Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_386

C U V TN TU L LIBER I
a i
r.W .'.V A 'A W rtW ^ V .S Y A W W .’.V .V /A W .V ^ A V .-,
I (Urmare din pag. I) gislativ democratic com­
plet, vom avea noi ale­
Vrem oţel mai mult, I EUROPA geri. Avem nevoie de pri­
menirea mentalităţilor, de
l ţioasă, adeseori comică, barasăm cit mai curînd. ce Europa" e o cale inaccep­ solidaritate în faţa greu­
jj de a nu ne da de gol cu Nu neagă nimeni deca­ tabilă. Inacceptabilă mai tăţilor comune şi de eli­
berarea de acest ticălos
mai bun. Din ce ? I ropei. Europa, în vorbi - lajul care există sub toa­ ales acum, cînd, în ciuda complex al inferiorităţii
vreun păcat în faţa Eu-
ireversibilei noastre evo­
te aspectele, din motive
■ rea noastră publică, este binecunoscute, între noi luţii spre democraţie, Eu­ spre a ne redobîndi dem­
1 un cuvlnt cu fior de pa- şi ţările occidentale. (Deşi ropa se grăbeşte să ne a- nitatea naţională. Recu­
tos. Sau: ne răsucim şi nici celelalte ţări din Est bandoneze din nou, discri­ noaşterea nu se cerşeşte,
(Urmare din pag. 1) In încheierea documentă­ nu stau pe roze.) Nimeni ci se impuner Dacă vom
rii noastre printre oţelarl ■ ne gudurăm ca să fim nu neagă apoi adevărul minatoriu, în „zona bal­ fi ajutaţi, cu atît mai bi­
în sa-
■ primiţi înăuntru
cu două cuptoare, nici pen­ am reţinut şi unele situa­ I i Ionul european, parc-am că un ajutor economic oc­ canică", pe care o consi­ ne. Pînă atunci, însă, să '
tru acestea nu se asigură ţii care-i nemulţumesc, si­ cidental, decis şi substan­ deră un soi de cartier rău ne bazăm pe puţinul pe
ritmic fontă şi fier vechi. tuaţii pe care sindicatul li­ J vrea să arătăm noi sin- famat. Se va dovedi că
Oţelarii muncesc. Oţelul ber şi consiliul de admi­ I guri cu degetul că stăm, ţial, ar grăbi considerabil paguba nu va fi numai a care încă îl avem, să nu 1G
aşteptăm şi să nu cerem
reducerea acestui decalaj.
pe care-1 elaborăm este de nistraţie au datoria să le ^ altminteri, pe dinafară, noastră, ci şi a el. Sint
abia îndrăznind să ne
calitate superioară. Am pu­ rezolve. In primul rînd •J strecurăm pînă-n prag". Dar de la a admite a- sigur că, aşa cum am răs­ de la nimeni nimic. Nu IC
şi pînă
e nici simplu, nici uşor,
ceste adevăruri
tea produce mai mult. Dar clarificarea, în lumina le­ I Aşadar, povestea nu c la a ne complace la ne- turnat o dictatură ce se dar, odată ce ne-am re-
pe lingă desele aşteptări gilor, a negocierii salarii­ ! tocmai de azi şi trădează sfîrşit în condiţia de pe­ credea eternă, vom găsi cîştigat cel mai de seamă
după fontă lichidă, avem lor. Apoi apelul lor către nitenţi, cenzurîndu-ne fie­ 1G
necazuri şi cu fierul vechi cadrele tehnice de specia­ | o mai veche \ mentalitate- care atitudine şi fiecare resurse să depăşim şi cri­ bun — libertatea, — oa­ c
■ de marginalizaţi, de care
za de acum. Vom avea o
întru totul posibil:
care nu vine întotdeauna litate de a fi mai mult gest prin prisma a „ce va zi­ menii liberi nu pier. 11
sortat. O dată primim nu­ prezente în procesul de e- | ar fi înţelept să ne de­ Constituţie, un cadru le­
mai şutaje (bucăţi din ca­ laborare a oţelului, ca şi
petele laminatelor), alteori reducerea la limita maxi­
doar şpan şi baloţi. Gu 12
toate greutăţile, nu am a- mă a personalului nepro­ Cenuşă da, stronţiu ba ! Trei lulele-trei surcele
vut şarje declasate. Toate ductiv. Toate acestea în 13
s-au laminat. Oţelarii 'sînt folosul creşterii producţiei
Ne amintim cu nostalgie
zi şi noapte la datorie. de oţel. (Urmare din pag. [) lor prezentate, se pune în­ sentimentul cu care pără­ le, artiştii trebuie să gă­
sească altceva. Şi au şi gă­
trebarea cine şi ce deter­ seam sălile >' de teatru pe sit. Glume politice mai 14
V .W /A '.W .V .V W A W W A W .V Z A fA V A V W A W siul, iar cărbunele impor­ minări a făcut privind ra­ vremea odiosului şi a si­ mult sau mai puţin subti­
tat din Polonia rezultă că dioactivitatea cărbunelui nistrei, Te ungea la suflet le. Dansatoare mai mult 14
are o radioactivitate chiar polonez ars la termocen­ nuanţarea unor replici
Kt?'. ‘-£?S mai mică decît cel din Va­ trala Mintia, din care a (chiar din piese istorice, nu sau mai puţin îmbră­ 14
cate.
Muzică mai mult
lea Jiului. rezultat poluarea zonei cu doar contemporane), iar sau mai puţin de calitate
In conformitate cu date­ „stronţiu radioactiv“, cum îndrăzneala unor scheciuri (vezi genul sîrbesco-ţigănesc, 15
le prezentate de ultimele se menţionează într-unul te făcea să-ţi .priveşti pe indian, aproape obligatoriu
p e n tru două studii (care pot fi din articolele publicate ' de furiş vecinii. Ii adoram a- soliştii fiind acompaniaţi 15
consultate la sediul F.E. „Cuvîntul liber", cînd stu­ tunci pe actorii noştri ca­ de bandă nu de orchestre).
Deva) se constată depuneri diile I.M.H. Bucureşti nu re aveau curajul să ros­ Vulgaritatea textelor, tri­ 1«
de radionuclizi naturali în semnalează prezenţa aces­ tească lucruri pe care unii vialitatea gesturilor, pre­
a r t a q i zonele cercetate : Mintia, tui radionuclid. dintre noi nu îndrăzneau caritatea în general a spec­ îi
Păroşeni şi Călan. Radio- Solicităm că autorul ar­ nici să le gîndească. tacolelor făcute fără cape­
nuclizii artificiali şi cosmo- ticolului să ne pună la dis­ Dar acum ? Acum rolul tele de afiş anunţate, doar
din ce-a căzut şi s-a putut
(Urmare din pag. 1) extrem de rar şi cu mare genici (cesiu şi beriliu) au poziţie studiile tehnice sau de purtători de cuvînt ai aduna, lasă spectatorilor o 11
greutate. valori comparabile cu cele materialele informative pe durerilor noastre a încetat.
— Prin intermediul dum­ observate la staţiile reţe­ care le-a utilizat în elabo­ Ne putem exprima şi sin­ senzaţie de jenă şi nemul­ 13
neavoastră, elevii ajung să lei naţionale de control a rarea articolului, pentru a guri. Fără teamă. Fără o- ţumire. Dar dincolo de e-
fectul imediat, acestea pot
— O bună parte dintre conserve astfel străvechi radioactivităţii mediului în clarifica situaţia prezenta­ prelişţi. Iar ca să ne rea­ avea şi unul mult mai îi
obiectele sculptate cu atî- meşteşuguri populare. România. Ca urmare a ce­ tă": ' ducă în sălile de spectaco- trist: acela de pervertire
ta măiestrie de către elevi — Da, ei devin păstră­ a gustului tinerilor, care
sînt legate în cositor, al­ tori ai culturii populare. E de regulă sînt mai puţin 15
tele, cum ar fi cheile de păcat să pierdem ce avem. avizaţi ca spectatori.
balţ, sînt turnate în ala­ In momentul de faţă tre­ Cu un astfel de specta­ 15
mă. buie să tragem un serios col, de trei lulele — trei
: :.ă-' E o tehnică întîlnită semnal de alarmă. Am a- surcele, au fost blagosloviţi
cu precădere în ţinutul pă- juns în stadiul la care al­ de curînd şi devenii. Din 2C
durenilor. Creatorul popu­ te ţări şi-au pierdut spe­ toată distribuţia i-am re­
cificitatea culturii lor popu­
lar de aici a găsit de cu­ lare şi acum încearcă să o ţinut doar pe Alexandru 20
viinţă nu numai să sculp­ recreeze „furînd" uneori Lulescu şi Ştefan, Tapalagă
teze unele obiecte din lemn, de la vecini. Nu ştiu dacă (care-1 înlocuia pe Puiu 21
ci să le adauge în plus or- şi la noi se va întîmpla a- Călinescu), din păcate pe­
namente, sporindu-le fru­ şa. Probabil! De aceea în­ nibili şi ei „pe ici pe co­
museţea. Elevii au reuşit cercăm să facem ceva. Dar lo" la glumdîe cam în doi
să creeze ei înşişi astfel de sîntem doar un cerc de peri. Cit despre restul in­ 22
obiecte şi în primul rînd creatori. Credem că facto­ terpreţilor, vorba unei a-
merită
„Nu
dolescente:
au realizat din alamă chei rii de specialitate ar putea să-ţi încarci memoria cu
de balţ aflate la cingătoa- întreprinde unele iniţiati­ balast" Păcat că idolii
rea costumului popular fe­ ve în acest sens prin cla­ noştri de altădată se coboa­ 22
meiesc ce se toarnă, ase­ se ale Şcolii de artă etc. ră la asemenea prestaţii ,şj
menea cositorului, după o Altfel, doar' la muzeu vom
tehnică arhaică care acum mai întilni eşantioane ale se complac în compania 23
unor pseudoarţişti. Publicul
nu se mai' practică decît culturii noastre populare. are însă grijă să-i sanc­
Aspect din timpul lucrărilor Conferinţei Naţionale a Confederaţiei Sindi­ ţioneze 23
catelor „Drum de fier", ce a avut loc la Deva. Foto PA VEL LAZA VIORICA ROMAN
sine înţeles. La început . îşi exprimă uimirea că au naştere la situaţii hazlii, nepotrivite în cazul de faţă.
îşi aminti însă că Strouhal i-a promis proiecţia im­
erlal putut să vină la televiziune aşa, toţi deodată. primării la telerecording a speătecbluM. U trimise, II
EM EDE m 1 — Aţi sosit cu un autobuz ? aşadar, pe Halik să vadă dacă totu-i pregătit. Pro­ 1<
— Da de unde, la noi în sat aproape fiecare om
are motocicletă. Dacă ar fi nevoie, am putea aduce
iecţia era gata de o jumătate de oră. Se aştepta doar
aici tot satul. Asta a hotărît-o Josef, adică Macha, întoarcerea lui Suda de la doamna Faltys.
ăsta de aici. Zi-i, Macho, vorbeşte tu... Suda şi Frantisek intrară singuri în sala de pro­
44. CONSĂTENII — Da, aşa-i. iecţii. Pe drum Frantisek îl informă pe Suda despre
Vodicka îl îndemnă din nou să vorbească, din- rezultatul experienţei cu Tarantik şi despre interes 13
Frantisek dădu şi el din cap, deşi în acea clipă du-i cu cotul. gatoriile lui Ralecky, Adamec şi Ciz. Declaraţiile
se gindea la ce-ar face dacă ar începe să i se pe­ — Noi am venit, aşadar, să cerem ca ăl de purta lor nu cuprindeau însă nimic deosebit, ceva care să
rinde prin faţa ochilor acele două milioane de spec­ ochelari şi care-i vinovatul să primească ce 1 se constituie un purtet de sprijin în viitoarea lor ac­
tatori care văzuseră moartea lui Jan Faltys. Şi cu cuvine, ;X tivitate. ' 11
toate că reflecţia aceasta era pur academică, îl cu­ ■ — Cine purta ochelari? întrebă Suda, Suda nu mai avu timp să-i spună lui Frantisek
prinse totuşi groaza. In timpul acesta, Vodicka con­ — Unul care-1 făcea pe contabilul... sau pe un ce a aflat acasă la Faltys. Aşa se face că Frantisek II
tinua netul burat: funcţionar, cam aşa ceva... ; află abia mai tîrziu despre analiza dactiloscqpică a
— A repetat cu noi, cu artiştii. noştri amatori, ; Adică Ajm, completă Frantisek răspunsul lui scrisorii de adio lăsate de Faltys,
Marysa. La început am fi dorit ceva mai actual, dar Macha,, : « V i i , / ' li
el ne-a explicat că .Manon şi egoismul zac şi acum —- Şi ce a făcut? întrebă, la obiect. Suda. 45. UN OM POATE FI OMORlT
în sufletele oamenilor, la fel ea mai înainte, ba şi — Ce-a făcut ? repetă uimit Vodicka. Păi, am DOAR O SINGURA DATĂ
invidia. Invidia, mai cu seamă, scurmă In sufletul văzut toţi şi putem să depunem mărturie. In faţa 15
oamenilor. Eu jucam rolul lui Vavra, se făli Vo­ oricui, chiar şi a lu i! Un snop de lumină unea micuţa fereastră a ca­
dicka. ăla căruia Marysa îi pune la urmă otravă de — I-o spunem de la obraz, dacă-i nevoie, con­ binei de proiecţie cu ecranul pe care cinci actori
şoareci în cafea şi care după aia zicea, adică eu în tinuă Macha. încă de la început s-a purtat cam ciu­ reprezentau cinci asasini. Frantisek îi cunoscuse pe
rolul lu i: Cum ne aşternem, aşa dormim. Era ne­ dat. Mereu se învîrtea pe lîngă scaun. Şi n-avea ce toţi In particular, acum îi vedea pentru prima oară 21
voie de asta ? Trebuia să se întimple ? Cere-mi ori- să facă atîta pe acolo. Ba s-a şi aplecat spre el. machiaţi şi îmbrăcaţi în costumele cerute de rolu­
ce-ţi doreşte inimioara, nimic n-am să-ţi refuz. — S-a aplecat ? rile lor. Ajm, Jindriska, Hak, Skaloudova şi Plate-
Suda se temea că povestirea ar putea să mai — Da. Cam ciudat. Precis că asta nu ţinea de nik. Doar Faltys nu apăruse. îl aşteptau, îşi aşteptau 22
dureze mult şi bine. De aceea, încercă s-o scurteze piesă, ne-am zis îndată. Meşterea el ceva pe acolo, victima. 22
Se apropie de grup şi salută, ceea ce le atrase aten­ pesemne la legăturile alea. Dumneavoastră n-aţi
ţia asupra sa văzut? . • , (Va urma)
22
Frantisek fu bucuros că poate să-i predea ini­ Suda nu voi să recunoască în faţa celor din
ţiativa ca pe un lucru des la Kresin că a adormit în timpul piesei, ca să nu dea Roman publicai te Editura „lUnivers‘ — iS7t