Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_371

'l CUVîNTUl LIBER I

Miercuri, 15 mai, pe la
Am întîlnit... şcoli murind! ţii verzi terminaseră de
ora 9, oamenii de la spa­
--- 'Hr cosit iarba de pe gazonul
peluzei de pe bulevardul
Libertăţii din Do va — un
Veni, vidi, viei ! Asta a peste ea şi nouă a fost cam cască atît spre curtea şco­ coridor este cea de clasă. gil Butaş cu indemnizaţie spaţiu verde cam dc 2,5
spus-o Cezarul! Cutez o de mul'işor. Neterminată lii, #cît şi spre curtea ve­ Unica destinată învăţării. de directa, al şcolii 'şi cu m lăţime. A apărut şi
parafrază : Am venit, am şi totuşi dregradată ! Sau cină (a c i o fi I). Şubre­ Se lucrează la simultan : funcţie onorifică de di­ Angliei (Anghel şi mai
văzut... am fost învinsa! poate tocmai pentru asta zite de neîngrijire, magazii­ I cu III,.dimineaţa şi II cu rector al căminului. într-un cum s-o numi) la „recol­
Unde ? La Ohaba Ponor, degradată ! Tencuiala, tra­ le — coteţe refuză să stea IV, după-amiaza. (Mai rar cuvînt, mai-mare peste tat" fînul cu căruţa direct
sat din zona Pui. Cînd ? diţională în construcţiile în poziţie „de drepţi". Au cursuri în schimbul doi, întregul aşezămînt ,. (dacă pe peluză, eăleînd în pi­
In ziua în care am avut de cărămidă, n-a avut nici­ luat „pe loc repaus“ şi sînt la ciclul primar! Intr-un excludem birtul). Vă amin­ cioarele cailor orice vege­
nenorocula trece pragul a odată vreo apropiere cu cam... V'.tr-o dungă. Lingă sat cp o mină de copii). tiţi afiimaţla dumnealui: taţie întîinită în faţa roţi­
ceea ce, pretenţios, se chea­ obrazul — acum înnegrit ele, două WC-uri. Deschise Două tije, fără bec, atîrhă „Eu am făcut grozav de lor căruţei. Cine-i An­
mă şcoală. Ce sau cine de intemperii — al şcolii. vederii ca 0 rană urîtă. — ruginite şi hîde — din mult pentr-u sat !" Se prea ghel ? Un ţigan din Sîn-
m-a învins ? Nepăsarea ve­ Doar pe latura dinspre Unul are uşă (dată în lături; - tavan. Dacă nu mă-nşel, vede, d:le învăţător ! Dacă tuhalm.
che, adîncă, ureînd pînă curte s-a făcut o încercare. fireşte), celălalt nu ! Şezit „oamenii de bihe“ din Bel­ prin .a face grozav de F
în vecinătatea - indolenţei. Simplă spoială lucrată par­ tul e plin de excremente şi gia i-au „fericit pe prieteni" mult" înţelegeţi a aduce
Nepăsare faţă de lăcaşul că "de un copil ghiduş, în groapa de scuigere e lăsa­ şi cu nişte becuri. (Despre satului un premiu şi o 10,00
unde se desţelenesc minţi, joacă, înconjur clădirea tă şi ea la vedere, Apropo! pretinşii belgieni „de bine” menţiune în faza finală a
se seamănă ogoare de spi- . aflată într-un fel de răs­ O mai fi trăind sanepidul?! . v-am oferit amănunte - in „Cîntării României”. Uitaţi Mare-i 10,10
rit. Lăcaş a cărui imagine : cruce de drumuri. Geamu­ Mă îndoiesc, dacă nici articolul „DARURI ?!). Este însă un lucru esenţial !
o purtăm undeva, în su- . rile ce dau spre una din­ soarta copiilor nu-1 priveş­ chiar imposibil . ca . două -Sînteţi tai întîi cadru di­ 10,20
flet, pînă la. capătul . zile- ; tre uliţe sînt sparte. Am te. Există şi un lot al şco­ dintre ele „să fie sacrifi­ dactic şi coar în subsidiar
lor. Şi dacă pe moment convingerea că n-au cunos­ lii, nelucrat de 8 ani — cate" pentru lumina copii­ renumit jucător de dansuri ta, Doamne! 11,35
am regretat absenţă ; foto-’ : cut perdeaua. Aşa cum n-au mi se spune — şi deci, lor ?! La orele amiezii, în popular !
reporterului, am înţeles. cunoscut nici elementara îmburuien \ Pe el, o fîn- zi înnorată, starea de lu­ în contul cui pun, cei
însă repede că, indiferent : operaţiune de spălare. De tînă trage să moară, neslei- minozitate a încăperii era doi — şi alţi vinovaţi -r- 12,00
de unghi, pozele a'r fi ră­ altfel, despre toate ge»- deja îndoielnică. O sobă. jalnica stare a şcolii ? în în aceeaşi zi, pe la ora
mas ire’evantc. ' Nu atît ;■ murile clădirii se poate tă de nimeni, de ani uriaşă de tuci tronează contul lipsei de fonduri, de- 10, toate maşinile mari 13,OU
din cauza hîrtiei. de ziar, spline, cu mina pe inimă, buni! Mă .întreb cu ce cam, prea în largul ei. Nici sigu, ! Ca si cum părinţii sau mici care aveau tre­
de calitatea ştiută. Ci pen­ că sînt mai nespălate de- şi-o fi spălînd copiii mîi—, chiar încinsă în miezul n-ar fi mt-it da o mînă de cere pe strada Kogălni- 13,40
tru că realitatea este mult , cît... la trenurile — cursă niie, înainte! de a mînca?! iernii să nu fie periculoa­ ajutor în problemele gos­ ceanu în dreptul blocului
mai cuprinzătoare _ ţldcît de persoane ! Hornul e că­ In timp ce WC-tirile sînt să pentru năzdrăvănii şco­ podăreşti ! Noi optăm însă D 7 coteau volens-nolens
reuşeşte ă reda celuloidul zut peşte ţiglă, ros pînă pe dîmb, fîntîna e mult mai , lari ? I Şi care şcolari nu pentru un alt cont. Maaare la stingă sau la dreapta, 14,00
alb-negru. Vă chfem alături, mai jos de jumătate. Dau jos. Flagrantă ‘ abatere' de sînt năzdrăvani ?! Cancela­ şi păgubos : NEPĂSAREA. intrînd pe trotuar. Pe o
stimaţi cititori, spre a re­ ocol cu gîndul de a pătrun­ la arhicunoscutele reguli ria — impropriu numită Singura ce-i obligă a ră- parte de circulaţie lucrau 14,30
face din cuvinte imagini de în curte. La colţul clă­ de igienă. ' .. . . '; . astfel, dă senzaţia de că­ mîne cantonaţi în starea asfaltatorii. Pe alta sta­
deprimante. dirii, mă izbeşte firma ba­ Intenţionez să pătrund în mară. Nu una îngrijită, de inerţie de acum. Şi. ţiona autobuzul 31 HD
Deşi : tocmai şcoala ' o nalei cooperative din satele clădire. Dar uşa cu lem­ însă ! - Ci una cu perdele poate, un anume principiu 5223, al căruj şofer n-a 15.00
caut, trec liniştită Mai de­ noastre. Uşa e zăvorită, nul ros nu are clanţă. Are atîrnînd care-ncotro, cu — păgubos şi e l: Cîinii la­ vrut să înţeleagă nici în
parte, lăsînd-o pitită în nu pot pătrunde, dar ma­ doar un zăvor cum încă mult praf între geamuri. tră, caravana trece! ruptul capului că dacă 15,30
umilinţă undeva, în dreap­ gazia alăturată lasă ve­ se mai întîlnesc la unele Despre tot, cronicarul ar Cine-s eîinu. se-nţelege les­ staţionează în acea zonă
ta drumului. O copilandră derii ambalaje de sticle pivniţe. De altfel, nici spune : „Se sparie gîndul!" ne, chiar dacă o atare com­ împiedică circulaţia, în 16.00
mă întoarce din cale. ' Şe pentru băuturi. Rezemată una dintre uşile şcolii — Vă întrebaţi cine e re­ paraţie nu ne avantajează. ambele sensuri. Mare-i
duce li şcoală cu flori în de sîrma magaziei, o feti­ nici chiar cea a cancelariei munerat pentru prestaţia Caravana însă... s-ar putea grădina ta, Doamne ! Spe­ 16,40
mînă. Din locul unde mă ţă — ev dumnezeieşti ochi — nu are zar şi broască. în şcoala ce trage şi ea să să-şi rupă din osii. Şi-a- răm că de „premierea"
aflu, firma nu se vede. albaştri — îşi mănîncă Se deschid prin împingere moară ?! O învăţătoare su­ .tunci... unuia se va ocupa primă­
Pentru o clipă mă bîntuie sandviciul. Tabloul — „Na­ sau tragere. Păşesc într-un plinitoare, Dorina Paras- ria, iar de a celuilalt — 17,00
un gînd : copila n-o fi zdra­ tură moartă şi cap de coridor. în dreapta — o ehiv. Şi dl. învăţător Vir* NATALIA VASlU poliţia. (I.C.)
vănă, -n-a găsit neştiutoare copil ?!" — mă revoltă. sală fără uşă. Cu cîteva r. - a- A l ■ * ■ ■***:"+ — - ’ «*ar jr 4 ■ 17.30
şi vrea să-şi r?dă de mine. Fără ă trece printr-o poar­ scaune» e o margine, Cămi­
Rog a nu- fi etichetată tă — nu pentru că aş fi nul cultural al satului — M u lţu m irile şi m îlm irile unui p rim a r 18.30
rlfept suspicioasă. Adevă­ sărit-o, ci pentru că pur mi se spune Geamurile
rat că am- în faţă o clâdi- şi simplu ea nu există — sparte lui îi aparţin. „De (Ui-mare din pag. I) — Pe „Da“ l-am lămurit
- re-ce'nu poate fi locuinţă!| ajung în curtea propriu- ce nu le înlocuiţi ? Pen­ Explicaţi şi pe „Nu“. 19,00
Dar nici scoală nu poate zisă. In mijloc, lemne în tru că nu există sticlă în acordat prioritate şi refe­ ''X+r. Păi „Nu“ tocmai de
fi I îmi - zic în sine. In grămadă, aşa cum au vtnzare !" - mi se răspun­ rate favorabile celor ce aici izvorăşte, din lipsa de
nici un caz într-un , sal fost descărcate cîndva. Te­ de cam de sus. Aşa-mi s-au orientat spre acest sec­ spaţiu, 19,30
de gospodari ! renul e în pantă. în par­ trebuie, dacă mă bîntuie tor. Şi în viitor vom mer­ — La parterul blocurilor
Ce vă i de fapt ?! O con­ tea mai înaltă, două maga­ curiozitatea. Răspunsul ge pe această cale şi cred
am văzut multe vitrine şi
strucţie încă neterminată,- zii, Seîndurile din pereţi drept ni-1 ofer singură, în că nu greşim. uşi pe care se lăfăie X-uri 19,55
deşi ani buni au trecut. le-au fost- smuisc ; golul se gînd. Următoarea sală pe — Fireşte că nu. Mai sînt făcute cu vopsea, semn că
oameni ce vor să se priva­ spaţiul di» dosul lor nu
extraordinara cu delfini tizeze 7 este folosit. 21,50
Foarte mulţi. Unii de­ Da, dar aparţine coo­
O nouă întâmplare exstra- paci, şi chiar zburătoarele Copiltil, originar din sor­ ja au autorizaţii. La Ponor perativei de consum care
ordmărtSţ qfais sa se adauge ce nu au putut să învingă tul tJkhia, a fost „preluat" se amenajează o brutărie. nu vrea să-l cedeze. 22,00
lungudui jjto’ dc poveşti a- forţa vijeliei —, o vietate din gura delfinului salva­ Intr-qn grajd al fostei aso­ — S-a discutat cu dom­
depărate din raporturile deosebită a apelor nesfîrşi- tor de locuitorii din aşeza­ ciaţii economice de aici, nii din conducere ?
delfinilor cu speţa umană, te ala mării, un delfin, şi-a rea Chokoria, iar acum se Nicolae Roman organizează — Bineînţeles. Degeaba. 22,55
care ne bucură şi ne uluiesc făcut, ca de atîtea alte dăţi, află la un spital districtual, o crescătorie de păsări. La Ţin de el cu dinţii. Zic că
deopotrivă. In -timpul tra­ datoria, slujind omul cu afectat psihic de şocul su­ Rîu Bărbat se amenajează aşa li -s-a spus de la uniu­ 23,35
gediei ce a lovit recent , toată generozitatea : el a portat de-a lungul călătoriei o moară. Sînt depuse ce­ nea lor judeţeană, să nu
atît de cum blit populaţia purtat... în gufă pe un co­ reri pentru o patiserie, o cedeze nici un centimetru 0,35
de pe litoralul sud-estic al pilaş (furat de valuri, aju- sale absolut fantastice, timp croitorie, un atelier de Cei ce vor să se privati­ pătrat de spaţiu.
Bangladesh, cînd valurile tindu-l să revină pe uscat, de cîteva ore, pe crestele confecţii metalice. Domnul zeze cer spaţiu şi în Pui — Aţi ridicat problema
realmente uriaşe ale ciclo­ după ce furtuna s-a mai mişcătoare ale valurilor, in Vintilă, care are o unita­ nu prea este aşa ceva. la nivel de judeţ ?
nului devastator au şters domolit) — relatează agen­ vacarmul asurzitor care te de desfacere a cărnii, Cooperativa de consum a- — Da, şi- aştept ca pre­
efectiv tot ce au întîlnit ţia France Presse, citind însoteste orice furtună tro­ vrea spaţiu pentru a des­ re 'spaţiu, dar nu vrea să-l fectura să intervină mai 16,05
pa suprafaţa uscatului — ziarul „tttefag Daihf, care picală ,de dimensiuni colo­ chide o carmangerie şi o cedeze. Mai bine îl ţine energic pentru soluţionarea
oameni, vite, clădiri, co­ apare la Dliaka. sale. virşlărie. închis. Foto PA VEL LAZA ei.
16,30
— Cred că urma mea este mai concretă, i r tre­ Frantisek se gîndi că firea unora le permite să
bui să-mi ţin gura, mi-aţi dat o dată să înţeleg suporte o seamă de insulte : eu unul n-aş fi îngăduit
limpede că n-aveţi nevoie de ajutorul meu, dar nu-i aşa ceva. Tarantik, dimpotrivă, zîmbea şi adoptase
nimic... tot încerc să vă conving. la rîndul lui un ton ironic.
— Cu ce ? — E plătită îndeajuns că să-ţi pot oferi o bom­ 17,00
24. DISCUŢIE IpSPRE PROZĂ ŞI POEZIE — îmi permiteţi să pun cîteva întrebări în pre­ boană, . ' De nici un
— Mulţumesc. Nu primesc mită.
zenţa dumneavoastră machiorului Robert Roch ?
Suda zise : fel... şi sub nici o formă.
— Ar trebui să cădem de acord. Abia termină de rostit cuvintele acestea, că Ta-
Suda zîmbi cu tîlc. — Bine, să mergem... rantik izbucni în rîs. 18,00
— Asta-i cam greu. Mă gîndeam chiar la dum­ ; — Nu pricep ce-i de rîs aici, protestă Roch,
neavoastră. puţin neliniştit
— La mine ? Tarantik părea uimit. 25. PĂPUŞARUL. — Nici o grijă, despre asta o să mai vorbim noi,
— Spuneţi-mi, ce-aţj căutat în studio în timpul zise Tarantik şi continuă : Azi, în cabina de machiaj,
emisiei ? Frantisek îi atrase atenţia lui Suda că nu e de înainte de prînz, cam în jurul orei unsprezece, te-ai 20.30
— Nimic. acord cu acest experiment. Gestul lui Suda i se cercat cu. Faltys. Nu zău, sincer, fără glumă, n-are
— Cum aşa ? nu înţelese Suda. Doar aţi fost părea inexplicabil. în puţinul răstimp de cînd lucrau rost să negi. Am auzit cum spuneai: maestre, de
acolo?... ’ împreună la rezolvarea acestui caz, avusese de multe asta mă doare-n cot..
— Am fost. Dai- n-am făcut nimic. Am stat ori impresia că Suda îmbătrîneşte şi dă în mintea — Şi ce-ţi pasă dumitale, se răţoi Roch, unde 21,08
într-un colţ. Lîngă intrare. Am privit, Asta-i tot. copiilor, că ar trebui să iasă la pensie. mă doare şi unde nu ?
Suda întrebă cu asprime în glas: încă de la începutul interogatoriului, printr-o — E vorba de o crimă,
— Cine v-a permis ? întrebare caustică, Roch imprimase întregii discuţii — Dimineaţă nu fusese vorba de nici o crimă 21.30
— Nimeni. Uneori e mai bine să nu întrebi, un ton neprietenos. şi cu toate astea, tot pe copoiul ai făcut-o I ,
' — Domnule Tarantik, asta îţi e specialitatea se­
zău aşa, fără glumă, nimeni nu mi-ar fi îngăduit-o. cundară, sau faci pe copoiul din pur amatorism ? în sfîrşit, interveni şi Suda:
Numai că, de obicei, curiozitatea este mai puterni­ Sensul întrebării era fără îndoială ofensator. Doar — Despre ce era vorba ? - 22410
că decît regulamentul. încercaţi să vă puneţi în cu mari eforturi Tarantik reuşise să-şi păstreze zîm-
pielea autorului, vreau să spun, a autorului în ziua — Despre bani, căzu Tarantik în spatele celui
premierei. Poate că nici dumneavoastră n-aţi fi în­ betul. r -: interogat ■ ă;: •-JFii/j.,
trebat ce aveţi dreptul să faceţi si ce nu. — Nu răspund la o asemenea întrebare. 22,35
Chiar şi veşnic bănuitorul Frantisek- trebui să — Păcat, îşi continuă Roch răutăcioasa provo­ (v'a arma)
recunoască că explicaţia părea destul de plauzibilă. care, ar fi interesant de ştiut ce meserie ai, de fapt?
Suda însă tăcea, astfel îneît Tarantik continuă, cu Scriitor sau copoi ? Şi m-ar interesa să ştiu care-i 22,50
un oarecare simţămînt de superioritate : mai bine plătită? ■■ Roman publicat ta Editura „Univers* — 1971