Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_368
P. 1
*•— •— •— < -r—• - <— — «
CT HAITA CARE UE SFIŞJE UL DE ACASA
Dedesubtul marelui am preferinţe politice, iar FJs.N.-uI de Braşov avem.
Nu ştiu de cînd, probabil din copilă pricinuită. Au urmat apoi- noite tmpozîfe • fiteatru al Camerei p e- mesele aliniate pe trei şi Hal pardon, domnule
rie, nSl-a rămas Şr mwitm «M9Ş#a UW» -p«r'«*it.ui% care au muşcat din nou. Au J pătaţilor, pe care ii ve ruri, ea la orice bufet, deputat, zic, eu, mă ţiu
caricaturi difitr-o dustfînd cum suferit îndeosebi sal ariile mici, deci veni*# deţi seară de seară la te stau iu seama celui 'care mai m ult de Haţeg, dacă
o haită da ciini încolţiseră din toate pâr* turile celor mai muijj contribuabili. Şi*a | levizor, se află o sală apucă. Aţa se face că in nu-i cu supărare '. Cum de
file un om, care nu mai prididea apârîn- înfipt apoi colt»», fără milă, etapa o doua* dreptunghiulară, nu mai tr-o zi, ne pomenim faţă Haţeg domnule deputat ?
du-şe. Omul era contribuabilul oriesf, icir g liberalizării preturilor, care a făcut din I mare ca o sată de Plasă în faţă, la aceeaşi masă, zipe dl. 4 rar» Todoronl
cîinu - specula, preţurile mari, impozitele, salamul cel de toate zilele salam de Sibiu, 9 primară, în corfe deputaţii Noi doi sintem de Haţeg.
corupţia, taxele de tot felul «tc. la pref desigur. § aşa am ajuns ţu tojl, I coboară în flecare pauză, Pardon, face domnul de
Aceasta caricatură mi-a r#venîl în vrînd nevrîna, să ne hrănim numai cu pro-^ stau fain-frumos la coadă însemnări din putat Victor Vaido: eu
mori® acum, desigur nu Tnîîmplător. Trăim duse de lux. Mezeluri între 90 şi 2££ ea orice român cinstit si ţin de Cinciş, Ei da, aşa
perioada de tranziţie de la o economie lei kilogramul, pînă la 415 iei mu? se asigură cu d-ale^gu-il, Parlamentul României mai merge, zic. Nici eu
typercentraîrzată şt ineficientă îa economia file, came între 80-100 lei şi pînă la cu un pahar de apă mi nu sint chiar de Haţeg.
de piaţă, care, sperăm ne va «apa de * - telemea de oaie-123 | nerală sau mi o cafea ta Sînt de Sălasu de Şus.-
fine şi dte şi mat J
multe nenorociri. Şi gerantele sînt afît de tetkg [pe ptafaj, 18 o pîms şi dte ş re şi amară. După ceasu Acum, o asemenea dis
facem că nu vedem „haita de clini" care deţuri, de lactat* şi brfnzeturi şî, din nou.I rile hiUgi de reflexia sub Doi se ştiau mai de îna cuţie, absolut reală, dacă
rtari înţît, ufeeori, nu ma» vedem sau ne clte. Să nu mai vorbim de 'legume şi ver.
de Haţeg.
trei deputaţi
marea cupolă a Parlamen
avea loc. aricind, s-ar f i .
ne atacă în permanentă, goto geta sa-şi despre îmbrăcăminte şi încălţăminte, oăn tului, ne permitem o cli- inte : domnul Aron Todo- încheiat cu reflexii poli
înfigă cotfii, să ne sfî şie. Dar ea există. producătorii iffar şi comercianţii) nu s-a u j pă de reculegere la o ca ronî şi dl. Victor Valăa. tice, cum se încheie toate
Mâi întfi a fost prima mapă d iibfe- lăsat pînă n-a«, beneficiat si de etapa a | fea oare, să mă credeţi, Aveţi cumva un loc şi înMlntrile între haţeganii
FaJizării preturilor care a muşcat adîoc din doua a liberalizării preturilor. Numai con-4 este echivalentul unui ceas pentru F.S.N. ?, întreb cu care se respectă. Asta s-a
salariile noastre libere, dar neliberalizate, tribuabilul a rămas acelaşi, încolţit de ne- | de odihnă >1 prînz, după 'datoria omului care vine înfimplat şl atunci cînd
iar pentru oblojirea rănii ni s-o aplicat un GHEORGHE PAVH, J o dimineaţă de coaţă, la urmă, ştiind că unul
subţire pansament de 750 de le», care n-a E de înţeles că. la în din ocupanţi este. liberal, io n rru
putut nici pe -departe compensa durerea (Continuare în pag. a 2-a) J ghesuiala pentru cafea iar celălalt ec.ologist. Cum
n-ai cum să te alegi după să tiu avem ? Pentru (Continuare Io pag- a 2-e>
— • — • — 0— • — • -
■ WASHINGTON. — Ţă
rile din Europa de est au
făcut deja eforturi impor
tante pentru a-şi transfor
ma economia centralizată
muribundă intr-un sistem
de piaţă, dar costul social
SIMIATA, 18 MAI 1991 4 PAGINI - 3 IEI ridicat al acestui trata
DUMINICA, 19 MAI Î991 ] ment de şoc frînează pro
cesul reformei, apreciază
Agenţia Centrală de In
PRESA H POZIŢIE nile exercitate de organismele puterii cen formaţii (CIA) a S.U.A., în-
tr-un raport prezentat joi
j DE VORBA CÎND... „ j trale şi locale asupra anumitor publicaţii, Congresului. -
Cu râoronto, ttmKd< cititori, cŞ oji luat excesele şi abaterile unor confraţi de la C.I.A. constată că „pro
i „PRIVIGHETOAREA CÎMTA I vîntol mar" Deva de ieri, T7 mal a.c., de principiile deontologice ale ziaristului, di gramele de reformă 'econo
to purta, {fio ■noada centrale şi din „Cu-
minuarea interesului cititorilor pentru publi
ŞV LILIACUL E-NFLORIT” V comunicatul Consiliului National al Socie caţiile cenuşii şi sterile, multe dintre aces mică sînt acum în curs de
realizare în Europa de est"
tea încetîndu-şi apariţia. Do asemenea, au
I
adoptat In
tăţii Ziariştilor din România,
şt că ţările din această re
refuzurile nejustificate ale conducerilor a-
Purtăm pantaloni scurţi Marian Nistor şi Ionel» înfîlmrea de la melosul acestei sâptâmîni, fost incriminate abuzurile din tipografii şi giune, mai ales Polonia,
organizată în municipiul Cluj; Napoca.
şi ciorapi treisferturi ? 1 Samoilă. Dar Savoyul tră-1 Pentru o mai completă informare, con cestora de a încheia contracte cu ziarele pe Cehoslovacia si Ungaria, au
îmbrăcăm bluejeans şi ieşte, Savoyul elită şi... J semnăm alte citeva elemente care au făcut care le editează, haosul şi reaua-credinjă „obţinut importante progre-;
minijupe ? ! Sau scoatem incintă. • Am apelat, | obiectul dezbaterilor, altfel interesante, di din domeniul difuzării presei - unde se per se" în Ultimii doi ani.
■ ROMA. — M-. hmet Aii
la vedere un elegant cos cum era normal, la pepi-* namice» unele controversate, dar topite fn- cep, fără nici o logică a realităţii, costuri
tum cu-batistă şi cravată niera noastră, La Savoy I tr-o deplină unitate şi solîda'i’atu «le breas aberante, preţurile exagerate, majorate de Agca, care a încercat să-l
ucidă pe papă în urmă cu
asortate ochilor ? ! Indi junior adică. Şi de aici ' lă, atunci cînd au vizat problemele grave Iâ o.lună ta alta, ale Hîrtieî dc ziar şi im 10 ani, ă declarat, în în
ferent cărei categorii de i-am recrutat pe Fiorin | eu .care se confruntă presa românească la punerea lor discriminatorie pentru presa d:n chisoare, unui ziarist de la
mai sus ne-am subscrie, Mircea şi pe Radu Nistor, J .această oră. Este vorbă, duDă cum s-a re provincie, organizarea defectuoasă a vin- ‘
ceva — dincolo de ţinu De fapt, Radu a fost p ri-» levat în luările de cuvînf, despre presiu zării presei de către comerf. „Corriere della Sera” că
ta vestimentară impusă mul venit în ajutorul ta- I în spatele tentativei de
asasinat se aîiau KGB şi
de gust şi vîrsta — ne u- tăiui în perioada do criză. J guvernul de atunci a! Bul
neşte. Ce ? ! Să zicem plă • Dumneavoastră i-aţi | POPULAŢIE ŞI POPOR Pentru început am pu gariei,. , transmite agenţia
cerea cu care ascultăm spus pe num e! E adeyă- « tea porni de la aserţiunea Reuteri.,
lipul Savoy, Versuri rat că şi noi, admiratorii, I uşor verificabilă după ca ■ NEW DELIII. — Co
îi — Emiheseu, Minu- am simţit ceva» A fost o ' Fiecare popor işi are a putea să şi lupte cum re populaţia este captiva misia indiană pentru ener
lescu, Bacovia, Esenin — cenzură in apariţia în pa- 1 darul său în bine şi po va împotriva liii. Mai în unor nevoi, pe cînd po- gie atomică a avansat co
împerecheat2, cu melodia blic. • Da, ne-am retras I vara sa în. tău. Fiecare grijorător este că acum, ■ porul reprezintă expresia munităţii internaţionale
dulce. îmbietoare, uşor pentru 'a lucra în acest { îşi are personalitatea sa după Revoluţie, nu se în , unei culturi. Nuanţînd pu propunerea d î a începe, Pe
cantabilă. ... timp la un nou scund, ca- I distinctă printre celelalte trevăd încă semne clare ţin ideea, o putem adin teritoriul Iniiei, prelucra
• C evînt duşman a bă re să dea personalitate »- popoare, sporind astfel de revenire la condiţia . ei în sensul afirmaţiei că rea deşeurilor radioactive
tut. stimate domnule Ma muzicală noii formule. I zestrea umanităţii cu pro de popor. Dimpotrivă, populaţia munceşte tn novenite de la reactoarele
rian Nistor, deasupra gru Practicăm acum o lin ie. priul său aport de crea chiar tn intervenţiile şi ţarcul, unor nevoi, pe cînd nucleare, hotărîre pe care
pului ? Şi încotro i-a dus muzicală mai modernă. | ţie şi spiritualitate. Nu documentele oficiale, gu- poporul lucrează în sînul a adus-o şi la cunoştinţa
pe cei trei oare acum lip dar la linia melodică , ce J facem, nici noi, românii, unei. culturi. Sîntem dc A g e n ţi e i tnternaţioiiale
sesc 1 Să nu-mi spuneţi ne-a consacrat, n-am re- » excepţie. Atlta doar că în CONTRAPUNCT acum foarte aproape de pentru Energia Atomică,
c-au rămas „întf-un saţ nunţat. e Şi, cum stă bi-1 cazul nostru, ca şi al altor esenţa deosebirii sesizate, După cum specifică agen
dp pescari'*... Şl nici că-şi ne unui grup cu nume, I citeva popoare din această Ea stă în accepţia dife ţia indiană P fl, citată de
fac „o luntre-n crîng, un- presupun că după pauză J parte a lumii, destinul fs- vernanţii noştri ie azi rită pe cate o au, în fond, TASS, o asemenea propu
dp creşte muşeţelul".- nu veniţi _cu mina goa- ■ torfc a fost mai sever. Cei vorbesc constant despre cuvintele a munci şi a nere are ca scop atragerea
Pentru că n-am să vă lă“! • Categoric, nu! Ci cu I patruzeci şi cinei de ani populaţie — ,,satisfacerea lucra. Intr-un eseu de o în ţară de noi mijloace
cred... (Talentatul compo- un album şi cu o casetă 1 de dictatură roşfe, pttnlnd nevoilor populaţiei" — admirabilă subtilitate, C. valutare, necesare scoaterii
zitor-condu-:ălor al Savoy- Savoy. Titlul; „Fă-mă, f intra noi şi lumea largă ca ţi cum popor sau na Noica a tratat pe larg a- economiei indiene din si
ului se amuză. Şi-i stă Doanine, o lacrimă !“. Cu- * cortina cea de tristă fai ţiune ar fi nişte cuvinte ceastă distincţie. „Nu omul tuaţia critigă-
bine), f Nu, n-am să mint! prins i 17 piese. • Vă re-1 mă, au sfîrşit prin a ne compromise. Dar care ar scria el în concluzie — ■ MOSqWAj*— Fostul
Pur şi simplu au ostenit văd ou ochii minţii In* reduce treptat, de la con fi, de fapt, deosebirea ? este măsura tuturor lucru premier »vifepe, N. Rîj-
a mai face muzică. S-au spectacole e« MirSbela şi ţ diţia nobilă şi activă de Deosebirea nu e greu de rilor, cum spune anticpl, koifr . şi-a în cân t practic
apucat de altceva. # Din mai apoi cu Angela, Ur- J popor, la starea umilă şi sesizat, mai ales dacă ai . ci lucrul e măsură tutu dfSBfaîtia electorală pen
Cinci clţi aţi fost— ani vegetativă de populaţie. avut şansa să cunoşti Oc ror oamenilor şi a înţe- tru alegerile prezidenţiale
buni (buni ca număr, NATAL1A VASIU | A fost un proces regresiv cidentul la el acasă şi nu RADU CiOBANU de la .12 iuni? din Federa
buni ca succese) aţi ră insidios, de care puţină numai din filme sau lec ţia Rusă. Candidatura lui
mas-, „numai voi doi" ; (Continuare în pag. a 2-a) t lume şi-a dat seama, fără turi. •' (Continuare îo pag. a ■8-a) la funcţia de preşedinte al
m- • amaaftjţ- şpapr ş dmmm * mm m mm» g.m
R.S.F.S.R. a fost propusă
de o serie de organizaţii,
Victor Şuiaga a mulţumit celor Tot aici se poate servi o cafea deoarece nu i s-a clarificat for obşteşti şi este susţinută de
din
Partidul.
Comunist
ma de proprietate, fiind trecut
FLASH care s-au ostenii pentru aduce- de bună calitate, de la C.A.P. la I.A.S., iar acum Rusia. ■
• LIVADĂ SĂU PĂŞUNE ?
rea prinosului lor de recunoştin
ţă. Copiii şcolii din saţ au depus Iată o fntrebare ce se~ pune tn este revendicat de foştii proprie
0 coroana de flori la monumen legătură cu plantaţia de pomi tari. Pînă una alta, orice intîr-
• INTILNIRE OU SCmiTO- tul eroilor din localitate şi au fructiferi din zona . străzii Călu ziere a semănatului nu poate fi mmm
Rll. Vani, la'- Ilia şi Dobra, vor intonat Imnul Eroilor. găreai, din Deva. Confundind voit decît păgubitoare.
avea loc două întîlnirî cn citito * TRANSPORT. Societatea livada respectivă cu orice păşune, • BASCHET. In sala sportu
rii ale scriitorilor Gligor Masa şi comercială „Coratrans" S.A. deţinătorii lasă animalele să pro rilor din Deva are loe- sîmbătă
George Mărcanu. Gu prilejul a- Deva a primit două autobuze voace mari pagube pomilor ne- şi duminică (1&—19 mai a.c.) Tur
cestor manifestări, organizate de IKARUS a 47 de locuri fiechre. intraţi încă pe rod. Apelurile fă neul zonal la baschet pentru -ju-. R ,A . A C T IV IT A T E A
Biblioteca Judeţeană, cei doi Cit aceste maşini se asigură un cute la Sprijinul organelor loca niari II la care participă 6 echi
scriitori vor citi din creaţia lor transport confortabil pe traseele le pentru curmarea unor aseme pe din Satu Mare, Oradea, Timi- GRĂŞTiE
şi va fi prezentat almanahul lungi; Deva — Gluj; Deva — nea abuzuri au rămas însă, pînă doara, Mediaş, Tg. Jiu şi Deva. ANUNŢA OPRIREA
Bucuria învierii“ editat de zia Oradea, Deva — Reşiţa, Şi retur, acum, fără rezultat. Primele trei echipe clasate se APEI POTABILE ÎN
rul ' „Cuvîntul liber". bineînţeles. • INCERTITUDINE. O situa califică la Turneul final pe ţară DATA ’ DE 22 MAI
• PARASTAS, ha Parohia or • BUFET DE INCINTĂ, Pe ţie /de incertitudine s-a ivit la ce va avea loc între 6—10 sep 1931, între orele 7,00
tembrie a.c..
REPORTER’
todoxă română Mihăieşti — Roş platforma industrială a U.J.G.G. Peştişu Mic, de unde mai mulţi, — 19,00 PENTRU EXE
caţi* a fost oficiat un parastas în Deva---autobaz&, atelier mecanie locuitori, : între care Gheorghe CUTAREA UNOR LU
memoria eroilor români căzuţi şi depozite, funcţionează un bu Beler, Iile Gruniţan şi Gheorghe CRĂRI LA REŢELE
pe clmpurUe de luptă. După ofi fet de Incintă bine aprovizionat Mihuţ, ne sesizează faptul că o APÂ. (396)
cierea liturghiei, preotul paroh cu diferite bunuri de consum. parte din pămînt stă nelucrat
