Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_370
P. 2

r»9«ţ.                                                                                                                        CUVTNTDL  LIBER  NR. .*



       I    (Urmare din pag. 1)                                                     taţi  miniere puternice. Un I
                                                                                    adevărat oraş în devenire ! !
       I nea,  firesc,  că  toată  lu­  $i  totuşi
          mea  trebuie să fie mulţu­                                                PENTRU  TREBUINTELE.Z
       I  mită.  Acum,  în  acest  mo­                                                 LOCUITORILOR       {
          ment,  nu  mai  merge  cu   sînt  doi  medici  generali   tă  lumea  a  fost  mulţumi­
       I părtinirea.  Am  început   şi un stomatolog. Aşa cum   tă. Se numea Todea.  Cînd   —  Desigur,  trebuinţele |
          deja  să  afişăm  la  primă­  nici şareta cu cal din do­  îl  chemai,  veneai  ajuta,   oamenilor  sînt  in  creşte- >
       I rie  situaţia  rezolvării  ce­  tare  tiu  este  „ARO”,  să   cunoştea  la  animale.  De   re.  Acţionăm  pentru  a  le I
          rerilor;  dacă  vor  fi  con­  te urci în el şi să dai bice   cîteva  zile  a  ocupat,  prin   satisface intr-o măsură tot |
       I  testaţii,  le  vom  rezolva,   cailor-putere /  Să  ne  gin-   concurs,  postul  un  medic   mai  mare.  Prin  cele  14 |
          sau  dacă  nu,  le  înaintăm   dim  di  de  greu  e  să  a-   nou.  La  primărie  nu  i  se   unităţi  comerdale  cu  a- •
       I la  Comisia judeţeană, sau   jungi Ut Săcărîmb, la Hon­  cunoştea  numele.  E  ade­  mănuntul,  cinci  de  aii- |
          vor  urma...  calea  judecă­  dol,  Bocşa,  ctt  de  întinsă   vărat,  după  12  ani,  exis­  mentaţie  publică, două de ■
       I torească.                este  Vărmaga.  Alţi  doi   tă din nou o circumscrip­  producţie  —  brutărie  şi |
           O  altă  problemă,  ne   medici au fost detaşaţi  la   ţie  veterinară  lă  Certej.   patiserie  —  am  vîndut ■
       I spunea,  la rindul său, Ni-   Deva.  Ce  se  întlmplă  cu   Un  lucru  buni  Oamenii   populaţiei  numai  tn  luna |
          colae  Moise,  din  satul   aceste  posturi ?  Din  cinci   aşteaptă  mult  de  la  me­  aprilie  mărfuri  în  valoa- m
       I Bocşa,  este  aceea  a  păşu­  membri  ai  personalului   dicul  cel nou  ca şi  de  la   re  de  4,8  milioane  lei. |
          nilor.  La noi şi la Hondol   mediu, doar trei sînt„ fa-.  tehnicienii veterinari.  A-
       I nu  avem  păşune unde  să   losibHi.  Medicul  coordo­  nimale  sînt  foarte multe,   asigurăm  printr-o  croito- I
          pască  vitele  întrucât  a   nator, Adriana Magda, tşl   cazuri  de  îmbolnăviri,  de   rie,  cizmărie,  frizerie, |
       I fost  luată  de  Ocoliţi  Sil­  foloseşte maşina personală   asemenea.    coafură.  Precizările  apar­    La  Fabrica  de  cherestea  din Vata  de  Jos  buş­
          vic şi împădurită. Sperăm   pentru deplasări jpe  mulţi                  ţin domnului  Dionisle Su- I   tenii îşi aşteaptă rindul la gatere.
       l să  se  revină  asupra aces­  kilometri pînă  la  ultimul   „PllNEA  NOASTRĂ   ciu,  preşedintele  coopera- I                ■  Foto  PA VEL FAZA
          tui  lucru  (ntrutft  supra­  sat.  Ca  să  ajungi  la  To-   CEA'DE TOATE ZILELE'  tivei  de  consum.   j
          faţa respectivă de teren a   pliţa,  trebuie  mai  tntti
          fost cumpărată  de  noi  I»   să mergi cu autobuzul pî­  Dacă  pline  bună. este,   LA...  GHIŞEU   j  Nu-şi  vor mai  vedea  niciodată mama
          1946.  Am folosit-o'doi ani   nă  ta  Deva,  şi  de  acolo   omul trece .cu vederea lip­
          şi  apoi  ni  s-d  luat.  .  Jar   să-l. iei pe cel de...  Ţoptt-   sa  'altor  alimente.:  Aşa   Deşi  servirea  solicitau-1   (Urmare  din  pag.  I)  zut  am  lpvit-o  cu  picioa­
          numărul  de  animale  a ?  ţa.  Nu  există  posibilităţi   am  fost  învăţaţi  noi  ro­  ţilor se face  la un  singur I     rele  în  zona  pieptului  şi
          crescut  in  ultimul  timp   de  comunicare  nici  prin   mânii 1  După  pâine  bei   ghişeu,  prin  hărnicia  ofi-1        abdomenului".
         de  peste  cinci  ori.   telefon.  Mai  în  glumă,   apă  şi  mergi  mai  depar­  clanţelor,  aşteptările  sînt I  nat  Berki,  fost  coleg  de   In  timpul  'bătăii,  Ioan
                                                                                   clanţelor,  aşteptările  sînt
           Aşadar, probleme multe   mai  în  serios,  ni  se  spu­  te...  La Certej se face pli­  evitate.  La  acelaşi  unic   muncă,  pleacă  la  pescuit  Gheorghiţa  a  venit  şi  l-a
          şi  delicate, pe  care  mem­  nea  că  doar  cu  tulnicul   ne  bună.  Uniunea  Jude­  ghişeu  sc  vinde  şi  presa.  In  drum,  Nechitaru  intră  scos din apartament pe Mi-
          brii comisiei comunale de   sau cu -focuri  pe  dealuri,   ţeană a Cooperativelor de   Ne-am  interesat  despre§5  pe la „Izvorul veseliei" un­  hai.  ducindu-1  la  el.  Unde
          aplicare  a  Legii  fondului   ca  tn  vechime,  se  poate   Consum,  primăria  locală,   pătrunderea  Cuvîntuhti ■  de o întîlneşte pe mama să  s-au  consumat  mai  depar­
          funciar  se  străduiesc  să   comunica.  @urgfoasa  doc­  s-au  gîndit  să  mai  con­  liber”.  lrAvem  157  de  a- |  consumînd  băuturi  alcooli­  te  băuturi  alcoolice $1  s-au
          le  rezolve  în  folosul  oa­  toriţă  Adriana  Magda  se   struiască  insă  o  brutărie   bonamente şi 50 exemplu- •   ce, de la care ia împrumut  uitat  la  televizor.  . Pe  la
          menilor,  cinstit  şi  drept.   mgt  încumetă  dteoăată   modernă.  Cea  veche şi-a   re  la  vinzarea  liberă,  o» I  o  suîă  de  lei.  Cu  aceşti  Ora  22,  inculpatul  s-a  în­
          Primarul  comunei  speră   să  meargă  călare.  Nu  zi­  cam trăit traiul şi nici nu   flăm  de  la  doamna  lulta i   bani  cumpără  o  sticlă  cu  tors  acasă  şi  s-a  culcat  în-
          ca  de  la  1  iunie  a.e.  să   cem,  chiar  la  moment,   are spaţii suficiente. Dom­  Deoancă,  diriginta  poştei. |   ţuică,  din. care  se  bea  in  tr-un alt pat, cu copiii. Toţi
       I  se  treacă  la  măsurători,   dar parcă intr-o  perioadă   nul  ing.' Dan  Belu.  din   Abonamentele  cresc  iar |   timpul  pescuitului.  Iu  ju­  s-au  culcat...  Dimineaţa
                                  cit  mal  scurtă  ar  trebui
                                                                                                            rul  cnei  19,30,  cel  trei  se  însă...
          repartizări  şi  luminarea
                                                           nea  că  din  data  de  15
                                                                                   tă”.
                                                                                                         I
       I  titlurilor  de  proprietate.   să  se  facă  ceva,  aid,  de   partea UE.E.LJ.F., ne spu­  reture nu am dat nicioda- I   întorc  şi  se  duc  acasă  la   ,Gabi este moartă !'
                                                                                                            I.  Gheorghiţa,  în  cartierul
                                  către  Direcţia  Săkitară
         Ce  lucru  extraordinar  —
         după  zeci  de. ani  de  co­  Judeţeană,  D.J.P.Tc.,  pri­  august a.c., aici se va pro­           Gojdu.  Aicj se; aflau într-o
       I  munism,  de  mdî  nostru”    măria  locală.  Inclusiv  în   duce  pline.  Pe  şantier  se   DOLEANŢE  I  avansată  stare  de  ebrieta­  In jurul orei  cinci, Mihai
                                                          lucra  intens.  Să  sperăm
       I  şi,  in  fond,  al  nimănui,   privinţa  spaţiului  dispen-.  că  termenul  va  fi  respec­  Mulţi  dintre   cetăţenii I  te Gabriela' Nechitaru şi un   Nechitaru  bate  la  uşa  lui
         satele de pe raza comunei   satului, care, cu unele re-   tat iar  pîinea  va fi la  fel   cu  care  am   prieten al lui  Mîhai NechL   I.  Gheorghiţa-  Cînd  acesta
                                                                                            i  vi vorbit  ne-au |
         încep  să renască        paraţU,  ar  avea  posibili­  de  bună!          mărturisit  cu  sinceritate  taru,  Tudor Dumitru  „Du-  deschide,  urmează  următo­
                                  tăţi  de  extindere.  Să  nu                     cîteva  doleanţe  pe  care, !  te  că  eşti  beată"  ti  spune  rul dialog î
                                                                                                        \H:--
      I  ASISTENTA  MEDICALA      mai  spunem că  la  subso­  PESTE  PUŢIN  TIMP   la  rindul  nostru,  le  su-1   Nechitaru  soţiei,  trimiţîn-   —  Gabi  este  moartă 1
         — 9 SATE §1 O ŞÂRETA     lul unităţii s-a deschis mai                     punem  atenţiei  celor  în 1   d*0  acasă.  Femeia  a  plecat   «*» Mă, du-te şi mai uita­
      I     CU  UN  CAL  SUR      nou şi un birt privatizat!   Da, peste puţin timp, în   drept:  •  deschiderea  u- I   Împreună cu Dera, spunînd  te o dată.
                                  De  mirul  lumii!       centrul  localităţii,  prin   nei secţii de depanare ra- I   că mai are de băut şi aca­  —  Mă,  îi  rece t
      I    Certeju  de  Sus  nu  este                     grija  Primăriei,  se  va  a-   dio-tv.  •  reînfiinţarea I  să. Ceilalţi  au  rămas  în a-   Soţia lui Gheorgh ţă mer­
         o  comună oarecare,  aşe­   SĂ  NU-I UITĂM       menaja  o  piaţă alimenta­  chioşcului  de, difuzare  a |  partamentul  naşului  la  te­  ge  să  verifice,  iar  cînd  se
      I  zată  in  cîmp deschis.  Sa­   PE OAMENI,        ră  în  care  vor  fi Ampla­  presei  din  centrul  comu­  levizor.  După  o  vreme  în­  întoarce,  confirmă  că  fe­
         tele  sale  sînt  „aruncate”,   DAR NICI ANIMALELE !  sate magazine particulare,   nei. • îmbunătăţirea apro- I   să  pe  fondul  consumului   meia  este  moartă.  S-au
      I  aşa cum le-a aşezat Dum­                         mese pentru vinzarea pro­  vizionării  cu  făină,   me- 1 de alcool...      constatat -mai tîrziu leziuni
         nezeu. In orice caz e foar­  Domnit! Nicolae Bugna-   duselor localnicilor.  Fru­  zeluri,  dulciuri  •  organi• I           în  zona  sternului,  fractură
         te  greu  să  ajungi  in  fle­  fiu,  din  Hondol,  ne  spu­  mos,  dacă  ne  gtndim  că   zarea  unor  acţiuni  de  re- ■  >  „M-am enervat şi   în  zona  cordului  mezente-
                                                                                   zarea  unor  acţiuni  de  re
         care,  chiar  dacă  la  Dis­  nea că înainte era un me­  Certejul  are  ,o  populaţie   parare  şi  întreţinere  a I  am  luat-o  la  bătaie"  lului  şi  mandibulei  drepte,
         pensarul  uman  comunal  dic veterinar da care tda-  de  5000  locultori  şl  uni-  druthurilor.                             precum şi multiple fracturi
                                                                                                         I    „Am mers la mine în  a-  ale  coastelor  în  ambele
                                                                                                            partament — declară Mihai  părţi..
                                                                                                            Nechitaru.  Aici  am  găsit-o   In aceeaşi dimineaţă, Mi­
          (Urmare  din  pag.  1)         Aplicaţi  corect                          riatului  de  Stat,  care  te   pe. mama  beată,  dormind  hai  Nechitaru  se prezintă
                                                                                                            Intr-o cameră. Luase pensia  la Poliţia  municipiului  De­
                                                                                   programează după luni  de
       t!nd o livadă de pruni. AYn                                                 zile  şl cînd ajungi, în  sfîr-  ; şi  îi  plăcea  să  bea.  Intr-o  va şi  declară  ce  s-a întîm-
       fost  de  cîteva  ori  în liva­                                             şit la cartea funduară, con­  alta,  soţia  mea  şi  Doru  plat
       dă  în  ultimele  luni,  înso­                                              staţi că nu ţi Se găsesc ac-   beau  în  continuare  vodcă.   O  întîmplare  plină  de
       ţită de  vecini.  Aici  am  gă­  legea  pămîotului                          tele,  sub  motiv  că  lipsesc   M-am  enervat,  şi.  de  faţă  tragism  şi  de  învăţăminte.
       sit. vaci  şi  oi  raîncînd  vîr-                                           filele  din  dosare  (!).  eu Doru. am  luat-o la  bă­  Numai  dacă  ne  gîndim  că
       furile  pomişorilor,  care,  în                                              Faţă  de  .toate  acestea,   taie.  Cînd  a  văzut  că ne  Mihaela,  Petrişor  şi  Elena
       aceste  condiţii,  cred  că  nu  cem  o  livadă  ca  lumea.  ve probleme  de  care  nici  cred  că  primăria  ar trebui   batem,  acesta  a plecat  şi   nu-şi  vor  mai  vedea, nicio­
       vor  mai  intra  pe rod nid-  Cum putem fi  Obligaţi  să  primăria,  prefectura  şi  co­  să înţeleagă  că legea  pă-  ş-a culcat în -pat Ungă ma­  dată mama,  că  vor rămîne
       cînd.  Cîţiva  vecini  ne-am  plătim  o  investiţie  de  pe  misia judeţeană nu  s-au o-  mîntului  nu  a  fost  votată  ma. Am loyit-o cu pumnul  şi  fără tată  vreo  15—20 de
       gîndit  şă  cerem  suprafeţe­  acum  falimentară ?  cupa!  este  dezordinea  şl  pentru   împroprietărirea   în  bărbie,  apoi  cu  pumnul  ani, este măi mult dedt su­
       le  ce  ni  se  cuvin şi  să  fa-  Una dintre cele mai gra­  lipsa  de  eficienţă  a  Nota­  primăriei  şi af  statului".  în  piept,  iar după ce  a că-  ficient.
                                                           mărunte  pe  care  poate  că  altcineva  le-ar  fi  luat,   —  Aşadar, scriitorii  trăiesc  de pe  urma nenoro­
                                                           dimpotrivă, ca pe nişte calităţi aie lui Tarantik. Una   cirilor altora.
                                                           din  ele era  şl  setea lui  neobosită  de a şti tot ce se   Tarantik ţinu  să  completeze  şi  el'  remarca  lui
                                                           petrece,  omniprezenţa  şi  interesul  pentru  tot  ce-1   Suda.    ■.„■■■               '
                                                           înconjura.  Dar,  spre  deosebire  de  Frantisek,  Suda   ■— Chiar  aşa.  In  asta  şi  constă deosebirea  esen­
                                                           nu  se  lăsa  înşelat  în  timpul  cercetărilor  de  aseme­  ţială  dintre  proză şi  poezie.  Poeţii  trăiesc,  dimpotri­
            23.  DISCUŢIE DESPRE  PROZĂ ŞI  POEZIE         nea aspecte afective.                              vă, de pe ţjrnţa propriilor lor nefericiri.
                                                              Frantisek îi făcu un‘semn cu capul lui Tarantik    Schimbul acesta de cuvinte ar ii putut  continua
            Amîndoi  se  întoarseră  în  studio.  De  la  prima   şi,  din  motive  de  prestigiu,  îşi  completă  spusele  cu   la  infinit,'  dar  toţi  trei  îşi dădură  seamă  că  nu-i
         vedere,  era  clar  că  fotoliul  nu  suferise  nici  o  stri­                                       momentul  potrivit  rwnlni  ny» roy».  UWmtis^t^arun-
         căciune.                                          o remarcă sentenţioasă:                            că în treacăt o privire spre ceasul de’^feţiţlhă ţ$pta-
                                                              —  Cel  care  a  rupt  piciorul  scaunului  este  asa­
            —  Ei,  Frantisek,  s-ar  putea  rupe  ceva  la  ăsta ?  sinul lui Faltys.                        rantik luă brusc o mină serioasă.
            —  A  fost  schimbat,  zîmbi  Frantisek,  cu  aerul                                                  —  Aveţi  dreptate,  timpul  zboară^ .daî  i$,;iBrea
        unuia  care  ştia  cum  stau  lucrurile.  Ba  repetiţia  ge­  Pe faţa lui Tarantik se ivi un zîmbet.  să vă mai spun că  mi-aîn pus şi eu capul la contri­
        nerală  se afla aici  un  fotoliu  demodat,  tapisat.  Ăsta   —-  Mă  credeţi  dacă  vă  spun  cS  ştiam  asţa de   buţie. Şi memoria. Pentru Ajm. Să nu-1 vîrlţi cumva
        Ultramodern  nici  nu  se  potriveşte  cu  restul  de  de­  acum zece minute ?   1                    pe  bietul  de  el  în  cine  ştie  ce  încurcătură.  Am  o
        cor de pe scenă...                                    Suda îi răspunse pe aoelaşi ton :               anumită  bănuială,  am  găsit  o  urmă-  Tăcu  privin-
            In  tiţnp  ce  discutau  despre  fotoliu,  din  spatele   —  N-am  ştiut  că  sînteţi  atît  de  vanitos.  du-1  semnificativ  pe  Frantişek  şi  apoi  pe  Suda:  O
        lor se auzi deodată un glas care li se păru cunoscut:  —  Nu-i  vorba  de  vanitate...  sau  poate  că,  în   urmă foarte concretă.
            — ...în schimb se potriveşte grozav de bine pen­  oarecare  măsură,  e  vorba  de  ea,  dar  nu  numai  de   Suda încuviinţă:
        tru  ajteeva.  Metalul  e  mai  bun  conducător  de elec­  ea...                                         — Şi eu.
        tricitate  declt  iarba  africană  sau  fibra  lemnoasă.  —  Căutaţi  surse  de  inspiraţie  pentru  viitorul  S9  scurseră  cîteva  clipe  de  tăcere  plină  de  aş­
            Se  răsuciră  amîndoi.  Prin  deschizătura  uşii  îl   dumneavoastră roman poliţist"?   ,  '      teptări.  Frantisek şe uîtă ctod la unui  riad la altul,
        i văzură  pe  Tarantik,  cufundat  într-un  fotoliu  aflat   Tarantik  se  ridică  şi  se  apropie  cu  paşi  înceţi   aştepttnd  cu  încordare ee  se  va  mai  întimpla.
        în spaţiul scenic vecin.      ;             ^      de ei.                         -                    .  Tarantik  îşi  umezi  buzele  cu  limba.  Făcea  im­
            Numai  Ce-1  zări,  şiFrantiseksiroţi  că4  năpă­  — Trebuie să recunosc că toate întîmpiirile po­
        deşte dîrtnou valul acela d« dezgust şi dă suspiciune   vestite  pînă  acum  le-am  scos  din  burţi  şi  asta  se   presia c& şi-a pierdut puţin calmul.
        nemotivată  faţă  de  omul  acesta.  Rareori  îi  fusese   simte... Nu mi-o luaţi în nume de ;&U( dar nu vreau                        (Va urma)
        cineva atît de antipatic ca Tarantik. De obicei, pen­  să  scap  această  ocazie,  mai  «ies  că  sînt  amestecat
        tru  simpatii  şl  antipatii  se  găsesc cu greu explicaţii   în ea.
        logice.  De  data  asta,  totul  se. datora  unor  lucruri  Şşâîf zîmbi, dus pe gînduri.                   Roman  publicai  ta  Editura  „Univers”  « -  19tl
                                                         r
                                                                                                            a*-**"**
   1   2   3   4