Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_369
P. 1
ih-j;h j— — i—
{ S A L A
1 D E
r—•—•—• •—•—• •—•—•—-•—•—•——* «—•—•—« R . A
t - L X . ii,.
----~ ~
I
\
Strict autentic ! Scrisoare din Teliuc
M ă n e lin iş te a u to tu ş i b ite le d in d o ta rei Ce ţi-e şi cu invidia asta !
După consfătuirea cu spusele dumnealui), venise să forţeze neta, ceea ce I Presa a difuzat de cu- cu„ Adrian Severin, Va- este aţa de scumpă, căci
domnul pritect Alic Cos- pentru Babt- comunală s-a soldai iii reciproce • rînd o ţtira ce se vrea sile Secăreş, Victor Ba- de tipar na sorbim Pro-
tel, la Primă, ia comunei Cinciş fi că de fapt nu injurii. , senzaţionall Sub titlnl biuc. Petru Rare?. babil dînşi*. vor reuşi să
Teliuc, lucruiile începuse are nimic c» păşunea. In A doua zi, sîmbătă, 11 • .Editura „Clientul" |n cu- Ne întrebăm acum de se doteze ea o tipografie-
ră să meargă bine în pri tre timp, ,w făcuse apel mai, cincişeuti ş-au postat | rentul afacerilor" se spu- ce oare îi toade invidia după care siţii tînjesc
vinţa păşu iii hiujba, din în păşune m furci, to -i ne, cu nedumerire ţi irî- pe ziarişti ? Oare dum- de-atîta tiare
apropierea S'ncişvlui, care poare şi bit» în aştepta- | tare, că la Judecătoria nealor, domnii miniştri Dar dacă e u vor avea
revenea ie fapt teliuca- ORA SATULUI rea teliucamicv. S-a ajuns• sectorului 1 ar fi depus nu sînt tot oameni ? N-ar bani sufic'ej.ţi să plă-
, nilcrr. la conflicte, iu care o tre- | dosarul ns. 995/sc din dori şl dumnealor să cîş- tească salari1 ie, ce vor
Teoretic bine practic buit să intervină prima- • 1991, avînd câ obiect In- tige un ban prin muncă face dumne«. or ?
lucrurile mirpeau altfel. la fratele oinsului, care m l şi poliţii. A rămas to- | fiinţarea Societăţii Go- cinstită ? Vor urma sfaturile dom-
împreună cu alţi cîţiva
De fiecare dotă paznicul tuşi amant r ecrea i „Să nu • merciale vi Răspundere Poate duar> ealor vor să nul,ui Sever,i date la te-
cu vitele er i alungat de consăteni Vâ fost prezenţi vă mai prindem pe aici!". | Limitată „Ga^entul", avînd dea un exemplu pozitiv lovizor, voc trece la con-
în faţa primăriei, unde
către cincU :>1 se discuta pioblema cu Pentru duminică, 12 • ea obiect d- activitate e- în ceea ce înseamnă li- cedieri ?
Azi aşa miine aşa, vi mai, s-a făcut o mobili- | ditarea si tipărirea de bera iniţiativă, exemplu Va fi desfil de dificil
neri 10 mi i a apăru t domnul primar Suşman zare, *să se vadă că şi ^ cărţi şi pub ieaţii în ţară pe care să-l urmeze cei însă pentri dumnealor,
domnul deputat Vaida Sebastian şi reprezentan şi în străinătate. Partea care, acum şi în viitor, se
Viorel în Teliuc, prezenţă ţii Teliu cuini ŞTEFAN LtJPU, • «e se vrea senzaţională vor înscrie pe listele şo- EU ii f N POPA
care a priit ivit un dialog Deşi se spusese să nu Talare I este aceea a componenţei merilor.
dur asupra păşunii mai între nim mi înăuntru, . • asociaţilor, dintre care Mai greu se vor des- — -------— ——
sus amintite, deşi (după fratele Vaida a încercat (Continuare în pag, a 2-a) J fac parte demnii Petre curca probib'l dumnealor,
Roman , Eugen Dijmăres- asociaţii ea kîrtia, care (Continuare în pag. a 2-a)
■ VARŞOVIA — într-o
alocuţiune ro-dtă, dumini
că, la televiziunea polone
ză, la o oră d * maximă au
dienţă, primul-ministru al
Poloniei, Jan Krzysztof Bie-
ZIAR INDEPENDENT lecki, a adresai un avertis.
AL JUDEŢULUI HUNEDOARA ANUL III, NR. 369 MARŢI. 21 MAI 1991 4 PAGINI - 3 LEI ment sindicatului „Solidari
tatea", care a h-cis să trans
W W W W W HW W M M W i •i -ssv saZi izz-. vsb ssss v^> u t. forme . miercurea viitoare
Starea economiei judeţului într-o „zi de piotest împo
Pagina a IH-a triva erorilor politicii eco
Vor dispărea S P O R T W k P Z T S nomice şi sociale a guver
nului". „Cei care consideră
• Fofiia Diviziile A, 8 că populaţia s ajuns la ca
pătul răbdării ar trebui să
blocajele în lanţ ? (II) ţi C, rrmpionatul ju — Vecine, oare de ce nu mai dă vaca mea se gîndească şi cc ar tre
defean
lapte? bui făcut în viitor", după
• Rezultate clasamente- care a adăugat că „va de
Cu mari g-eutăţi finan agenţi economici şi par etapei î viitoare — Aşteaptă probabil urcarea preţului!
ciare sînt confruntate şi teneri de afâttri. In con misiona, îtno \ uiiă cu gu
regiile autonzme din dome junctura relaţiilor din e- .V.ViV.’W A Y lW .V .V A l Ufr, ’JF-, UT-, yjsj I-T-, ' « s - j v - vernul, în căzu1 unei greve
niul minerita a; metalelor conomia de piaţă a apărut generale" în ţară.
neferoase. R gia de profil situaţia că la Baia Mare se
din judeţul oostru, care preferă prelucrarea unor ■ WASHINGTON. —
ane în componenţă 19 uni ■minereuri din alte ţări care Banca Interna.tonală pen
tăţi. din care 10 au activi plătesc mai bine, de ce Să nu lăsăm* în umbră, valorile tru Reconstrucţie şi Dez
tate în aite judeţe, cuprin să-şi polueze n-ediul lor?),
de peste 40 mii salariaţi, cele indigene rămînînd în voltare (BIRD) va acorda
asigurînd, ca pondere, 30 stoc. La Roşia Poieni, Mărturie a unui talent de aur pe care Mariana îl şi n-aş p u iit spune că un nou credit îc-ntru refor
la sută din producţia de unde se eştinai ază mari re înscris în dădui valorilor strîngc la piept şi-l leagănă cei care m' -cu călăuzit ma economiei Ungariei, în
cupru a ţării, 30 la sută zerve de minereu, ca şi în muzicii populare Mariana cu o daldă dal’cateţe. Are paşii în evo utia mea pe valoare de î£(! milioane
dolari,
reia: ază agenţia
din cea de a uvoa-gintifere, alte exploatări, sînt serioa Anghel esta de pe acum şase săptămut. ochi albaş tărîmul arta*, nu au ac MTI.
6 la sută din fier şi cam se necazuri ca fiabilitatea un num# în folclorul hu- tri ca şi tăti.ul, şi pare centuat mereu necesitatea
tot atîta din bauxită. utilajelor, In special a nedorean şi al ţării. Cînd „să priceapă* cîntecul de autenticului îti folclor. Am
Din cauza b'ocajelor fi mijloacelor de transport, evoluezi în «pectacole a- leagăn pe oara tînăra ma dorit dintotl-puna să fiu ■ MOSCO r‘\. — Sovie
nanciare în 1 u.ţ ale econo fapt remarcat şi de unii lături de Vvn Biriş, Sava mă l-a strecai'Jt acum, cu eu însămi. lî : aceea am tul suprem al Uniunii So
miei, aici a apărut feno ofertanţi stră.oa. De aseme Negrean Brad eseu, Sofia duioşie, în icrertjriul său mers la sursă. Toate va vietice a adopîat luai în
menul formării unui stoc nea, mijloac ii î financiare Vicoveanca, t r sub ba muzical. canţele mele l-, -am dedicat principiu legislaţia privind
de peste 40 mii tone mi proprii nu «ermit regiei o gheta lui Dumitru Făr- — Mariana a v u ltin d u - c e s tu i nobil dtmers, cuîe- libera circu'atii şi emigra
nereuri nefe1->ase ce nu dezvoltare a producţiei pe caşu, beneficiezi de o vă cîntecul ce leâgăn, gînd din saV;.- din jurul re a cetăţenilor sovietici —
sînt prelua ;e la intern măsura posibilităţilor. caldă apreciate a talentu mi-am amintit de .Doinele" Călanului. şi. it,ai apoi, din relatează ag .-.nţia Reuter.
pentru prelucrare (!), aces în directă ugătură cu lui şi repertoriului abor şi .Linele" d? o rară ex cele ale zonei Crăjţieî, Din In favoarea v.eiectului de
tea putînd să fia oferite producţia şi extracţia de dat, La vîr ta tinereţii. presivitate şi emoţie cu eului. adevărate perle ale lege s-au pronunţat 320 de
chiar spre /irizarea la ex cărbune este ţi producţia Mariana Anghel ştie să care ştiţi să îmbogăţiţi fol cîntecului românesc din deputaţi. 27 împotrivă, iar
port. Comparativ cu pe de energie electrică. Dato tezaurizeze valori care dau clorul românesc. Mi s-au Ardeal, 32 s-au abtiiat de la vot.
rioada corespunzătoare din rită neasigurăf.1 cantităţi faimă vetrei hur.edorene lipit de inimă mai mult — Le veţi dărui, cred, Deputatul Fiodor Burlaţ*
anul trecut, producţia, cu lor necesare di cărbune, de în folclorul românesc. A- decît cînteceV» de joc, săl şi în haina ’$<* autentică, ki, unul dintre principalii
excepţia extracţiei de aur, calitate core-ţ>)înzătoare, la şadar, absenţa sa, în ul tăreţe. — Vă referiţi desigur, la iniţiatori ai legii aprecia
este în rege :s datorita u- Filiala Electr1?! entrale Min* tima vreme, d:n , spectaco — Şi eu t* simt mai a- costumul popular. Vedeţi, ză că anuil aproximativ
nor deficienţi în lanţ în tia a „RfeNEb* nu se utili- le nu poate rîmîiie nesesi- proape de saft. t. Prin cîn- eu ana cules > dată cu cîn- 500 000 de c îîă-eni sovietici
aprovizionarea tehnico-ma- zează nici 5) la sută din zabiîă. tecele lente, prin doine şi tecele. şi costume populare. vor emigra, iar alţi 5—7
terială (lemn, anvelope, a- puterea instalată. Întrucît ■— AceastS ns’că întreru line simt mas adine ră Am o adevărată colecţie. milioane vor călători in
cumulatori, combustibil, e- stocurile de cărbune sînt pere a activităţii mele mi-a dăcinile folclt.-ului nostru. Ele imi încîu â privirea şi străinătate după intrarea
adus o mare bucuiie. Ea
— Cum aţi descoperit,
nergie). cît şl pensionării epuizate, funeţ'onarea gru se numeşte Adriana şi a cine v-a î.idrumat spre inima, îmi apropie cînte- în vigoare a legii
unor meseriaşi de bază. Re purilor este condiţionată, îmbogăţit cu frumuseţe tî- autenticitatea cîntecului Lt tţ A Licm
gia are de încasat peste în unele perioade, de sosi- nărtil nostru cămin, familia popular ?
1,8 miliarde lei de la di mea a părinţilor mei. Ma — Nu c rti că m-a în ■ WASHINGTON. — O
verşi debito»'. dar în ace N1COLAE TIRCOB rea bucurie es‘e bulgărele drumat cin a va. anume, de (Continuare în pag. a 3-a) echipă de o vcetători ame
laşi timp es-s datoare cu ricani a ajuns Ia conduita
peste 2 miliarde lei la alţi (Continuare în pag. a 2-a) că o anumiţi tehnică gene
tică poate bloc5*, un virus
similar celor care provoa
nitatea condusă de doamna Doi mii din partea organizatorilor şi cei interesaţi in t *r Uzarea aces că leucemia şi SIDA.
na Ceauş» desface 'dinte pui Ia sponsorilor. (Sindicatul îjivăţă- tei îndeletniciri că îşi pot procu Thomas Wagner, unul
FLASH! sau pentru acasă — eventual stro rmnţ, Cofetăria -ftovvinul" şi ra ouă sau sămînţi erlozionată dintre memb i' echipei de
rotisor pentru con -nmul pe loc
a declarat că
cercetare,
la Complexul. Sericicol din
da
Fundaţia Tineret,ubii „Forum 22"
piţi ca vin de calitate — prin- Hunedoara). Craiova. Relaţii ru-slimentare se noua tehnică genetică a
constat în in? reducerea u-
• OAMENI BA PUNEA CAL ir-o servire promptă şi plină de • CONTRASTE Pe magistra obţin la telefon 941/32753. nei secvenţe genetice in
DĂ. Aşa pot fi numiţi brutarii solicitudine. la din Hunedoara, trei fete co lanţul de cc mozomi ova-
din Certe ju de Sn ■, pentru că • LITORALUL VA AŞTEAP chete izbesc cu n iltjdc. cu tir- • „CONSTANTIN şi ELENA". rieni ai unei femele de şo
„fac o pline mai iună decît la TĂ... este invitaţia făcută popu-, năcoapele în păm’-r’.ul bătătorit După calendarul Bisericii orto bolan, pentru a crea o fa
Deva", după cam ne-au mărtu laţiei de Agenţia ie Turism din de pe peluza cu tre-dofiri. Pro doxe române, azi sa; bătorim ziua milie de roză oare imună
risit localnicii. Dov ada -— şi du Hunedoara. Pentru luna în curs babil sînt salariat • la unităţile sfinţilor împăraţi Constantin şi la leucemie. In opinia cer
pă două zile ramine mereu proas şi pentru iunie şi' septembrie, cos com ercială din veste State. La 100 Elena. Tuturor celor care poartă cetătorului american, ace- -
pătă, aromată, plăcută la gust. tul biletelor, indife ent da staţin- de metr!, mai spre Rusca, unde aceste nume multe felicitări, la eaşi tehnică va putea fj fo-
Intre cei care o ţ/ămădesc se ne, sc reduce cu 10 la sută. peluza e deja săpată trei zdra- mulţi ani în bucurie şi sănătate. losită şi per, • u blocarea
numără Viorel lo v .cvţ. de peste honi buni de săpat h sare îşi fac virusului im. î.odefieienţei
• „TOP-MJNI- TQP". Azi, la
30 de ani în slujbi ţiivji, Rodica Clubul „Siderurgistv.î* din Hune drum din stradă spre Union, e- ÎÎEFORTER dobîndite.
Rusu, Simcna Majâi,. .ract prin m ijlocupeluzei. Con
doara, ora 18, are icc concursul
• ROTISERIE. Societatea co „Top—Mini—Top* care constă traste ala bunului s>thţ civic.
mercială -Avram lăncit" din din: recitarea unei poezii, inter • SERICICULTURĂ. întrucît
Brad a deschis rersnt, la parte pretarea unui cînie.t şi o probă sericicultura este îs dizgraţie şi
rul blocului 77, o • oRstrie. V - de dans. . Se ofefă frumoase pre în mare derută, îi înştiinţăm pe
