în vile, număr mic de apartamen­ resante despre modul cum Despre alte momente ele
men scurt şi de 11 la sută situaţie generată, la rîn- case de odihnă, garaje in­ te — 4, 8 — astfel că be­ se lucrează In forumul le­ vizitei cît şi despre inau­
pentru cele pe termene dul său, de o multitudi­ dividuale, închideri de bal­ neficiarii se pot asocia gislativ francez, iar domnul gurarea Bibliotecii franceze
mijlociu şi lung. ne de cauze de natură o- coane, lucrări topografice după preferinţe. Bineînţe­ Marin Stan, deputat în „Andre Malraux" la Brad
— Efectuaţi şi operaţi­ biectivă şi subiectivă — de delimitări de proprie­ les, respectăm ordinea în­ Parlamentul României şi în numărul următor al zia­
uni în valută ? pregătim compensarea da­ tăţi, tranzacţii imobiliare, scrierii şi depunerii avan­ membru în Comisia pentru rului.
— Desigur. In acest scop, toriilor reciproce dintre documentaţii pentru vîn- sului.
persoanele fizice sau ju­ aceştia, cu acordarea u- zări—cumpărări de imobile Deocamdată întîmpinăm
ridice pot solicita deschi­ nor credite, bineînţeles şi altele. Principalul avan­ şi unele greutăţi din cau­
derea de conturi în valu­ acelora care au încheiat taj pe care îl au cei care ză că nu dispunem de un
tă, începînd de la suma activitatea cu profit. contractează cu noi lu­ cadru legal în ceea ce pri­
minimă de 100 dolari — Alte probleme... crări din gama celor de veşte concesionarea tere­
S.U.A. sau echivalentul în — O, eîte nu sînt... Ţi- mai sus, constă mai cu nurilor, acordarea credite­
alte valute. Pentru depo­ nînd de ambiguitatea u- seamă într-o mare econo­ lor de la C.E.C., eliberarea
zite constituite acordăm nor legi şi nerespectarea mie de timp. Un exem­ autorizaţiilor de construc­
dobînzi avantajoase, în altora, de ordinea şi dis­ plu concret şi, aş zice, e- ţie. O asemenea lege se
mod deosebit pentru de­ ciplina muncii, de biro­ dificator : pentru construi­ află în dezbaterea Parla­
punerile la termen. Ast­ craţie şi inerţie. Inclusiv rea unui simplu garaj, ce­ mentului. Sperăm să fie
fel, pentru depozitul pe de primirea unui sediu co­ tăţeanul trebuie să se a- adoptată cit mai curînd
termen de un an, dobîn- respunzător, la care sîn- dreseze la primărie şi pre­ pentru a putea permite
da este de 5,5 la sută pen­ tem îndreptăţiţi, dar un­ fectură, să obţină avize de proiectarea a cît mai multor
tru dolari S.U.A., 8 la su­ de nu putem ajunge. Să la I.R.E., G.I.G.C.L. etc. locuinţe, necesare şi dori­
tă pentru franci francezi, sperăm că toate se vor Prin faptul că institutul te de populaţia judeţului.
10,5 la sută- pentru lire rezolva în mod favorabil nostru rezolvă toate aceste — Vă rugăm, în înche­
iere, stimate domnule di­
sterline etc. Menţionez, de şi benefic pentru toată lu­ probleme, cei care încheie rector, să ne spuneţi ce
contracte cu noi benefi­
asemenea, că efectuăm mea.
ciază nu numai de lucrări gînduri aveţi pentru activi­
de bună calitate executate tatea viitoare ?
— Un singur gînd: be­
neficiarii să fie mulţumiţi.
GH. I. NEGREA Membri ai delegaţiei franceze.
F r în e în c a le a p r iv a tiz ă r ii
(Urmare din pag. I) precise. Dacă, intr-ade­ află într-o situaţie identi­ LA COLIND CU AMBALAJE
văr, cumpărătorul intenţio­ că. organizare în activitatea de
nează să crească aici pesu Rău este că nici la pre­ Domnul Aurel Matei din „marfă". A încercat la recuperare a ambalajelor
300 animale, cit este ca­ fectură, nici la primăria Deva a vrut să facă puţină „Mioriţa", dat tot degeaba. care a început să devină
e văzîndu-se acum în si- pacitatea, este un lucru locală nu s-a găsit înţele­ ordine în cămară scăpînd „Nu avem ambalaje" (lăzi) cronică. Vina aparţine deo­
uaţia să nu mai aibă a- lăudabil, altfel... Am aflat gere şi implicare, răspun­ de o seamă de ambalaje în care să le depozităm — potrivă societăţilor co­
sigurat spaţiu de cazare că şi d-na Floarea Draia surile fiind evazive şi ne­ de sticlă. In consecinţă, au adăugat lucrătoarele merciale cu ridicata, celor
uentru animale. Evident, care a lucrat zeci de ani concludente. Atunci cu ce le-a încărcat în plase din magazin la refuzul de cu amănuntul şi — nu în
aşa cum prevede Legea fon­ în zootehnia fostei coope­ curaj şi tragere de inimă şi a plecat la alimen­ a primi borcanele goale. ultimul rînd — contribuie
tului funciar, este interzis rative şi nu s-a putut des­ să f te mai angajezi fie tara. A încercat la ma­ Problema nu este neapă­ la ea şi societăţile de trans­
să fie cumpărate pentru părţi de toate animalele chiar şi într-o societate de gazinul alimentar al rat una de rea-voinţă din port marfă. Chiar nu se
demolare asemenea con­ din lotul pe care l-a îngri­ tip privat cu profil de pro­ complexului „Ulpia", dar partea lucrătorilor comer­ poate pune o dată ordine
strucţii care au destinaţii jit cu atîta dragoste se ducţie agricolă ? n-a reuşit să scape de ciali, cît de o crasă dez­ în această activitate ? (I.C.).
controlul emisiunii ne-au socotit emisia de douăzeci că nimic nu-1 mai poate scăpa de pensionare, anii
şi şapte de minute. îi avea de mult şi acum iacă şi necazul ăsta. Iro­
Strouhal clătină necăjit din cap. nia soartei consta însă în faptul că Navrâtil nici
— Şi ce vrei de la mine ? Să nu ţi-o treacă la măcar nu era de tură în seara aceea. îi făcuse un
reţineri ? ...Ei, fetiţo, legile sînt făcute pentru toţi. serviciu prietenesc lui Komârek, care plecase la
17. INSTRUCŢIUNI CE NU FAC DOI BAN| Suda o mai reţinu puţin pe Văgnerovâ. nunta fetei sale, la Pilsen. Acum, bătrînul Navrâtil
— Dar de ce avea Tarantik aşa de mare nevoie făcea cunoştinţă cu amarul adevăr că bunătatea
Pe coridor, în faţa secţiei Relaţii cu telespecta­ de bani ? ■ nu-ţi aduce prea mare folos şi că doar ticăloşii au
torii, dr. Strouhal era aşteptat de o tînără femeie. — Se înscrisese să-şi petreacă concediul la mare noroc în viaţă.
Mai curînd banală decît frumoasă, cu gîtul şi nasul în Bulgaria, prin CEDOK. îi mai lipsea ceva din — Mde, instrucţiunile sînt clare, bineînţeles,
puţin cam lungi şi părul pieptănat cu cărare la mij­ suma necesară... fu silit să recunoască moşul. Adăugă însă. accen-
loc. I se citea dezorientarea pe faţă. Se jena să vor­ Strouhal explodă : tuînd cuvintele: Dar, dacă nu se întîmpla nimic,
bească în faţa lui Suda. — Mereu Tarantik 1 Şi iar Tarantik! Inchi- nu ar mai fi fost atîta tevatură.
— Domnule director adjunct, vă rog... e vorba de puiţi-vă, că tot el a provocat şi panica printre tele­ — Dacă, dacă... se înfurie Strouhal din nou. Ştii
ceva... de o problemă internă a Televiziunii. spectatori cu vorbele despre crimă, rostite direct în proverbul ăla că dacă n-ai cap... La fiecare emisie
— Ce anume ? faţa camerei de luat vederi. îşi bagă nasul unde nu-i intră cîte cineva In studio să caşte gura.
— Ceva în legătură cu Tarantik... fierbe oala şi acum, pentru el, plătesc eu oalele — Ar trebui să fii cîine, nu om, altfel nu vor
— Cu Tarantik ? Strouhal făcu o grimasă de sparte. Din moment ce există un regulament care să înţeleagă de vorbă bună şi să-şi vadă de ale lor,
mulţumire. Ei, drăcie ! interzice intrarea în studio exceptînd persoanele a mai obiectă Navrâtil, de data asta însă numai aşa,
Suda observă că orice fapt neplăcut legat de căror prezenţă este cerută de rol şi personalul în şoaptă : cînd e drept, e drept, n-ai ce să mai
numele lui Tarantik îi dă lui Strouhal o senzaţie de tehnic, atunci n-ar fi trebuit să i se dea drumul zici.
mulţumire interioară. înăuntru. Şi am fi avut linişte. — Spune-mi, domnule Navrâtil, îl întrebă Suda,
— Înţelege, doamnă Văgnerovâ, o apostrofă cu Strouhal avea, intr-adevăr, destule motive să-l în afară de Tarantik cine a mai fost pe platou, deşi
glas răstit Strouhal, că din punct de vedere intern, urască pe Tarantik. De aceea, nici Suda nu încercă n-avea treabă acolo ?
sîntem într-o astfel de situaţie incit e mai bine să să-l liniştească. — In timpul emisiei ? Unchiaşul îşi împinse
avem cît mai puţine secrete în faţa organelor poli­ ★ şapca pe frunte, supunîndu-se unui obositor efort
ţiei. de gîndire. Păi, maistrul de machiaj Roch, dar... de
Olga Văgnerovâ plecă ochii şi dădu disciplinată Comandantul pazei, bătrînul Navrâtil, stătea vi­ fapt ăsta are voie... apoi domnişoara Vagnerova,
din cap. Strouhal îşi pierdu răbdarea : novat, cu capul plecat, la fel cum stătuse puţin mai dar şi ea are voie... Sau poate n-are ? Şi arhitectul
— Despre ce-i vorba ? înainte Olga Văgnerovâ. Kalecky. Şi pe urmă... ba nu, ăla nu... cam ăştia ar
— Am făcut formele pentru plata întregului o- — Da, domnule, se înţelege, domnul Tarantik fi... Ar fi putut să mânînce sandvişuri la bufet şi
norariu — piesă şi nouăzeci de minute de transmi­ nu avea ce căuta înăuntru, dar... să urmărească de acolo piesa, pe micul ecran.
sie — la cererea domnului Vorlicek şi a domnului Unchiaşul ezită şi tăcu. Suda zlm bi:
Glanc, care m-au rugat în numele lui Tarantik. Nu­ — Ce spune regulamentul ? întrebă tăios Strou­ — Asta ai fi putut să le-o spui lor, nu nouă.
mai că... hal, ca şi cînd nu l-ar fi cunoscut. Strouhal turnă şi el gaz peste foc :
Văgnerovâ se opri, dar Strouhal nu-i dădu Lui Suda 1 se făcu milă de bietul bătrîn spe­ —* Aşadar, vedeţi, domnilor, instrucţiuni există,
pace: riat, dar regulamentul e regulament, n-ai ce face. dar nu fac doi bani. (Va urma)
— Ei, şi mai departe ? Spune tot... Bătrînul Navrâtil aştepta resemnat să se reverse
— Mai departe, nimic, numai că... cei de la grindina asupra capului său. Se împăoase cu gîndul R o m an p u b lic a t In E d itu ra „ U n iv e rs ’ — Î 9?)