Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_369
P. 2
9ag- * CUVTNTUL LIBER N
• — • — • — • — • — • — • — • —:•— • — • — • — • — • (Urmare dia pag. 1) ciale stringent* privind ter-
f Vor dispărea moficarea fe Valea Jiului
rea vapoarel >* cu cărbu şi în oraşul Brad. -,-a insis_
ne din impo.t. Deşi oferte blocajele in lanţ? (II) tot să fie urs.entate lu
M ă n e lin iş te a u to tu ş i sînt din străinătate, cu crările la ts unocentralele
care s-ar putea forma şi din Paroseni şi Gurabarza
stocul pentru perioada de cial iama, n ci cantitatea nul 1991. De asemenea, în necesare realizării acestui
b ite le d in d o ta re iarnă, nu s-an asigurat re da gaz metaa nu satisface perspectivă este necesar scop.
sursele valutare necesare. feimţele de icnsum. să se aplice in vast pro Intîlnirea şi confruntarea
Dacă avem în vedere că O preocup «re de seamă gram de cr ehnologizare, de păreri ce a avut Ioc ia
(Urmare din pag. 1) In zadar în fereau teliu- prin produceiea a 650—700 există pent. t etectuarea avînd In vel-te că echipa Prefectura Judeţului au
cânii cat Zbîmă Ioan, MW — ceea te este per reparaţiilor repitale, pre mentele termocentralei sint fost utile mre ales sub
teliucanli d j' uniţi'’, cum Pitica Ionel Herban Si fect posibil Îs Mintia. în cum şi p m tu protecţia uzate fizic şi moral, fiind aspectul informării, dar,
zicea inginerul Vlad Ioan. mian, Toma Mafia, Opriş condiţiile cînd ar avea su mediului. In legătură cu a- la nivelul t;hrrc al anilor din păcate, p i s-au găsit
Zis şi fă.“ut Pe la ore Silvia, Petrij Onceta, Bar- ficient cărbune s-ar reduce ceste probleme furnizorii 1965—1970., Aceeaşi pro în toate cazur e şi soluţii
le 8, bărtnţt, femei şi bu Dan, Gumaşi Cheor- cu 30—ă0 la sută importul din judeţele laşi şi Bis blemă se pua» şi în legă concrete şi t ficie nte de
copii din T-'-iuc erau cu ghe eto. să potolească de energie electrică, justi- triţa Năsăud na şi-au ono tură cu apara* urc de mă- rezolvare a problemelor dez
vitele pe suprafaţa păşu spiritele. Nimic. Flacăra fieîndu-se deci strădania de rat integral sarcinile a- •sură şi contrei de la ca bătute. Cu alte cuvinte
nii, fără sa!lire de cin- devenise mai incendiară. a spori aportul cărbunelui sumate, ca irmare nepu- mera de comtndă. Ţinînd este căutat In continuare H
cişan. Nedumerire! Ne- Cuhnea a fost când am din Valea Jiului în produ tîndu-se pune m funcţiune seama de a r ntajele ce le răspunsul ia întrebarea : 1
lu Vlad a exclamat fe încercat si imortalizăm cerea energii electrice. toate cele 8 electrofiltre oferă şi de ti-eesitatea re vor dispărea blocajele în
ricit: „Am tivins". „Nu", „ansamblul' tir.cişan cu Rău este că ui eori, în spe prevăzute iniţial pentru a- zolvării unor probleme so lanţ? 1
am zis eu — .asta trebuie aparatul de fotografiat.
să fie o cu-'.ă". După cî- Ca muşcată de şarpe Ro
teva minute curgeau, din şianu Aurlan se năpusteş Să nu lăsăm, în umbră, valorile
partea de tuş, clncişenii te asupra mea, îmi smul
cu vitele alertate de înso ge aparatul, tn timp ce (Urmare din pag. I) cu care aţi m a t în viaţa
ţitori: bărbaţi femei, co Haida Nico1— > mă. împin artistică şi ra.e v-a rămas
pii şi căţel eu toţii bine gea în pient eu ciomagul, statornică.
dotaţi cu citt o bită din iar Lupulajt.u şi Bar Ioan cui de oferite. mi i îmbo
— E crezu: meu de viaţă,
esenţă mal aparte, de mă trăgeau de haină, care găţeşte cu «îi văr. curăţe de muncă. E raza de lu- |
grosime periculoasă. încotro. Din pate, două nie, cu tot ci înseamnă
bîte ridicat! erau gata să mină ce-mi in- oţeşte dru
„Oameni uniţi, după nu românesc îa creaţia popu mul. M'-au oăruit-o pă
măr", mi-ars. zis şi sincer mă croiască peste cap, lară. rinţii. mi-o aromă şi azi,
dacă interv oiţia promptă
să fiu mi-a plăcut. Mă a consătenilor Herban Si- — V-am si să rit, v-am cînd am fami' a mea. cînd
nelinişteau totuşi bîtele mion, Avamarei Toader, însoţit cu jj('«tui în evo simt alături sprijinul so
din dotare, p ea pe alese! Petric Onceta şi mai ştiu luţiile de la ridio şi tele ţului meu GWţă, pentru ca
Au înoe/ut bineţele s viziune, în turneele orga
eu care no n i luau apă
unii cu ser rus, alţii cu rarea, scoţia du-mă din nizate cu ansamblurile din harul eu ea e am fost în
zestrată să fie benefic şi
bună ziua, tn funcţie de judeţ — „Gemsa" „Silva-
gradul de cunoştinţă ţi iureşul agresiv. Pierind na", ,Doina Mareşului*, cu pentru cei câiora le adre
Şi
sez cînţeeul
popular.
rudenie. auzeam tn u-mo mea in i a han«< ,Bntura“ se practică cri, ieftine
jurii şi sufâimi de tot nenumăratele colaborări cu mă gîndesc mai cu seamă locuri de cav.fer. djn ţară. Foto PA ' EL LAZA
Totul a d u urs într-un. Relu din Că •«Sa. — cu ce la publicul tînăr, căruia a-
climat de bună vecinăta soiul, exponate de am le din Cluj - „Mioriţa", vem datoria sl-i fim exem
bele sexe, tv remarca ce
te şi înţelegere rîsete şi lor doi eroi dintre eroi — Sibiu — «Ctndrelul”. din plu demn, prin mesajul HOŢII DE PLASA
veselie pin. I la redeschi Lupulescu şi Bar. Bistriţa Năsăud, Zalău, Re ce-1 transmitem, prin con
derea „răni'cr" din ziua Gloata ds femei, năpus duita profesională şi civi Plasa realizată din sîr- s-au întors acasă cu bu
precedentă de- către tetiu- tită asupra nevinovatelor ghin, am aflit despre fru că. Folcloru-. autentic este mă de către ec«. pereţia meş zunarele burhişite de banc
câni, care n ou spus alt museţile dăruite cu cînte- cultură, este istorie, este
fiinţe — o vrie. le-au o- cul dumneavoastră peste teşugărească pin Valea Jiu note.
ceva (Vlad Ioan. Zbîmă lungat dineclo de pîrîu, sufletul pop tulul nostru. lui se foloseşte nu numai Şi-au frecat mîinile de
Ioan, Ava- > arel Toader, iar mascul# hăituiau cu fruntariile ţă-fi în Austria, E acel ceva pe care avem ia minerit — ta protejarea bucuria reuşitei. După cî-
etc.), derit = .Vedeţi că se ciomegele pe tetiucanii Franţa, Uniuni a Sovietică. datoria să-l păstrăm şl să-l tavanelor, ci e bună şt teva zile au «epetat figu-
poate şi fără topoare fi mai Jdeariunţi". Avarva- Peste tot, tale,'.tul v-a fost redăm eu sf.-tvenie. Altfel pentru garduri la în.prej- r* furind 22 satu r de pla
furci ?", la ture familia rei Toader s-a ales cu însoţit de acea demnitate ne pierdem rădăcinile. muirea ţarcirilor ş.a. Por să de sîrmă pe care au
Mihăilescu A tei, Bar Ioan, două lovituri peste braţ, nind de la acist. din urmă des-o tot în i omuna sus-
Lupulescu, i.iănescu Ioan date de iF-.-azu Haida Considerent Cc nstantin Din- amintită. Oin nou bucu
şi alte feme'. printre care Nicolae, iar Petric Once Ce ţi-e şi ca invidia asia! că. Constanta Martencu şi
şi Roşianu Aurica, o mare ta scuturaţi bine de că Iosif Simonft *oţi trei din rie cu căruţ la cei trei.
iată-i,
După o săptnmteă
agitatoare, cu început să tre Stănescu ,oan tn timp (Urmare dis pag. 6 asta îi invidiază şi presa. Uricani. au cus la cale iarăşi, oaspeţi — nepoftiţi
gesticuleze şi să ameninţe ce se lupte S-i i-a apa Urit lucru invidia asta! o mică afacno. Au ochit evident — ne postură de
. pentru a se pleca cît mai ratul de ir t orafiat din Dacă stăm bine să ne Im» cer s.”ze pe aceas magazia atiiuru.ui unde hoţi de plasă (Aici se ri
repede cu vitele de pe mîinile „d.onnei conta gîndira pe demnul Petre tă cale domnului Bogdan se afla o ta -.e cantitate
păşune, „pi *S vă e bine". bile!" Roşianu Aurica. Roman n a i vor putea Baltazar. cu-i zii* le tre de plasă mîu.iică Primii dică fireas n întrebare s
A începui cu o selecţie, Scena de nare valoare concedia, zhr s-ar putea cute Ia oonferinţa de âoi au pătruns înăuntru, oare marfă respectivă a
trăgînd cîni âe unul cină psihieo-sacis tă o admiram să-i reman *z© de la ser presă era ţari te supărat im al treilea n venit cu O fost lăsată d i ’Zbelişte. ni
de altul, iaoitîndu-l pe de pe dealul i pus, în re viciu Să-i concedieze pe şi critica cu atîta năduf basculă. Era noaptea ţîrziu meni din cO'«ducerea fos
Vlad Ioan să plece. în tragere din ţaţu priete domnul DiiB-ăreşi u, pierd o tînără zii -istă de la — vremea zî.io se dau, de tei cooperativ^ .Straja" nu
trucât nu arz te căuta aco nilor nojf -i cincişeni, finanţele. s-cu poate pe .România ’beră*. care obicei, ase.nei ea lovituri s-a sesizat '•aţe se evapo
domnul Sev rin 7 Dar ce
lo. Apostr.iftndu-l pe A- care nu m ii conteneau avusese „neobrăzarea" ee se cheamă furt, aşa că ră?). Au reap': şi de data
varvarei T >c Ser, au înce cu insultele. înjurăturile să facă fără un strateg să-l critij- pe primul a-a lucrat repede. în cea aceasta — a r ’uav 27 su
atît de bu . v
put împingerile, trageri de şi ameninţările cu cio ministru. mai deplină ilr.işte. Cînd luri de plasă Undeva, pe
haine, injurii, şi amenin mege. De domn;;5 Babiuc nici Oare domni te Baltazar, basculanta »-a umplut cu traseul spre jvdeţul vecin
ţări într-un vacarm de ne- „Vezi ce îvseamnă să nu poate fi vorba. Ce, să trebuie să ai ‘îmoleîe ar suluri de plisâ a iuat-o cu au fost însă t priti de or
descris, în timp ce femei ai rude sus pvse ?’ Ziceau se pună ria eu justiţia? gintii pentr» a a «rea drep cei trei Ui crb.nă spre ju ganele de control care i-au
Petru
Poate d- imnui
le şi copiii alungau în unii din A noştri. Au Rareş? Da» dacă o fi tul să vorbeşti atunci cînd deţul vecin — Gorj. Aici întrebat de sărătate şi în
chiuite vaci’-: teliucanilor, curaj, îşi bat joc de noi. rudă cu... Ştefan cel ţi se arunc i praf în ochi? s-a oprit *n localitatea că ceva ce «e a căzut foar
din care u n t a lui Toma Ce bine ar fi, dacă cei Mare ? Sau poa-f dumneavoas Schela — Sate» hoţi şi ce te g reu: de «•ude au mar
Clara şi-a rupt un picior. „sus puşi". ■ -eşi, ar veni Hotărît treia, dumnea tră sinteţi t nu: dintre tăţenii de a ci existînd o fa ? Aşa că au căzut toţi
Totul ca în vestul săl să facă dreptate o dată, lor au o singură alter cei pentru »are nu mai înţelegere pre • abilă Schim trei în plasa— nu de sîr
batic I pentru totde< una. nativă, ace de a reali ajung banT? pentru sala bul marfă — te ni s-a de mă, ei a politiei
za beneficiu. Poate de riu ? rulat în cea mai deplină în
• — • — • — • — • — • — • — • — • — • — • — • — • — • — • ţelegere — aşa că cei trei TRAIAN SONDOR
^văciavn^viai trăda plînsul şi se jena. Suda îşi dădu seama că bea să afle şi alte fapte. Se dovedi astfel că ritmul
muncii acestuia era foarte schimbător îşi stabilea
n-ar folosi nici vorbele de consolare, nici încercările
zm i•liKill'lil de a-1 convinge de nevinovăţia sa, Haukvic va scăpa singur, după propriile sale nevoi, ritrau1 interogato
m de povara vinii abia cînd adevăratul criminal va fi riilor şi pauzele necesare reflectării asupra conexiu
nii faptelor şi nu se lăsa influenţat de nimic. Fran
prins.
tisek avu la început impresia că vorbeşte degeaba,
22. CAPUL GOL O pentru că n ascultă nimeni, dar nu «ra aşa. La
Din toate informaţiile pe care i le împărtăşise un moment dat. Suda ridică ochii şi ciuli uredule.
Haukvic îşi frecă cu degete nervoase tîmplele. Suda, pe Frantisek îl atrăseseră cel m u mult amă Frantisek tocmai vorbea despre enervarea lui
— Am... şi se opri din nou, se v?dea că riu-i nuntele în legătură cu aspectul tehnic al crimei. Ve Faltys pe care mulţi o observaseră încă de diminea
face plăcere să vorbească despre asta. am o legătu dea în ele completarea precisă a unon dintre sus ţă, la repetiţia generală. Operatorul Pangrac nu fu
ră, o legătură serioasă cu o... cu o fată. dar. ne-am piciunile şi presupunerile sale. 11 incn-esa mai cu sese singurul care avusese un eonfîict cu eL Una
certat, chiar aseară ne-am certat. Şi nu din vina mea. seamă Adolf Pangrac. De hotărîrea operatorului prin din certuri s-a terminat chiar cu bătaie,
Pe cuvînt. Ne cunoaştem de patru ani şi azi am ho cipal depindea în mod neîndoielnic modul de ilu — Cînd?
tărî! să ne despărţim. M-aro simţit, nu ştiu dacă minare a scenei şi toate celelalte premise tehnice ale — Dimineaţă, la repetiţia generală. Un oarecare
cunoaşteţi starea aceasta, m-am simt>r ca un om crimei prin electrocutare. Adamec a încasat-o. Stanislau Adamec, recuzitei'.
bolnav. încă de dimineaţă, toată ziua . am vrut s-o — Pot să adaug şi eu ceva, zise Fr mtisek, luînd •—D a c e ?
sun pe Jirina, îmi repetam mereu numărul ei de ea punct de plecare rezumatul noutăţiloi aduse de — Din cauza ruperii unui picior .. Frantisek
telefon... şapte-şapte-zero douăzeci si doi. Suda. Operatorul Adolf Pangrac avea mereu cioc răspundea fntenţionat atît de încet, pentru a-1 pe
— Şi aţi chemat-o ? niri cu Faltys. Cînd l-am interogat, a negat totul, depsi dtt de cit pe Suda pentru lipsa d î Interes ma
— Nu, n-am îndrăznit, eu n-am.. îmi lipseşte dar nu poate fi crezut. Stă cam răa cu nervii, e nifestată anterior. Suda fesă, fără nlel un pic de
elocvenţa care place femeilor. Nu mi gîndul la de-ajuns să-i spui o vorbă că sare în sus ca o ra pauză, încercă să completeze inform ata lui Franti
nimic, doar că o s-o chem şi ce o să-i spun. De chetă... Că s-a certat cu Faltys nu încape îndoială, sek printr-o Întrebare:
— „ te referi cumva la piciorul unei dudui f
nimic altceva nu-mi amintesc, absornt de nimic, mi-au roaiirma^-o mai mulţi.
v-am spus că stau prost eu memeria Nici n-am mîn- — Dacă s-a certat în public, atunci are cel mai — Nu, al unui fotoliu. Al celui la care şedea
cat la prînz, aveam "> senzaţie ciuda, ă de teamă că de nezdruncinat alibi dintre toţi. sosnă.
totul e adevărat şi că o să ne despărţim- Haukvic Frantisek era de altă părere, dar ştia că nu l-ar _ B privi nedumerit
Probabil e o confuzie, băiete... un erezi ?
se întrerupse brusc şi zîmbi amar. Dumneavoastră fi de nici un folos să şi-o rpere, aşa că dădu întregii
vi se pare poate banal ce vă poveste »■: cum mi se afaceri o întorsătură de glumă.
pare de altfel şi mie acum. Te frămtnţi In sinea ta, -» Ştiu şi eu zicala: dinele cari? latră nu muş &HŞ, f îa «rmaj
te chinuieşti eu prostii şi în vremea astă... nu tre» că, dar eu am văzut un cîine care, nlc» nu-ţl vine
buia să se îhtlmple... nimeni n-ar fi mărit dacă... să crezi, dai*...
Haukvic tăcu, pentru că vocea tf rmurătoare îi Nu-şi termină anecdota pentru eft Suda se gră Mmţfţfcqt k KAfţarM
