Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_372
P. 3

cosiNzeaNa                                                                                    Arghezi — un  poet


                                                                                                                        de adîncimi


                                                                                                                  şi  mari  tensiuni


                                                                                                              Acum  cîfevo  zile,  !a  Mărţişor,  şi-au  dat  întîlnire  mulţi
                                                                                                           dintre  împătimiţii  de  poezie,  de  Arghezi,  pentru  a  marca
         Recepţionăm  zilnic  prin   C O N TR A PU N C T                        scria  d-sa  —  de  cuvinte   scurgerea  a  111  ani  de  la  naşterea  celui  care  s-a  impus  în
       mijloacele  de  informare                                                argotice  care,  rostite  la   literatura  română  nu  după  mult  timp  de  la  stingerea  din
       „semnale  de  alarmă"  de  o                                             momentul  potrivit,  iar  nu   viaţă  a  marelui  Eminescu.   încă  nu  trecuseră  milenii,  nic»
       inimaginabilă  diversitate.   S E M N A L E   D E   A L A R M Ă          de  dimineaţa  pînă  seara,   veacuri,  afirma  Dumitru  Micu,  şi,  pămîntul  nostru ‘ şi-a  sfrîns
       Printre  acestea,  se  înmul­                                            de  oameni  foarte  instru­  din  nou  sevele  într-un  crin  de  o  splendoare  apropiată  celui
       ţesc  de  la  o  vreme  cele   ceapă,  dar  e greu  de  ima­  alte  limbi,  prescurtările   iţi,  le  colorează  în  adevăr   dintîi.
       emise  din  nobila  aspira­  ginat  că  elevi  inteligenţi,   sînt  generalizate  în  vor­  vorbirea,  şi  a  căror  pă­  Arghezi  ne-a  lăsat  o  creofie  care  nu  poate  fi  judecată
       ţie  de  apărare  a  limbii   capabili  să  înţeleagă  poe­  birea  familiară  curentă   trundere în literatură, sub   în  etape  în  ciuda  unei  longevităţi  care  impune,  firesc,  o
       româneşti.  Cele  mai  mul­  zia  lui  Blaga  şi  Arghezi,  . a  tuturor vîrsteldr.  L-am   pana  unor  mari  scriitori,   evoluţie.  Culegerile  sale  de  versuri  corespund  mai  degrabă
       te  sînt  reale,  dar  nu  e   teoria  mulţimilor  şi  in­  auzit,  tntr-un  colocviu  in­  a  dat  pagini  geniale,  —   unor  momente  ale  biografiei  sufleteşti.  Succesiunea  lor  dă
       mai  puţin  adevărat  că   formatica,  nu  sînt  în  sta­  ternaţional  de  literatură,   ci  de  incultura  mediilor   Impresia  de  disperare,  ele  suferă  de  lipso  de  omogenitate,
       unele  sînt  neîntemeiate,   re  să  perceapă  şi  simpla   pe  un  ditamai  membru   considerate  culte,  de  in­  dar  clarifică  în  aceeaşi  măsură  ideea  de  proces  complex  pe
       furtuni  ce  bîntuie  prin   raţiune  estetică  a  unui   al  Academiei  Franceze   vazia  în  viaţa  noastră  a   care  lucrarea  sa  artistică  o  dezvăluie  în  totalitate.  Disputa
       pahare   cu  apă.  Curios                        cetind   să  i  se  apropie   unei  mentalităţi  şi  a  unui   se  conturează  mai  degrabă  între  freamătul  energiilor  inte­
        este  că  alarmele  false   -  ocedeu  grafic  absolut   „le  micro".  Nimeni  nu   nivel  sufletesc  de  ma­  rioare  împrospătate  şi  sentimentul  împovărător  al  înaintă­
       sînt  lansate  de  obicei  din   benign.   Depinde   însă   s-a scandalizat  şi cu toţii   hala".  Este  ceea  ce,  la   rii  în  vîrstă.  „La  mine  -   mărturisea  poetul  -   nu  mai  urcă
       mediile   învăţ&mîntului   de  ce  înţelege  cel  pus  să   am  înţeles  că  omul  cerea   ultima  Conferinţă  Naţio­  de-a  dreptul  nici  un  drum".  Extrem  de  edificatoare  este
       preuniver sitar   Aş  zice   le-o  explice...  După  cum   microfonul  şi  nu  micro­  nală  a  Uniunii  Scriitori­  poezia  „S-AŞTEPT?':  „Nu  intră  nici  o  uşă,  n-am  prag,  n-am
       chiar,  cu  îngăduinţa  dv.,   tot  falsă  alarmă  mi  se   buzul.  Sint  fenomene  fi­  lor,  un  confrate  numea   pâlimar./  Doar  stelele  se'-ngînâ  cu  noaptea-ntr-un  arţar./  Ce
       că există  un  soi  de  preju­  pare  a  fi  şi  zarva   din   reşti,  care  ţin  de  noncon-   „mîrlănia“  ce  bîntuie  o   să  aştept  să  vie  şi  ce  să  înţeleg,/  Cibd  peste  mine  timpul
       decăţi  sau  de  „fobii  di­  jurul  elementelor  de  ar-   formismul  tinereţii,   dar   bună  parte  a  inflamatei   se  prâbuşeşte-ntreg ?".
       dactice"  tradiţionale.  Aşa   go  din  vorbirea  tinere­  care  „îi  prind“  uneori  şi   noastre  prese  postrevolu­  Ziarist  de  temut,  Arghezi  s-a  dovedit  în  creaţie  un  pam­
       ar  fi,  bunăoară,  frisonul   tului.  Se  simte  în  sub-   pe  cei  vârstnici,  fără  ca   ţionare.  In  cele  din  ur­  fletar  lipsit  de  cea  mai  elementară  reţinere,  dublat  de  un
       de  indignare  pe  care  îl   textul  acestei  agitaţii  e-   neapărat  să-i  compromi­  mă  deci,  o  chestiune  de   poet  de  adînci  sfîşieri  şi  dureroase  căutări.  Volumul  de
       simt  unii  cînd  au  sub   tcrna   exclamaţie:   „ah,   tă.  Cred  că  nu  trebuiesc               „Cuvinte  potrivite",  apărut  în  1927,  dezvăluie  o  împerechere
       ochi o  copertă  unde titlul   tinerii  din  ziua  de  azi!“   tratate  cu  umoare,  ci  cu   nivel  de  cultură  şi  de   cu  totul  aparte  dintre  clocotul  interior  şi  ezitare,  dintre  umi­
                                                                                mentalitate  suburbane.
       cărţii  şi  numele  autoru­  Dar  îmi  amintesc  că  şi   umor.                                     linţa  mărturisirilor  sale  şi  izbucnirile  cele  mai  violente.  Vo­
       lui  sînt  scrise  fără  ini­  generaţia  mea  şi-a  avut                  Ideal  ar  fi,  aşadar,  să   lumul  „Flori  de  mucigai"  (1931)  s-a  dovedit  cel  moi  unitar,
       ţiale  majuscule.  Cu  cîtva   teribilismele  ei  lingvisti­  Pericolul  real  vine,  în   dobîndim  acea  luciditate   Arghezi  care  scandaliza  pe  unii  contemporani,  nemaiputînd
       timp  în  urmă,  cineva  o-   ce  juvenile,  fără  ca  din   schimb,  cînd,  plerzînău-şi   şi  acea  detaşare  care  să   fi  corelat  tendinţelor  violent  novatoare,  ci  se  dovedea  o  sin­
       pina  într-o  revistă  că  a-   pricina  lor  să  se  fi  cutre­  controlul  bunului  Simţ,   ne îngăduie  să  nu ne  mai   teză  a  poeziei  moderniste  şi  tradiţionale.
       semenea  practică  „pro­  murat  catapeteasma  lim­  acest  pseudo-argo  pătrun­  creem probleme acolo un­  '  Poetul  cu  verbul  cel  mai  violent  din  literatura  noastră
       voacă  o  mare  nedumerire   bii  româneşti.  E  drept  că   de  în  domenii  cu  care   de  ele  nu  sînt.  Dar  să   n-a  căutat  niciodată  în  creaţia  sa  artistică  armonia.  Aşo
       în  rindurile   şcolarilor".   încă  nu  circulau  prescur­  este  incompatibil,  cum   veghem,  în  schimb,  cu   cum  afirma'unul  dintre  exegeţii  săi  -   „Arta  lui  poetică  a
       In  ce  mă  priveşte,  sînt   tările  atît  de  agreate  azi   este  cel  ai mijloacelor  de   calm  şi  intransigenţă,  a-   constat  întotdeauna  în  „împărecherea"   insolită  a  contra­
       convins  că  „marea  nedu­  de  tineri:   mag,   mate,   informare.  Rămîne  de  a-   supra  direcţiilor  de  unde   riilor,  nu  în  folosirea  alternativă  a  mai  multor  mijloace  de.
       merire"   nu  se  află  -in   proful,  diriga.„  Adevărul   ceea mereu actuală obser­  pîndesc  adevăratele  pri­
       capul  şcolarilor.  S-ar  pu­  e că elâ  nu  excelează prin   vaţia  pe  care  o  făcea   mejdii.  expresie.  El  este  un  Dante  care  pune  în  descrierea  para­
                                                                                                          disului  culori  infernale  şi  coboară  în  iad  lumini  şi  nuanţe
       tea  intr-adevăr  ca  vreo   virtuţi  eufonice,  dar  nici   odată  maestrul  Geo  Bog-            paradisiace  pentru  a  face  mai  vii  chinurile   şi  urîciunea".
       loază  de  şcoler  să  nu  pri-  ggură-n  cer  nu  fac.  In  za':  „Aici  nu  e  vorba  —  RADU  CiOBANU
                                                                                                          Contrastul  dintre  vigoarea,  chiar  brUfâlitatea  vocabularului
                                                                                                           şi  conştiinţa  şovăitoare,  dubitativă,  de  multe  ori  umilă,  ne
                                                                                                           îndrumă  spre  una  din  cheile  explicative  ale  procesului  său
                                                                                                                  Problema  esenţială  a  liricii  lui  Arghezi  însă  este
                                                                                                           artistic.
                 Feţe  ale                             . Astăzi -  aversul...                             tn  termenii  unei  înţelegeri  simple,  concrete,  primordiale.
                                                                                                           aceea  a  conştiinţei  core  caută  şi  se  frămîntă.  punînd  totul
                                                                                                              Să  ne  omintim,  în  final,  de  acea  stroh*e*toare< zvîcnire
       Se pare că  o cutumă este   pret   are  o  mulţime  de   A  venit  şi  publicul  um-   Gabriel  Dorobanţu,  Daniel   a  gîndirii  sale,  odresatâ  cărţii,  în  fond  creoţiei,  unică  şl
     pe  cale  a  se  Instăpîni  în   admiratoare.  Mai  ales  tn   plînd  la  refuz  Sala  Spor­  Iordăchioaie,  şl  mai  ales,   formidabilă  zămislire  de  frumuseţe  şi  profunzime .•  „Carte
     prestaţia  trupelor  de  tea­  rîndul liceenelor.  Personal,   turilor I  Firesc,  numele  de   Savoy 1  frumoasă,  cinste  cui  te-a  scris,/ încet  gîndrto,  gingaş  cum­
     tru  sau  de  muzică.  O  cu­  nu  i-am  regretat  absenţa.   pe  afiş  erau  ademenitoare:   Vorbeam  de  oglinzi  pa­  pănită ;/  Eşti  ca  o  floare,  anume  înflorită /  Miinitor  mele*
     tumă  orientală.  Aceea  de   Nu  numai  pentru  că  am   Svetlana  Toma,   Grigore   rolele.  Poate  ne  veţi  da   care  fe-au  deschis,//  Eşti  ca  vioara,  - singură,  ce  cîntă/
     a  nu-şi  respecta  itinerarul   depăşit  —  cu  puţin  doar,   Grigoriu  —  dragii  noştri   dreptate t  Iubirea toată  pe  un  fir  de  păr/  Şi  pagtnde  taie,  adevăr,/
                                                        „şătrari*  — alături  de  alţii
     prealabil  stabilit.  Şi  de  a   rog  a  nu  vă  imagina  alt­                    NATAL1A  VASIU    S-au  tipărit  cu  litera cea sfîntă".
     se  lăsa  —  fără  jenă,  fără   ceva !  —  vîrsta  adolescen­  Din  nou,  emoţii!  Va  fi
     regrete  şi,  mai  ales,  fără   tei  Ci  pentru  că  pur  şi   sau  nu  va  fi  o  5 uşă ? !  A                                        >   S  -« O r  *  4
     scuze  —  aşteptate  de  pu­  simplu  mă  temeam  de  ul­  fost!  Dar nu pe de-a-ntre-
     blic.  După  ce  afişele  au   tima  achiziţie  repertorială   gul!  Ci  doar  pe  jumătate!
                              a  tinerei  vedete:  „Frumoa­
                                                        Organizatorul  —  Filarmo­
     tmpînzit  oraşul.  Şi  biletele   să  doamnă/  Cu  trup  de   —  şi-a  trimis  şi  oamenii  Cultura populară—mărturie a permanenţei
     s-au  vindut.  Am  trăit  un   fiară..."   ş.a.m.d.  S-O   fi   nica  din  Ploieşti   (oare?!)
     sentiment  de  oarecare  cul­  gîndit  autorul  versurilor   el   De,  cine-mparte...  Şi,
     pabilitate  vizavi  de  dum­  —  stupide,  de-a  dreptul  —   uite-aşa,  ne-am  lăsat  „în-
     neavoastră.  Pentru  că v-am   la  o  periculoasă   felină !   cîntaţi*   de  un  taraf   —
     anunţat  prin  presă  sosirea   Dar  noi  sintem  liberi  să   rom(i)  „cinci  stele";  de   noastre pe aceste meleaguri (I)
     lor.  Sosire  ce   nu   s-a   ne  gîndim  la  orice I  De   Ţi(a  Bărbulescu,  cu  trei
     produs.  Am  făcut-o,  însă,   pildă,   la  un  dezagreabil   cîntece  de  voie  bună,  din­
     cu  gtndul  curat  de  a  vă   dinozaur 1  Sau  la  altă  ară­  tre  care  unul  într-o  ţigă­
     informa.  Şl  fără  a  putea   tare  preistorică t  Doar  tot   nească  neaoşă;  de  un  mo­  Cultura  populară  româ­  tenţa,  de-a  lungul  vremu­  laţia  săsească  şi  maghiară
     concepe  că,  de  fapt,  ei.  ar­  fiare sîn t!  Culmea  este  că   ment  vesel,  interpretat  de   nească  existentă  în  „ţările*   rilor,  a  tipului  de  casă  cu   la  care  curtea  are  o  formă
     tiştii,  se  respectă  într-atît   numitul  cîntec  a  fost  «i   o  pretinsă  „cioară  vopsi­  vremurilor  de  început  ale   cămară,  în  Ţara  Haţegu­  geometrică,  de  tip  francon
     de  puţin,  îneît  practică  o   premiat  Vă  întrebaţi,  Toa­  tă" ;  pretinsă  —  apropo  de   evului  mediu  constituie  o  lui,  ţinutul  Pădurenilor  şi   introdus  de  saşi  la  venirea
     asemenea  crasă  lipsă  de   te,  de  ce  vă  spun  dum­  cirlionţii  blonzi  —  excep-   mărturie   peremptorie   a   Munţii  Apuseni,  ca  şi  în   lor  in  Transilvania,  roipâ-
     parolîsm'.               neavoastră  toate  astea ? î   tind  însă  finalul  in  care.  a   permanenţei  şi  continuită­  zonele  înalte  ale  Gorjului   nii  haţegani  au  păstrat
       Lucrurile  nu  stau  întot­  Şi  nu  „fericitului"  inter-   lăsat  în  urmă  chiar  reali­  ţii  noastre  pe  meleagurile   şi  Argeşului,  pînă  în  păr­  forma  străveche  a  burţii
     deauna  aşa.  Argumentăm   pr  t ?!  Ei  bine,  i  le-am   tatea :  expresii  licenţioase,   străbune.  Aşezările,  casa,   ţile  ' Buzăului.   Compusă   duble,   în  care  în  prima
                                                                                                                                    parte  se  afla  grajdul,  iar
                                                                                                          dintr-o  cameră  de
                                                                                                                            locuit
     cu  două  spectacole,  vizio­  spus  şi  lu i!  La cîteva zile              curtea,  portul  şi  străvechi­                   în  a  doua,  şura  şi  casa.
     nate  în  săptămînile  din   de  la  absenţa  nemotivată.   duse  pînă  la  obscenitate.   le  îndeletniciri:  agricultura,   numită  casă  şi  o  cămară
                                                                                                          pentru  alimente,  ambele'  O  altă  formă  arhaică  de
                                                        Mai  ceva  ca  la  uşa  cortu­
     urmă.  Nu  ne  putem  recu­  Cînd  l-am  „prins"  la  Deva,   lui !  Şi  culmea,  nota   de   creşterea  animalelor,  mine­  cu  intrare  separată,   casa   curte  a  populaţiei   româ­
                                                                                 ritul  şi  meşteşugurile  sînt
     za  însă  de  a  le  privi  In   în  show-ul  „Valuta,  dra­                domenii  ale  acestei  culturi   cu  cămară  are  acoperişul   neşti  o  constituie   ocolul
                                                        şuşă  au  susţinut-o  şi  cei  la
     două  oglinzi.  Oglinzi  .ce   gostea  mea..."  Cum  a  reac­  care  ne-am  fi  aşteptat  mai   materiale  tradiţionale,  în   ţuguiat  şi  extrem  de  înalt,   pătrat,  la   care.  clădirile
     rămîn  paralele.  Veţi  vedea   ţionat?!  In  manieră   de   puţin :  frumosul  Zobar  şi   care  îşi  află  locul  semni­  analog  unor  urne  desco­  formează  un  pătrat  perfect
     de  ce !                 îndatoritoare  vedetă ;  mi-a                      ficative  elemente  de  dăi­  perite.   reprezentînd   lo­  Închis.   sub  un  acoperiş
       Sub   genericul  decent   dedicat  cîntecul  în  fina­  fascinanta Rada. Dacă  mlă­  nuire  românească.  cuinţe  neolitice.  continuu  de  formă  pătrată.
     .Şlagărele  primăverii",   o   lul  microrecitalului  său.   dioasa  moscovită  a  muncit   Tipul  de  aşezări  împrăş­  Un  element  străvechi  al   In   domeniul   portului
     mînă  de  interpreţi  de  mu­  „Pentru o veche prietenă"...   oarece  spre  a  învăţa  două   tiate,  cu  case  izolate,  în-  casei  cu  cămară  îl  consti­  p>opular,  continuitatea   de
     zică  uşoară.   Însoţiţi   de   a  spun  Daniel - Treacă  de   cîntece  româneşti,  talenta­  tîlnit  pe  teritoriul  hunedo-   tuie  şi  vatra  liberă  cu  co­  viaţă  p>e  teritoriul  hunedo-
     grupul  umoristic  „Vouă",   la  mine... O  uşoară  umbră   tul  actor  şi-a  dat  însă  în   rean,  în  zona  montană  a   şul  piramidal  numit  „că-   rean  este  atestată  de  glu­
     au  oferit  devenilor  un   în  spectacolul  în  discuţie:   petic.  A  cîntat  pur  şi   Apusenilor,  în  cea  de  con­  loni"  în  Ţara  Haţegului  şi   gă,  piesă  de  îmbrăcămin­
                                                        Simplu.  Adică a  făcut exact
     spectacol,  în  drum  spre   Mirabela  Dauer,  în  pos­  ce  poate  mai  puţin!   Şi   tact  a  dealurilor  cu  Valea   în  zona  Pădurenilor.  Denu­  te  ce nu este  supusă schim­
                                                                                                                                    bărilor,  fiind  folosită  atât
                                                                                                          mirea  „căloni"  provine  —
     Costeşti  fiind.  La  început   tură  de  moralizatoare  a                  Grişului  Alb,  pe  văile  rîu-   după  Sextil  Puşcariu   —   de  daci,  potrivit  unor  sce­
     de  carieră,  unii  —  Roxana   publicului.  Dacă  intenţia  a   sala  nu  l-a  iertat!  I-a  fost   rilor  ce  curg  dinspre  Mun­  dlntr-un  caloneus  „încălzi­  ne   de  pe  Columna   lui
                                                                                 ţii  Apuseni,  pe  linia  Mu­
     Vulpescu,  Laura  Stoica;   fost  bună  —  aceea  de  a  o-   imposibil  să  recite  ceva ?!         tor",  existent  în  latina  vul­  Traian,  cit  şi  de  ţăranii
     pe  poziţii avansate  în topul   rienta  spectatorii   către   Purta  costumul  ce  l-a  con­  reşului,  în  Valea  Jiului  şi   gară,  care,  substantivat,  a   români  din  satele  haţega-
                                                                                 în  Munţii  Orăştiei  există
     interpreţilor,  alţii  —  Mi-   prestaţiile  de  calitate   —   sacrat  în  ŞATRA,  veţi  spu­  numai  la  români.  primit  înţelesul  de  „cup­  ne.  De   asemenea,   este
     rabela  Dauer,  Gabriel  Co-   forma  în  care  ea,  intenţia,   ne !  Bine,  bine,  dar  de   Perpetuat  de-a  lungul  e-   tor",   trecînd  în   limba   cunoscut  faptul  că  moti­
     tabiţă.   Urmîndu-şi   însă   s-a  materializat  n-a   fost   Mirorx  Radu  Paraschivescu   vului  mediu,  acest  tip  de   română  sub  forma  călofti.   vele  geometrice"  existente
     menirea,  cu  seriozitate  şi   tocmai  potrivită.  Cu  de­  şl de  ale  sale  versuri  inspi-.   sate  îşi  are  sorgintea  In   Un  accesoriu  al  căloniu-   în  arta  neolitică  sînt  păs­
     profesionalism.  Şi  unii  şi   cenţă,  cineva  a  comen­  rate  de  lumea  ţiganilor   gospodăriile  dacilor,  risipi­  lui,  ţestul,  al  cărui  nume   trate  in  cusături  doar  de
     alţii.  O  singură  abatere:   tat :  „O  prefer pe  Mirabela   n-a  auzit  oare  talentatul   te  pe  culmi  ori  pe  terase   derivă  din  latinescul  tes-   către  români,  în  timp  ce
     Daniel  Iordăchioaie,  care   cîntînd,  nu  vorbind".  Sub­  actor ?!  Cine  a  salvat spec­  anume amenajate în Munţii   tum,  îşi   are  începuturile   saşii,  şi,  îndeosebi,   ma­
     s-a  mulţumit  doar  cu  Apa­  scriu !             tacolul  şi  a  făcut  ca  „per   Orăştiei        ca  şi  acoperişul  înalt  al   ghiarii,  au  preferinţe  pen­
     riţia  de  pe  afiş.  Mai  era   Emoţii  pentru  „Valuta,   total"  să  nu  fie  un  eşec?!   Vechimea  şi  continuita­  caselor  cu  cămară,  în  epo­  tru  elemente  florale.
                                                                                                                                        Dr.  MiRCEA  VALEA,
                                                                                                          ca  neolitică.
     nevoie  şi  de  cea  scenică?!   dragostea  mea.."  Vor  veni,   Păi,  să  vedem :. Alexandru   tea  de  viaţă  a  populaţiei     Prof.  ANGHEL  NISTOR
     Era,  deoarece  tînărul  inter­  nu  vor  veni„.  An  venitI  Lulescu,  Stela  şi  Arşinel,  băştinaşe  o  atestă  şi  exis­  Spre  deosebire  de  popu­
   1   2   3   4