Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_379
P. 2
-Tfl* C U V f N T U t L IB E R N R . 3 7 '
T rei m u n c e s c , ia r u n ui b a p d e s e a m ă Dragă prietenă redac-
ţie a J uv f&tvksî 15' A uzite, văzute
Cooperativa de Consuni utilizate în folosul cetăţe deţeană ni se cer o sume bor", am sperat că du-
din comuna Pui are 17 ma nilor. denie de hîrtii. •-i ReV»i«ţ « >«' W r
gazine de desfacere în pro Şi acum să abordăm pro — I,a .ce le-or fi tre rezolva uncie proble şi întîm plate la Brad
fil mixt şi -1 uni îţi de a- blema pentru care am scris buind ? me de interes, general
'tm entaţie publică. în cara aceste rînduri. Deci în — Nu ştiu. în altă or ii' , este ş? iluminatul
muncesc 31 de, orinem.. Sub reţeaua de desfacere lu dine de idei, sîntem con satelor. Dar speranţe • în cursul dimineţii voinţei personalului ami n -
«pălăria* ei îşi desfăşoară ■ crează 31 de oameni. Ştiţi vocaţi foarte urs „j , n < le se spulberă cînd este vizibilă grija ' edililor titeî unităţi. Responsabila,
activitatea şi 17 ateliere ' li '• ^ în tniou.d: într-o săptămînă, nu de vezi cum stau lucruri pentru m enţinerea curăţe care se descurcă singură,
meşteşugăreşti, dar nu le cooperativei? Nici mai mult, am fost de trei ori le. In satul Cîrjitl, i- niei pe străzi şi în par cum poate, cînd soseşte’
punem la socoteală în a- mult nici mal puţin decît — chemată fireşte — la mediat după Revoluţie, curi. După câteva ore. a- vagonul cu marfă, îşi jîime
bordarea problemei ce 10. In afară de acest as Deva. s-a trecut Ia instalarea numite locuri publice de întrebarea : „Oare nu aş
constituie tema acestui ar pect să mai consemnăm că Interlocutoarea noastră corpurilor de iluminat, vin... „albe". De ce nu for putea depinde de una din
ticol, întrucît aceşti oa din reţeaua de desfacere zice că nu ştie de ce U- căci pe vremea dicta Ieşiţi coşurile pentru res tre cele trei societăţi co-ţ
meni se descurcă singuri vor trebui să plece 6 lu niunea Judeţeană cere mul torului şi a slugilor turi, stim aţi1 „domni” care m erdale din Brad
în procurarea materiei pri crători, în curînd. Deci, in te hîrtii şi, poate, aşa nesocotiţi aspectul urbei
mo, desfacerea produselor prezent revine un funcţio este. Dar, eu puţină stră SATE FARA dv. ? • .D oam na Ana Mari;»
ş.n. înainte de ă intra Iii nar ia trei comercianţi danie, se poate a fla : dom LUMINĂ Mihăeseu, ce are în res-,
ponşabilitâte ■: activitate i:
miezul lucrurilor să mai propriu-zişi, iar In viitor nii de aici vor să-şi păs • Patiseria „Lido” din noului magazin electrice
notăm că reţeaua de des proporţia se va schimba şi treze scaunele şi atunci vecinătatea autogării este
— menaj, deschis
în str,
facere este slab organizată mai mult în favoarea organizează tot felul de lui, din 15 ardeau 3, aprovizionată din a b u n General" Milea, realizează
şi gospodărită. în birtul TESA. Treabff-i asta ? A- instruiri şi .şedinţe, ■ cer. dintre care unul în denţă cu produse de pati zilnic vînZări de peste
din centrul comunei se a- dică trei lucrează şi unul hîrtii. Nu încurajăm pu faţa primăriei. Satul serie şi cofetărie şi, mal 20 000 lei.
flă în v în za re doar bău face hîrtii asupra muncii nerea oamenilor pe dru Popeşti a stat fără lu nou, eu. îngheţată — pre 12,1
13J
turi alcoolice şi nici Un lor. muri, deşi şomajul este o mină ani de-a rîndul. gătite în laboratorul pro • „Un caz de abandon
gram de mjneare. fn vitri — Sîntem 10 funcţio realitate, dar nu putem fi înainte de alegeri, în priu de producţie. De la de copii? Nu avem în ora 13,<
nele magazinului, tot din nari, da, dar toţi avem de de acord eu situaţia de a 1990, s-au instalat şi acelaşi laborator ’ mai sînt- şui nostru" — aflăm la
Pui, m ărfurile slnt aşe lucru pînă peste cap — ţine un. aparat funcţionă aici corpuri de ilumi aprovizionate . încă trei >u- serviciul de autoritate tu 14.1
zate alandala, iar d in fir ne-a spus doam na Olimpia resc um flat peste necesar. nat. Dar din iunie — nităţi ale Societăţii Comer telară al Prim ăriei. O 14.1
mă lipseşte o literă şi ni David, contabilul şef al Oamenii trebuie puşi să iulie anul trecut cele ciale, „Avram lancu". notă bună pentru părinţi.
meni din conducerea coo ■ cooperativei. facă ceva concret, aţii, să două sate stau din • S-au efectuat tăieri de Ori poate teama autorită
perativei aflată peste drum — Ce anume muncesc producă adică — fie şi prin . nou în întuneric. coroane la pomii de pe a- ţilor de a-i da publicită 14,:
nu se învredniceşte să ia cei 10? privatizare — nu să trăias S-au făcut interven iiniam entul arterei Vînăto- ţii ?
măsuri. La parterul blocu — Sînt o seamă de acte că pe seama muncii alto- ţii din partea, primă rilor trotuarul de pe • Dialog între copii
rilor sînt m ulte spaţii ne ce trebuie întocmite pînă riei comunale, dar partea dreaptă a sensului 15,1
„Ştii că am mîncat un co
folosite, d ar nici gînd să la term ene foarte precise, r TRA1AN SONDOR, I.R.E. Deva nu şi-a de" mers spre ceniru a ră zonac, pe gratis, de la
fie date altora pentru a fi în plus, de la Uniunea Ju VALENTIN NEAGU respectat promisiunile. mas însă. blocat de crengi. m aică-ta de la prăvălie ?“
In 5 aprilie a.c. a ve „Cum ?" „Simplu : l-am
nit în comună o maşi • Uncie unităţi comer 15,1
P E IS A J A RH A IC C U PR O FILE ÎN U nă a I.R.E., dar satele ciale afişează fără jenă. iuat de unde era expus”.
noastre tot fără lumi mult prea frecvent, anun • Orele plecării autobu 15, <
nă au rămas. S«ţ, g ţul „recepţionăm m arfă”. zelor sînt afişate la fie
fost o păcăleală, chiar Poate daca ■’ar fi precizată care peron. Rău este că 16,1
dacă trecuse 1 apri- ora sau ziua deschiderii, şoferii nu le respectă. Pen
, lie ? Totuşi am vrea- cei-, d»n faţa uşilor închise tru reiaţii suplimentare, 16, *
să ştim jeind vor fi ar pleca mai liniştiţi. sunaţi reporterul la 11827,
satele Cîrjiţi, Popeşti • Marele - magazin cen Deva. 17„
sau Cozia iluminate tral do mobilă are „slăpî-
noaptea. (CORNEL nirea" !n Deva. îmjXJtriva ESTSRA SlNA 17,:
BULEA, pensionar).
+ M mar r Mm Mm
13,1
Minerii trebuie înţeleşi si a'triaţi
îs,:
(U rm ări- d in p e g Ii catele. Am ajun-; să tre exi îtînd această corelare lo
murăm că nil le putem da gică între cheltuieli şi pre 19,1
banii... ţui produselor sîntem de-a
consfătuire recentă la Bu în ziua documentări! "ia dreptul încorsetaţi . furni 19,:
cureşti nc-am ales o dele L M . Coranda — Certej ac zorii ne cer mult. noi pri
gaţie. în 'Iruntg cu şeful ţiunea de negociere a sa mim puţin. Nimeni nu
Departamentului " m atale lariilor era în plină desfă- vrea să înţeleagă acest m- 20,i
neferoase din minister, de-" ■ , şurare. Minerii spun vor devăr. Ne vum zbate în
legaţie care a ajuns cu be* asp*Wjgi cer drepturile continuare pentru ’ a rezol
Foto PA VEL LA ZA mare greutate pînă ia dom ce li se cuvin. Care anu va problema. 20,!
...Minerii de
la ' Certej
„Peisaj arhaic cu profite în Ij". Astfel s-ar putea intitula imaginea alăturată. nul prim-ministru Petre m e? — l-am întrebat pe muncesc, conştienţi Că ţara
domnul inginer Nicolae Mo-
Reparaţia capitală a.sălii de spectacole şi anexelor Teatrului de Estradă Deva Roman. Dumnealui a fost goş, directorul exploatării are nevoie tot: mai mare 21,1
a început în urmă cu mult timp, chiar înainte de Revoluţie. „Constructorul a lucrat foarte dur şi a încheiat — Salariile. Nu înţele de metale neferoase. într-o
de ciţi hani i s-an pus la dispoziţie. Cînd s-an terminat banii şi-s» strîns sculele şi a spunînd că mai bine aduce gem cum ram ura minieră bună înţelegere şi conlu
plecai. Normal, nimeni nu-şî poate permite să lucreze pe gratis. Inspectoratul minereu din Brazilia,, din este neglijată. Nu este po crare. sindicatul liber şi
judeţean de cultură nu mai are bani, primăria municipală nu are, prefectura Chile, că este mai ieftin. sibil ca cheltuielile să consiliul . de " drlîait^tfeaţie 22,
de asemenea. K.A.G.C.L. Deva este, deocamdată, singura unitate eeonomîeo-socia- Am ajuns ia dom nul pre crească de două-trei ori. . au stabilit ca nimeni să
lă din unicipiu care s-a oferit să sponsorizeze cu ceva această lucrare. Dacă şedinte Ion Iliescu. Doiîir _ iar: marfă-rţpaştrâ să o vin-- nu fie dat afară feu ex-
s-ar mai găsi încă 5-6 sponsori pe măsură, ar fi şanse să se termine lucrarea. Aşa nia sa ne-a spus să ă'fim.;; ? ,, i i j ’ iaşi preţ Cum *p^Sp:-ceîor oare se auto 23,.
cura a rămas, există pericolul ca la primul cutremur, chiar de gradul 3-4 pe scara liniştiţi că se rezolvă Zi este posibil să acoperi elimină prin nemotivate)
Riehlter, acoperişul sălii să se prăbuşească. lele acestea; plecăm din nou cheltuielile, să obţii bene etc. Toată lumea să poa-
Cine se mai înscrie pe lista sponsorilor peqpra; terminarea lucrărilor la Tea !n Bucureşti. Pentru că ficii, să poţi da temi buni tă munci să-şl cîştige p " 23,
trul de Estradă? miliarii sînt nem ulţumiţi, minerilor ? Banii pe care nea, drepturile ce li se
ne întreabă ce fac sindi îim e rită .după muncă. Ne- cuvin după muncă.
16,
— Nu-mi cereţi asta ţn'Ceea o priveşte, nu \rr. .si'*: «r alt mitee— Scriitorul Tarantik.
pot fi obiectivă. '* * : — fi cunosc numai atp Şi cred 'ă fi 16,
Ja fel. S-au întîhîit pentru prima dată la televi-
Suda trebuia insă să-şi continue interogatei Ijjpe.
Discuţiile acestea neplăcute, despre U îcru rip e care" 17,
oamenii de obicei doresc jsă le evite, făceau parte — Dar Rc be ~i Roch 2
din meseria lui. — C ine-iăsta?
— De ce n-kţi divorţat de Faltys ? * — Machiorul. Un om cu nasul turtit, intr-un 17,
34. U N C IT A T D IN IB SE N
— M-a rugat să n-o , fac. îi era teamă să nu fel ciudat
şi-o lege pe urm ă de gît pe Skaloudova. Ii ceruse — Da, a fost pe aici, de cîteva ori chiar, Şi-
— Azi dimineaţă a fost aici Ajm. Mi-a spus că nu ştiam ce
i-u chemat Jan. L-a aşteptat aproape o oră... de m ulte ori "să divorţeze... de cîteva ori mi s-a ierii Nu-i cunoşteam' numele $1 nidf 18,
lucrează™ A venit dppâ ce plecaseră toţi ceilalţi.
— Ati stat cu el aici ? adresat şi mie. Zicea că l-a trimis Jan să ia-nişte caiete sau nişte
— Nu, . — Dar cealaltă ? însemnări— şi-a luat ce i-a trebuit şi a plecat. 18,
— Cum aşa ? - — Care cealaltă? " ;
— Viţe® Ajm nu e u t interlocutor prea plăcut — în piesa de azi mai juca cineva... — Aţi intrat cu ai atici ? întrebă Suda, ( | fel
şi nu-i place să întreţină o conversaţie. Cred că s-a — Jindriska ? Doamna Faltys îl întrerupse, ex- ca şl atunci cînd fusese vorba de vizita iui Ajm.
bucurat că Nam iăsat singur. î-am făcut o cafea si prim îndu-şi uim irea printe-o înti ebai e : .Doar n-o — Nu. Nu-mi place camera aceasta. Poate înţe
i-am lăsat ia tovărăşia unor reviste. Le răsfoia aştep- legeţi de ce...
tindti-1 pe Jenda, care n-a venit luaţi în serios ? Gîsciiiiţa aceea ? , O descoperise 19.
intr-o lăptărie, avea talent...
Suda îşi notă ceva in carneţel şi continuă. — A stat mult ?
- • — Dar Emil Hal ? Suda tăca puţin. nefiec^ted; Ia cete auzite. — Cam tm sfert de oră. -
- Jap n^a vorbit niciodată de bine despre ei... — O viaţa particularâ puţin cam. compEcată. Pc listă ufnta un alt nume. 20,
Cir aetoff. ^ în ultima vreme nici a « a . Doamna Faltys îirsă Obiectă, cu vocea sufrumatâ. — Dar asistentul de regie Zbynek Ciz? 21,
— De ce ? — Nu, u-aveţi dreptate. Nu-mi plac* s-o spim,
— Nu ştia pentru că mi-i ceva cu care ra-aş putea fălL. 4ar ■— îm i amintesc câ venea des p e la mai îna
— Credeţi că era vreo femeie la mijloc ? instabilitatea aceasta are o altă cauză decît cea inte. Vizite scurte™ e cam mult de atunci., patru 22,1
Doamna Faltys dada semne de enervare. la care vă gmdiţi. Toate femeile pe~ care le-a cunos «ti buni. Ieri mi-a amintit că fusese pe vremuri
Poate. cut în viaţa jui au însemnat pentru el mai puţin elevul lui Faltys. Studia actoria. 22,
— O cheamă îrena Skaloudova ? decât un singur rol bine scris...
Voi işe m&l dUlt decît a- obişnuise la un .-.te- <Va urma)
_ 9 a
Mgatoriu şi spweşe multe lucruri triste. Lui Suda
— Ce gtitâ despre ţa ? 22,:
Doamna Faltys protesta 1 se făcu milă de ea. Privî din fton lista. . ttomaa ştbUM In CdOare jM ttit» ’ — m>
4 *
