Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_382

ski, / luivit iyvi Pag. 3

Cultura populară—mărturie

pe aceste plaiuri (II)

în vederea prelucrării pe lingă şensuî general
produselor agroalimentare de „curs de apă" şi pe cel
s-au folosit, încă din an­ de „canal (de irigaţie); con­
tichitate, morile de apă ductă de apă ; rigolă".
devenite, ulterior, elemmt Exploatarea resurselor
de seamă al culturii ma­ metalifere are, de aseme­
teriale populare româneşti. nea, străvechi tradiţii pe
Criza de proporţii care CONTRAPUNCT iniţiative, realizabile prin Tipul iniţial al acestor teritoriul hunedorean, fie­
zgîlţîie societatea noastră asocieri reclproo avanta­ mori a fost moara cu roa­
n-a ocqlit nici tărîmul joase şi eficiente atît cul­ tă orizontală, numită şi rul şi aurul contribuind
la dezvoltarea civilizaţiilor
culturii. Speram că, scă­ tural, cit şi economic. In moară cu ciutură în depre­ dacice şi romane. Cu o mai
pată de sub imperativele Tristeţea culturii Occident, asemenea solu­ siunea Petroşani, Ţara Ha­ mare sau mai mică intensi­
cenzurii şi ale indicaţiilor, ţii sînt curente, iniţiato­ ţegului şi cea a PăJ ari­ tate. activitatea de extra­
eliberată de condiţia umi­ rii lor avînd, Intr-un fel nilor. In legătură eu ve­ gere şi reducere a minereu­
litoare de servantă a pro­ Situaţia din cultură deci Şi cată să-l credem, căci sau altul, şi sprijinul chimea morii de apă la lui de fier s-a perpetuat
pagandei de partid, cul­ s-ar putea rezuma (sim- dacă nemţii nu se pricep oficialităţii — primării, români, instalaţie tehnică după retragerea aurelia-
tura va trăi în sfirşit mo­ plificînd) cam astfel: po­ la război şi cultură, a- prefecturi — sau al unor moştenită şi menţinută din nă, iar, ulterior, localnicii
mentul mult aşteptat al tenţialul creator de cultu­ tunci cine ? Aşadar, chiar întreprinderi conştiente de vremea stăpînirii romane, români constituiau forţa de
ră există şi încă de foar­ dacă pe noi nu ne inte­ importanţa implicării lor numele localităţii hatega- muncă în exploatări şi to­
maximei şi plenarei sale te bună calitate ; avem ta­ resează războiul ci doar în actul de cultură major, ne, Rîu de Mori (popular
înfloriri. In locul acestei lente, avem cărturari, oa­ cultura, întrebarea rămî- pitorii, ei cunoscînd, şi nu
Rî-de-Moare) atestă
pre­
explozii eliberatoare, a- meni de ştiinţă, artişti, ne : de unde bani? a cărui rezonanţă depă­ zenţa acestor mori, proprii stăpînii vremelnici, parti­
şeşte aria locală. Intr-un
vem însă surpriza cruntă scriitori care n-au încetat judeţ ca al nostru, un­ unei agriculturi cu tradi­ cularităţile fiecărui zăcă-
A pretinde de la buget,
să asistăm la o Implozie, şi nu vor înceta să-şi va­ cum face la toţ pasul li- de profesionalismul cul­ ţii. Toponimul este de fac­ mînt de minereu în parte
tehnologice
procesele
şi
la surparea neaşteptată a dă de rosturile lor. Ceea derimea sindicală, ar în­ tural e de mult în sufe­ tură latină populară, al adecvate minereului res­
tuturor structurilor de ce ne- lipseşte sînt posi­ semna in clipa de faţă rinţă, iniţiativa de a reu­ cărui genitiv este construit pectiv, transmiţîndu-şi de
susţinere materială a cul­ bilităţile de valorificare nu numai lipsă de rea­ ni într-un prim colocviu cu prepoziţia de (plural la o generaţie la alta ex­
turii, Altfel şi pe scurt cu maximă eficienţă a lism, ci şi de decenţă. cu caracter consultativ şi moare din latinescul molae), perienţa acumulată. Dăi­
spus, cultura n-are bani. acestor valori, noul cadru Bugetul nu e sac fără totodată prospectiv, doi, iar articolul hotărît lip­ nuirea exploatării fierului
Dacă am fi cunoscut e- instituţionalizat şi o poli­ Jund şi de unde nu e, trei, patru „agenţi cul­ seşte. în acelaşi sens. în în munţii Poiana Ruseăi în
xact proporţiile dezastru­ tică culturală concertată, nici Dumnezeu nu cere. turali" de prestigiu, şi-ar satul Streisîngiorgiu, prin- vremurile de început ale
lui in care ne-au adus integratoare, care să aşe­ Nu ne rămîne deci, nouă, putea-o asuma pentru în­ tr-un aparent paradox, nu­ evului mediu românesc o
deceniile dictaturii, am fi ze cultura la locul ce i oamenilor de cultură, de- ceput chiar Inspectoratul mele de Rîu (nearticulat) dovedeşte descoperirea. în
putut prevedea fenome­ se cuvine ca factor defi­ cît să ne descurcăm sin­ pentru, cultură. Sînt si­ este, dat unui canal de urmă cu un secol, la Ghe-
nul. Dar nimeni nu i-a nitoriu şi singurul repre­ guri, invăţind să gîndim gur că unei asemenea ten­ moară ce se desface din lari, a unui cuptor de re­
cunoscut exact şi mai ales zentativ în istorie pentru chestiunea in termeni e- ■ tative nu i s-ar refuza Bărîce (numele din cu­ ducere a minereului, datat
nimeni nu l-a cunoscut in spiritualitatea unui popor. conomici. Un prim pas asistenţa din partea u- prinsul acestui sat al Văii în secolul al IX-lea.
în­
Luncanilor;
bărîce
Din perioada postromană
toate imprevizibilele sale Dar pentru toate acestea l-a făcut însuşi ministrul nor instituţii specializate, seamnă în Ţara Haţegului pînă lâ începuturile feu­
consecinţe pe termen trebuiesc bani. Una dintre culturii, care a lansat cum ar fi Camera de „pîrîiaş, vălcică") şi intră dalismului, aurul îşi res-
lung. Mă tem că nici azi prejudecăţile totalitare de ideea unei bănci cultu­ Comerţ. Nu ştiu ce ar ieşi apoi, în Strei. Un nume tringe substanţial sfera în
nu le cunoaştem în între­ care trebuie să ne debara­ rale. , Deşi încă vagă, de aici dar cred, că merită asemănător — Rîul Morii activitatea economică şi
gime şi că surprizele ne­ săm este şi aceea că s-ar ideea e interesantă şi, cei încercat. Altfel, doar stînd — poartă, de altfel, şi ia­ spirituală, dax extragerea
plăcute încă nu s-au ‘ ter­ putea face cultură doar puţin teoretic, promiţă­ aşa şi văicărinău-ne în zul desprins din Rîu Gră­ lui din vechile galerii ră­
minat. Aşa se face că, o cu amatorism şi entu­ toare. Rămîne de văzut aşteptarea unei minuni, diştii şi care străbate ora­ mase din antichitate sau
dată cu dărtmarea tota­ ziasm. Asta îmi amin­ dacă şi cum se va mate­ tristeţea culturii va de­ şul Orăştie. Semnificaţia, din nisipurile rîurilor a
litarismului, ne-am tre­ teşte de o butadă a lui rializa. Pînă atunci însă veni tot mai apăsătoare neobişnuită, de „canal" a continuat să fie una din
zit liberi, dar săraci Bismarck (dacă nu mă în­ nimeni nu ne mai împie­ şi mai inhlbantă. numelui şi termenului rîu ocupaţiile de bază ale
cum, poate, n-am fost şel) ; „Război şi cultură dică nici pe noi, „agenţii se înţelege uşor dacă se românilor.
niciodată. nu se pot face fără bani". culturali", să avem Hei şi RADU ClOBANU ţine seama de faptul că Istoric şi lingvistic, per­
şi latinescul rivus (de un­ manenţa şi continuitatea la
de românescul riu) a avut, români a mineritului (şi,
implicit, a metalurgiei) este
r # mmm • m dovedită şi de termeni ca:
I baie (din lat. bal(i) neum.
% bal (i) nea, . „mină" şi
Copilului meu Tinerii luminii „scâldătoare", aur (din lat.
aurum), fier (din lat. fer-
De-ai şti cît te iubesc, copile drag! Copiii mei, copii din lumea-ntreagă, rura), zgură (din lat. sco­
Viaţa şi iubirea ţi-am semăjiat-o-n voi, ce purtaţi pe buze şi-n privire ria) etc. Termenul maghiar
prag! surţsul ce-n lumina lui ne leagă bâtjya este un împrumut
Şi tot ce e pe lume mai bun şi mai şi. ne dezleagă sppe desăvîrşire, din limba română, avînd
frumos în vedere faptul că Tran­
Ţi-am dăruit, să-ţi fie de folos. copii ce a-avîptşţi spre zări albastre silvania • a fost întotdeauna
Să nu cunoşti tristeţea şi lacrima pe puriîad ia voi şi Vrerea şi Iubirea, bogată în „băi", aici mi­
geană intraţi şi-n tinda sufletelor noastre neritul fiind practicat pe
Dragostea fără ură, speranţa fără să ne culegeţi, siîntă, amintirea. scară largă din vremuri
teamă 'străvechi. "';Y,
Să-ţi fie călăuză, statornic căpătii. Pe unde vot sul# spre culmea vieţii
Un cîntec de-mpljnire nai pegorîm, senini, aceeaşi cale ; dr. MIRCEA VALEA,
prof. ANGHEL NISTOR
Să-ţi fie pas dinţii. ’ dar chiar de-am obosit, ca toţi drumeţii, Fanfara Clubului elevilor din Orăştie.
Sînt toate pentru tine ! păstrăm parfumul stinselor petale.
Cu greu le-am adunat... Talent, pasiune, înţelepciune
Păstrează cu cinstire Copiii mei, vei, tinerii luminii,
Acest dar m inunat! ■ ce duceţi viaţa noastră mai departe, Cine a avut curiozitatea generaţiilor viitoare. Sînt le religioase dar şi laice
să nu uitaţi că NOI purtarăm spinii expuse furci de tors, fuşe, abordate de reprezentanţii
AMTIGONA COSTA, ea să aveţi de înviere parte. să treacă ih aceste zile
Grădiniţa cu program pragul Galeriilor de Artă blidarc, săr&riţe, pieptene cluburilor elevilor diii, Hu*.
nedoara şi Petroşani. Deşi’
pentru fuiorul de cânepă,
din Deva, nu a avut ce re­
normai nr. 1 Deva NECULAI CHiRICA
greta. Cu toţii am rămas un coş de legănat copiii, tehnica picturii pe sti­
surprinşi de creaţiile pre­ o şadă pentru călărit etc. clă nu este la înde-
zente în expoziţia organi­ Extraordinară este colecţia rnîha oricui, copiii , du
La debutul sezonului estival zată de Clubul Elevilor din de cruci reunind diversa realizat lucruri deosebite,
motive — al soarelui, Co­
de mare sobrietate, elegan­
Deva — fie că acestea a-
parţin domeniului artei loane, astrale, cu alte eu- ţă, bun gust compoziţional.
Acum, în debutul sezo­ duieşte diverse alte mani­ se va înregistra totuşi „ex­ populare, ne gîndim la Amintim pe cîţiva dintre
nului estival, am stat de festări la solicitarea unor plozia" de turişti, dori­ sculptura in lemn, sau do­ Expoziţia de artă înţelepţii creatori-elcvi de
vorbă cu domnul Viorel factori şi organizaţii ob­ tori de apă şi soare. meniului pictural, reprezen­ icoane pictate pe sticlă:
Jude, directorul .Casei de şteşti. Multe dintre nea­ . — Ce intenţionaţi să or­ tat prin icoane pe sticlă, a elevilor Oana Voica, Cristina Vieru,
cultură din Staţiunea bal­ junsurile pe care le-am a- ganizaţi în această perioa­ ori ceramica din care au Veronica Cimpeanu, Cristi­
neoclimaterică Geoagiu-Băi. vut le-am rezolvat cu spri­ dă ? ' rezultat obiecte cu certe vinte, motive aparţinînd na Anichitoaie,. Luminiţa
Discuţia a evidenţiat as­ jinul Inspectoratului Ju­ — Turistul poate • găsi trăsături artistice, dar şi întregii culiuri spirituale a Laslău, Raluca Păsculescu,
pecte concrete cu care vi­ deţean pentru Cultură şl al oricînd în casa 'de cultu­ utilitare. ţăranului romăn. Se remar­ Dîana Stana (Deva), Moni-
ne în contact Instituţia în Primăriei comunei Geoa- ră proiecţii de filme, piate Un spaţiu amplu este a- că între creatori: Irina ca A ndrăşesc, Anton Pas-
această perioadă care ar giu. Şi totuşi, situaţia asista la uh spectacol fol­ cor dat in expoziţie artei Ghinescu, Alina Popa, Ra- cu, Ruxandra Coroiu, Ana
trebui să înregistreze un nogstră nu este de Invi­ cloric sau de muzică u- populare cu participarea rr.ona Ştefoni, Mariana Ar­ Katona, Miruna Bilei (Hu­
mare număr de vizitatori diat. elevilor de la cercul de mean, Argentina Hibais, nedoara), Anca Andrei,
— oameni veniţi la odih­ — Ce alte probleme mai şoară, împrumuta o carte specialitate ce fwîţţionează Nadia Dumitru, Ionel Var- Voichiţa Bejan, Ozana An­
de la bibliotecă Cei care
nă ■ şi tratament, simpli aveţi ? la Şcoala Normală, apar- hedi, ' Mura Mihăilă ş.a. drei. Carmen lovan (Petro­
turişti care îşi petrec va­ — Problemele vizează preferă liniştea, se pot ţinînd Clubului Elevilor Un 'lucru emoţionant îl şani).
retrage la un joc de club.
canţa sau trăiesc satisfac­ prezenţa spectatorului in din Deva, cerc condus de- constituie prezenţa creatoa­ Ceramica elevilor de la
ţia unei „treceri" prin sta­ casa de cultură şi, legat Tinerii sînt bineveniţi la prof. Mircea Lac, binecu­ relor — eleve din Basara­ cercul devean este repre­
ţiune. de aceasta, autofinanţarea discotecă. Să mai amintim noscut creator la nivel na- bia ce învaţă aici: Raisa zentată de figurine umane,
— Spre deosebire de alţi noastră ca instituţie. Deşi manifestările pe care une­ ţional, apreciat chiar şi Grigoriu, Mariana Pîslari, figuri antropomorfe, obiec­
ani, ne spunea interlocu­ sezonul estival s-a declan­ le case de cultură le vor dincolo de hotarele ţării. Elena Sîrbu, Alia Budeci. te utilitare, în general, ce­
torul, casa de cultură dis­ şat, este puţină lume în organiza, în sezon, în sta­ Copiilor, reuniţi in acest In sectorul icoanelor pe ramică plastică Vom reve­
pune actualmente de o bună staţiune. Nu ştiu dacă sînt ţiune. Ne-am bucura dacă cerc de creaţie,, le-a fost Uticlă rămîi impresionat de ni asupra acestei expoziţii
bază materială, de apara­ 100—200 de oameni. Cau­ acestea ar fi cît mai mul­ transmisă dragostea pentru sobrietatea tematică şi a a talentului, pasiunii şi în­
tură, jocuri de club, or­ zele sînt mai multe, ele te, mai ales în zilele de creaţia populară, ale cărei desenului preluată de ele­ ţelepciunii etalata de e-
ganizează acţiuni specifice nu cad în competenţa sărbătoare. motive specifice avem obli­ vii deveni, instruiţi de levl, pentru .«*■ totul este cu
cu filmul şi cartea, vizio­ noastră. Să sperăm însă că gaţia să le -păstrăm neştir­ prof. loaji Şeu. după leoa- adevărat r- •••cf
nări Tv, discoteci, găz­ o dată cu timpul frumos, MINEL BODEA bite, pentru a le transmite ncl0aHâm4amAIimkUim aaaiM>v p r *
\