Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_368

DUM INICA, 1* MAI m t M J
rnmim. ..a » . .1.1
^ s a tS S S S S S S tts S s ^ k

CLEPSIDRA. C U | B U I 1 1 ’ ■ f
1 Istoria a consemnat'
. — Mamt, dar va veni menea unui fus minuscul numeroase exemple de
precis la noi ţi In anul a- nu avea clipă de ţagax, persoane ale căror me­
eesta f / , - din zori ţi pină seara ttr- morii au ieşiţ din co­
— Se întoarce tntotdea- «Iu străbătea aerul eu »- mun. Din sutele de e-
#"** una la casa ei, o să vezi /„ ţurinţă ţi rapiditate prte- xemple vom enumera
i tEFLECŢlA ZILEI J meu, dacă te-as părăsii î a sosit obosită da lungul zilnică — sau căutind ma- doar dteva. Istoricii an­
~ ţl tntr-o ti pe inserat sin i musculiţe — hrana ei
tici au scris că marele
i tJ*nlrv puţini, poezia « o hrana sufle- I - Mi-oş pierde mmp-J | druns dar bucuroasă eă teriale pentru aranjarea cedon (356—223 l.e.n.) Cu­
strateg Alexandru Ma-
I le.
ţi-a regăsit cuibul ie as* cuibului, fn doar citeva
i teojca necesarii; pentru mulţi, poama o o * - Ba eu cred că te-o» I î tă-vară neatins. Nici nu zile cuibul era ca nou, o noştea numele tuturor
I Însura din nou.
a stat să se odihnească, a adevărată căsuţă din btt
soldaţilor din armata sa,
hrenă si/fkteascâ de ivx; iar pentru cai
i mai mulţi, poezia O O hranâ wBm o ic i « - Asta nu. Pînă tntr-otlt | inspectat interiorul euibu- umplută cu puf ţi pene. armată care avea citeva
| n-om să-mi pierd minţi-«
iui, a aruncat resturile de Rindunica se odihnea pe
zeci de mii de luptători.
i impatibilâ; ai nu-fi pot nulri sufletul cu h , j anul trecut ţi tn zbor eo- firul de telefon ţi ciripea l şi despre marele gene-
, Acelaşi lucru s-a scris
tos a ţi pornit fn ciuta- cintccul de dragoste ală-
°
i întocmai cum rumegătoarele na ta pat § J Medicul către doamna I ^renovare’. Dimineaţa la In curind cuibul se va / ral roman Cezar (Caius
pentru turi de alte rin dunele.
rea materialelor
1 lulius Caesar). (100—44
i nulri cu cama". | I supraponderală: j sel am descoperit bucuria înfometaţi, părinţii vor î l.e.n.). Filozoful şi scrii-.
prima ori tu ctrlpttu-i ve- umple de puişori mici ţi
» - Urmaţi regimul Indi-1
î, torul
latin Seneea (4
i t cot şi peste citeva luni* întoarcerii acasă. Ca o zbura după hrană, iar J leu», —v 65- dascăl
« aş vrea să vină oid la 1 săgeată dispărea pentru ă cind puii vor creşte puţin, \ ad lui Nero. putea să re.
VVWWWMVWtfWWUWWVW W W W VW W IW W W W W ft control trei sferturi din* reveni peste citeva clipe atunci să auzi ciripit de l pete cu uşurinţă peste
I dumneavoastră I | cu un boţ de pămint tn rtndunele !... l două mii de cuvinte făt
CU MIHAI COOIEANU (1876—1557) cioc, un fir de pai sau o 1 râ nici o legătură Intre
i • mică pană. Trupul el ase. INA DH.EANU i ele, după ce in preala-
î, - .Bietul Mitică, n-o o - |
a .Aprinde-ţi fada cugetării şi eoboară-u sub­ | vuf norpc nici cu o ne^î i fcil le auzise rostite o
teranele «atletului: vei iatilni acolo foaie stafiile * vastă, mc» a m " * 1 singură dată. Marele as-
sufletelor strămoşilor tăi, — căci e unicul purgatoriu | i-o fugit-. \ tronom şi matematician
în care ele sfnt damnate să se (bată după moar­ Sfaturi utile pentru amatorii de camping ţ german Karl Friedrick
tea lor". ) Gauss (1777—1855) putea
, o „Cu d t suferi mai mult. devii mai bun şi * Nu parcaţi maşina Bn- aşezaţi-l fn Centra vintului. I i
poate că, mai m are: cei mici sint. Intr-adevăr, in­ gă pădurea, d* brazi! Ae- ” * Dopâ pttmbara, nu in*'
capabili să sufere: sufletul lor râmine neatins de ral curat şi eronat poate «roţi Iară să bateţi în «ort!
Dacă răspunde O voce străi-
^ja^eşapomentul.
_, ______
durere, chiar atunci cind ii consumă flacăra ei*. - Şi a doua ? * Cmd daţi maşina cu nă, evitaţi expresiile „ca MEMORII
o „Cum vrei • să pricepi întinderea şi vremea, I - A doua a rămas.» spatele şi există un cart, la uşa eortulut" l
cind tu instiţi nu eşti decit o infinit de mică aşchie ! T o | vedeţi mai înlîi docă nu * Dacă soţul întîrzie în IEŞITE
din nefiinţa lor ?“. , ' * | - Tocmai om pus o ; doarme cineva în eL ' pădure căutînd izvorul, nu
I scrisoare ta cutie. Pe plic j DIN
a .Sintem fraţi, iubite cititor, căci ne-am năs­ I am scrii: „Celui mai! * Dacă aveţi rulată, a- fit» îngrijorată! S-o fi în-
cut din aceeaşi .mamă : Intimpiarea, şi din acelaşi ( mare idiot din România". j tenţie In viraje şi viteza. In lîlnit COMUN
s. In «tmil eu vreo ursoaică !
tată: Nenorocul».". J Mă-ntreb ce-or să facă | coz că nu s-a putut ţine * Pentru orice alte sfa­
o „Amorul e ca morfina: trebuie să-i creştem I cei de la poştă. j de dumneavoastră, dormiţi turi întrebaţi de... Alex Lâ-
doza ca să-i încercăm senzaţia dinţii". . - Simplu: vor scrie p e| pe iarbă verde. . puşneanu - al 3-lea cart
o „Ne temem do moarte, cu toate că murim in 1 plic: „Retur la expeditor". ,* la instalarea cortului, * pe stingă, ‘ .intrarea P4
fiecare clipă din viata noastră". * şi-o să ţi-o dducâ poşta-1 verificaţi de unde bate vîn- (labe), rosti pe de rost primele
2 şui înapoi. tul după franxele copaci- Selectate de zecimale ale tuturor lo­
O .Durerile mici au totdeauna îndrăzneala de-a Ier. Dacă nu sint copaci, IAZAR BRADEANU ga garitmilor, iar matema-
striga d t mai tare ; iar durerile mari se silesc do I O mina\ /tic icianul englez John Wa-
* .Un băl rin li .
multe ori măcar să suspine". ';,:V | unei tinere fele: % llis (1616—1703) extrăgea
o „Cultura o ca o lampă cu care am intra in­ - Domnişoară, vreţi $ă| în minte rădăcina pă­
tr-un labirint r mica lumină ce ne-a dă In Jaru-nc | fiţi otlt de bună să-mi) trată a unui număr de
nu face decit să ne erate cit e de mare întunericul J faceţi onoarea de a deve- I 53 de cifre, pentru ca
din Jur*. '• I ni văduVa «dea l • după o lună să-şi amin­
■ . * „A ierta tot, nn-i numai a- pricepe tot, ei şi tească perfect numărul
şi rădăcina ‘lu i
. *?
*
!
a putea să te-nalţi peste ceea ce-ai priceput*. | O femeie foarte trupeşă î Este demnă de remar­
« te urcă pe un clntor outo-1 cat memoria arheologu-
SetecPe de I mat, introduce0 monedă î i lui german HeinriA
(U B U U W J tn fontă şi prkneşte un | Schliemann (1822 —
| bilet pe care scrie: „Este • 1890), dsseoţjeritprul
r inter»* să Vă ctoWriţ» | Troiei. care a reuşit să
l două persoane dbOdat< înveţe limba engleză te
• ■ ■ ■ ■ • a • ■ ■ ■ ■ a ■ a • • » ■ > i şăSe luni, iar olandeza,
Culese şi j portugheza, spaniola şi
MDUCELUt U f ..-'L italiana într-o lună şl ju­
mătate (pentru fiecare
Se recoltează : florile, mem Propun să-i aruncăm pe pedepsit in groapa ca lei.
limbă în parte). Maho-
bucheţele. de flori cu »«> H IM I« IS9.8» hM4»»»e»e< hied Aii Halilc- din An­
frunze, frunzele, fructele. s AU» PKNTBU PRODUS» DE PRETUTINDENI centrala nucleară Mihame kara, In prezenţa u*eL
Momentul optim : apri­ A G BO A 11M STM » a reamintit omenirii de­
lie—mai, septembrie—oc­ Uniunea Sovietic*a vln- gat să importe anual cea spre vulnerabilitatea a- comisii formate din şase-
persoane, i recitat 6 700 1
tombrie. „ ; VJ . ; ;C , dut In anul 1996 impresio­ 40 milioane tone cereale, cest or a. In multitudinea de versete din Coran. (
Recoltarea ; florile — • • nanta en titate de 234 to­ In anul 1930 producţia pro­ punctelor slabe, specialiştii Profesorul poliglot ,Ed-
prin ciupire t bucheţelele ne aur fia valoare de 1638 prie fiind cu 60 milioane evidenţiază cete mai pro­ wards Pundzeyicius dla 1
de flori cu frunze şt frun­ miliarde ruble) pentru a tone mai mică decit în babil trei defecţiuni .. şi Lituania cunoaşte foarte i
zele — prin strajire,. cu achita jmpdriul de ali­ 1989. r. anuine : v ; - bine 17 limbi. Celebrai
mina protejată de o mă­ mente. Importul respectiv Cu acelaşţ prilej' pre­ 1. Apariţia fisurilor în fizician Michael Faraday
nuşă groasă; fructele sa a reprezentat 842 mii tone mierul Pavlov 1-ă criticat pereţii recipientului In la vlrsta de 13 ani cu­
culeg fără eodi».~ came. 880 otii tone ulei pe şeful Federaţiei Ruse care se află reactorul; noştea conţinutul mal
Uscarea: florile, fran­ vegetal, 267 mii tone unt .pentru încercarea de a multor enciclopedii. Is­
zele şi bucheţelele de flori şi 96 mii tone lapte praf. destrăma Uniunea Sovieti­ 2. Crăpături la conducte­ toricul polonez, Ja» Al-
eu frunze — la umbră. In Orie de mai sus le-a co­ că". Aceasta si ca urinare a le de răcire din generato­ bertrandy (1731-rI803),,
locuri bine aerisite, nesu- municat ia postul de tele­ cererii Rusiei de â justi­ rul de aburi; • căruia î s-a interzis să
prapuse; fructele — se viziune Moscova premierul fica veniturile realizate din 3. Coroziuni la conduc­ copieze documentele tâ-
predau mal ales tn stare Valentin Pavlov. arâttnd exportul aurului, diaman­ tele de aburi cârc leagă toriee din bibliotecile
proaspătă sau se usucă la totodată că şi tn acest an telor, petrolului, gazelor generatorul de aburi eu suedeze de la UpsaUa şl
soare. In strat subţire. va fi necesar importul pro. naturale şl altor' materii turbine. Ştockholm, a memorat
întrebuinţări: ceaiul din duselor alimentare oare nu prime. j In toate cele trei cazuri întregul eonţinut a p
flori, frunze şi fructe are se pot plăti decit cu aur aburii sau ap a. radioactive sută de volume.
Însuşirea de a regla tul­ şi produse petroliere. în CÎND REACTOARELE1 pot scăpa în mediul încon­
burările inim ii continuare a mai arătat că IMBATRÎNESC jurător. I. MANOIU
Recentul accident care
•aaaaaaaap datorită lipsurilor pe piaţa a avut loc în Japonia la P. STOIANOV ------- — — — -
internă, guvernul este obli-
>« •«
COLOCVIUL ce?te cu roaba ; 10) Rămaşi în finală ! 9
< 2 3 A 5 6 — De azi pe mîine.. mm 9
mm mm. ORIZONTAL.: t) Lacrimile ploii — >-V- - I. A.
4 wmm □
ii Unse de trei ori I ; 2) Primii şpeologi; DEZLEGAREA CAREULUI
2 3) Starea de fapt (pl.); 4) O contribuţie .CORESPONDENŢE": i m .
oarecare — Cu copii: 5) O poveste veche GEAMP AR ALE ; EURITMIE ; AFON ; . p T m
5 JL f —- Lipit la inim ă! — Afară, pe partea R A I; NEGOŢ; Z C ; AMATOARE; ÎN­ ■ ■ mm mm .
L M ; RIR ;
ARMATE ; ASTUPATE ;
sttegă 11 6) Modă interioară! — Adunate
4 y la un lo c; 7) Paralelipiped înscris într-o R O I; MILIONAR ; AUR ; ATRASA.
piram idă; 8) învtrtit bine — Nu-i mai MAT ÎN 2 MUTĂRI
5 I # trebuie nim ic; 9) Umblă cu tovlrteli — Controlul poziţiei:
6 □ Ajunse In port j 10) Fringhii vegetale — Alb : Rh2, De4, Nf2, Cgl.
Anticipează viitorul.
Negru Rg5, p : h6.
r # VERTICAL: 1) Rădăcină la arborele SOLUŢIA PROBLEMEI
genealogie — Tel I ! 2) Emoţii m ecahice; DIN NR. 363 (11—12 mai 1991);
a w • 3) Unul din dntecele ploii — Pe-ald ţi-e 1. Ch4 I h6 ■
drumul; 4) Bate eimpil — Mobilă pen­ 2. De7 mat
9 1 # tru arhiva sentim entală; 5) Nu intră la 1. . .. h5
/ oi mm “ apă ţ 6) Soi rău! — Dorinţe ţ 7) A mes­ 2. Cf3 mat
mm ■■ii teca — Zace I ; 8) 6a o claie — Mare la 1. ... R :h 4
tarei; 9) Ţinut la mare cinste — Mun- 2. Dg4 m at
' « • 9 V C V U *