Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_391
P. 2

CUVJNTUl  USER     N



            Scriam  anul  trecut  de­  loc  să  stea  pe  balconul   are  fir  de  ceapă  sau  pă­
           spre  o  anumită  stare  con-   amintit.        trunjel,  Ceea  c?  apără ă l   E cineva
          flictuală  intre  locatarii   Din  acest  bătcon,   dl.   Benea  cu  otita  îndtrjire
           blocului  23  ie  pe  strada   Benea  mi-a  arătat o  ma­  (gardul  ate  •   sonerie  de
           Minerului,  Deva.  Domnul  gazie improvizată în curtea  alarmă  montată  tn  apar­  (Urmare  din  pag.  t)  mît  zel  şi  cu  un  limbai  Au  ştiu-  că  primul  drept
           Francisc  Chici  s-a  adre­  interioară,  kt parterul scă­  tament)  stnt  9  brăduţi,             violent colorat) „indicaţiile"   ce  II  s-a  acordat  deja,  le­
           sat  recent  ziarului  nostru   rii  vecine,  între  bucătă­  mai  multe  fire  de  tran­  zie  ce  n-a  fost  şi  nu  este   primite  de  la  şefii  lor.  gai  şi  gratuit,  este  locul
           precizlnd  că  nemulţumi­  riile  a  două  apartamente.   dafiri  şi  nişte  flori,  afla­  respectată  de  unităţile  de   Cine-i  vinovat  totuşi  de   de  veci  fn  cimitire ?!...
           rile  persistă  şi  indicîn-   Aici  sini  ţinuta  provizii­  te  tn  spaţiul  aceleiaşi  pe­  transport  Nu-s  de  vină   această  situaţie  tristă   In
           du-l  ca  unic  vinovat  pe   le  pentru  porcii familiilor   luze  unde  e  plasată  şi   nici  ^conducerile  Societăţi­  care  sînt  puşi   camarazii   P. S.   Mulţumim  cu  a-
           domnul  laan  Benecti   respective  şi  tot  de  aici   cuşca  dinelui.  Şi  «  a*   lor  Comerciale  de  Trans­  eroilor  neamului?-.  Vino­  cest  prilej  Conducerii  So­
            Aflind  că  l-am  căutat.  migrează  spre  vecini  şoa-  juns  la  aceste  măsuri   port,  care  afirmă  că  au   vaţii  adevăraţi  stnt,  cu  si­  cietăţii   Comerciale   de
                                                           drastice pentru  că oameni   toată  bunăvoinţa  faţă  du   guranţă,  veteranii  de  răz­  Transport  din  zona  muni­
                                                           răi  l-au  furat  nu  numaf   veterani,  dar  trebuie  să   boi;  care  —  deşi  majorita­  cipiului  Hunedoara,  care  a
                                                           dinele,  dar au  smuls  bra­
             Ce  să  mai  crezi                           zii  şi  trandafirii.  De  ce ?   respecte  legile,  să  asigure   tea  covîrşitoâre  sînt  trecuţi   asigurat  călătoria  gratuită   11
                                                                                                              de  70  de  ani  —  se  încăpă-
                                                                                     rentabilitate  acestor
                                                                                                         lioi
                                                          Din  răutate,  căd  plantele   unităţi  şi  să  le  ferească de   ţîneazâ  să  mai  trăiască  şi,   pe . autobuze; :a .-veterani lor-   IC
                                                           nu  latră,  iar  loc  ca  să  se   faliment.   Nu-s  vinovaţi,   aşa  bâMrti  şi  urîţi  cum   d;e  război  din  zona  res
           dl.  Benea  a  venit  la  re­  reci  şi  şobolani.  Am  vă­  joace copiii  există în par­  desigur,  nici  şoferii  care-i   sînt,  unii  dintre  el,  destul   peetivă,  găsind  şi  apl'H'vt   1(
           dacţie  insistînd  să  văd  la   zut  urme  ale  trecerii  lOr   tea  nepusă  a bldcubti.  apostrofează  pe  veterani,   de  puţini,  mai  vor  şă  şî   chiar  forma; practic legală   n
           faţa  locului  dacă  lucruri­  prin  locuinţele  vecinilor.   Popind  alături- conţinu­  fiindcă  ei  nu  fac  altceva   călătorească  cu  autobuzele,
           le  stau  aşa  cum  sînt  pre­  „Vedeţi ?  Da¥ eu  nu  i-am   tul. scrisorii  eu  cele  ce  se   decît  respectă  (cu  un  anii-  de  la  sat  Ia  oraş.  Oare  ei  pentru  aceasta.
           zentate  în  scrisoare  sau   reclamat  nicăieri!“  ' —   pot vedea în  şi Ungă blo­                                                                   ii
           nu.   Mi-a  mai  povestit   spunea  cu  năduf  ăl.  Be­  cul  23  şi  spusele  familiei
           peripeţiile  ciobănescului   nea.  •  V  •      Benea  e  greu  să ajungi                                                                              i:
           german-Lord, proprietatea   ■ Privind  cu atenţie „şan­  la  9  concluzie.  Ce  să  mai
           familiei  Bănea,  tăndut  nu   dramaua'1  de  metal  (cum   crezi ?  Un om  iubeşte  na­  ce ne mai                                                   13
           se  ştie  de  cine  unui  om   o  numeşte  reclamantul),   tura  şl  face  tot  ce  poate
           din  Vărmaga  şi  recupe­  pe  care'  se  întinde  via,   să  protejeze  e  „minire-
           rat  după  o  lună,  cu  spri-  felul  cum  aceasta  este o-   zervacţie".  Alţii  nu-i  îm­  (Urmare  gin pag.  I)  secţia  tricotaje  activitatea   că,   în  limita  fondurilor
           jimj. ,  .politiei-,  Cupele,^  rienUtfă  nu -s-ctt  *• putem   părtăşesc  oedefilfjfyl .re-.   •uf**' ■r'.  fJ-  —’TV   ŞP. m.  ■ţ   W '  . se  desfăşoară pe trei 'Sofcker-  f dispouim», mm wemiămt-cm - \
           pentru  cari  proprietarul                      damă.  E  regretabil  că   agenţii  economici  furnizori   buri,  iar  la  confecţii   pe   în  trimestrul  XV  al  acestui
                                   spune  că  cel  care  a  fă-                      din   Bucureşti,  Bistriţa,                       an  să  fie făcute  noi  do­
                                   îut-o  ar  fi  dorit  să  supe­  între  vecini  există  astfel             două,  maiştrii  Ioan  Şocaci                      1-
                              JW.  le  pe  cineva..  Via  acope-   de  tensiuni.  Oricum,  ele  Miercurea Ciua şi MiziL  Ca  şi  Cristina  Baleia  ştlfiduin-  tări  cu  utilaje  specifice.
                           icrirt    doaţ»şMmuBUe-.,x                                urmare,                                                   *1  m i       şi
                          HMkmi                                                      lunară  ă                                                   ..........iin'1% 1
                                    me ritului  -fiţplilimi
                                   |  ea.  PŞitru' ţeă  în wj  _                     vreme      ioane                                              m. î*tre      1^1
                                                                                                                                                      de  la
           nul  uscătoriei,  din  inte­  ţUnclui aăr-tm  -tămfnă ifţ»\               toate că a   ufcîde     rţ;" In t re» -«iasca z urile 'Upt.  se?  şi  InS
                                                                                     costul; fi:
                                                                                                    ă
           riorul '■ bloculuii  deranjtnd   ine  ur& I mbefâtgţţe                    lizareapi  116^         -  « ai  fapt “simţae,  'ijMjferind  |
           vecinii  cu  lătratul  său.   ce.stea  sîrU'ăMkcţdlmt.  Mtr -             existat^unele  greuf!   -  ‘dWeeum  reaBZSHîeţ' m ito -   v  ’ciplu.
           Familia  Bănea  pretinde   tr-o  găleată   cu  capac,   la  o  convieţuire  normală                tat  că  asigurarea  pieselor   Dincolo  de  toate  acestea,
           că  ii  aduce  ist  casă  doar   pusă  în sac d?  polietilenă.   şt ctolllzotăr”"—- ' ^  "  '  ordin financiar, beneficiarii   -de  scliimdocupă  u»-  loc  -  împtudont- esto  on  »fr  de-
                                                                                     din  Judeţul  nostru,  (fin
           pentru  a  fi  hrănit,  că  nu   Ia r '„grădina9  împrejmui- j            jude^le  Dolj,  OH,  Caraş-   de  seamă.  ; De  asemenea,  pun  strădaeă*  pentru  a  re-
           latră  şi  că  nici  nu   are  UŞ. c“  strmă  ghimpată mu |  VKMK»  ROMAN                          serioase  seibne  de  întrebsi-i.’  dreic  prodOfeţtai  cBre  con-
                 —„A.,.. . . . -----    —                                            Severin şi alţii, solicită pro-   . ren tai ridiefe.retehnaloaiza-v«
                                                                                     durele  fabricate  îa  Petro­  rea,  avînd  în  vedere  că  do­  profitului  şi  salarizării  an­
              .  ’’Vfc '                                                             şani, acestea avîpd  căutare.   tarea  din . 1979^,  n u ,  mai  gajaţilor.  Este  pozitiv,  deci,,
                                                                                     Datorită  aprbvizîonării  filai
           Fondurile                                                              îWbme  cu  îţmberjl pnţm   şi  .  rinţelcf-i âgţpajfe  |Şi|.«ţ:dsf  »M   fipb|Ş » |i?‘\'JE».: găseţ-i
                                                                                                              col^ţpppde în-, totalitate ce-  că- Mprebgrgw:
                                                                                                                                                         ce We‘
                                                                                   |  Şiyfe'Sifică^iî     iu  context,  este  de  reţinuf  te‘  răspuns  în  fapte.
            (Urmare  din  pag  I)  cărui  sinŞţdţpbieCtfv  este
                                   sâ  investeâsCă  *dapitalul ®   idurife  Proprie-
          ceste .instituţii  specializa^ h  propriu'  îft  âlte  Societăţi '  m ţirn-ivaTe  sTnf  fonduri
          te  nu  - şînţ  altele  decît   comerciale.  Fondurile mu­  mutuala   nespţcialigatc,
          cele  cinci  Fonduri  ale  tuale,  spre  deosebire  şle   dpr  proiectul  Lpgii   Pri­
          Proprietăţii- .Private.  organizaţiile  numite  mai   vatizării  creează  o  situa- ,
            Fondurile   Proprietăţii   sus  emit  titluri "Cârd  re-  '■  ţletihiţială   de  la   bare
          Private  sînt  concepute  ca   prezintă  deţineri  de  ac­  se  poate  porni  spre  noi
          fondări  mutuale  şi  sînt   ţiuni   lit proiectul  Legii   fonduri,  precum  şi  . spre
          organizate ca  societăţi  co-   Privatizării  in  România   specializarea  ‘  uriora  din-
           merciaid.  Aceste  fonduri   certificate  de  proprieta­  ! tre ele. Fopdurile Proprie­
          vor  avea  activele  forma­  te  —  care  nu  participă
          te  din  acţiunile  reprezen-   direct  Ia  profiturile  unei   tăţii  Private,  aşa  cum  le
                                                          preconizează  proiecţui  de
          tînd  30  la  sută  ('in  ca­  companii.  Certificatele  de   lege,  utilizează  veniturile
          pitalul  social  al  societă­  proprietate  preconizate  de
          ţilor: comerciale   supuse ;■  proiectul  de  lege  consti­  atît  pentru  distribuirea
          privatizării.  Pe  baza  a-   tuie  părţi  egale  fn  porto­  de  dividende,'  cit  şi  pen­
          cestora.  Fondurile  Pro­  foliile  de  investiţii  ale   tru  investiţii  de-  portofo­
          prietăţii* Private vor  emite  Fondurilor   Proprietăţii  lii»  Cetăţenii  deţin  ini­
          certificatele  de  proprieta­  Private,  producind  veni- •  ţial certificate  de proprie­
          te  ca  vor  fi  distribuite   turi,  iar  valoarea  lor  va-'   tate  in  mod  egal  la  fie­
          cetăţenilor.            riază  în  strînsă  legătură   care   fond,  dividendele
            In  spiritul  proiectului   cit  dobînda  şi -dividendele   primite fiind de asemenea
          de  lege,  Fondurile  Pro­  şiş cu  preţurile  Ia  bursă   «gale.  Abia  după  12  luni
          prietăţii  'Private  sîrit  Or­  ale  acţiunilor  iniţiale.  de  la  apariţia  Legii  Pri­
          ganizaţii  mutuale  care  au   ■  Ar  mai  fi  de  menţio­  vatizării  certificatele  de
          Capacitate  financiară  şi   na)  că  Fond'ii'ăe  Proprie--  proprietate  pot  constitui
          managerială.  Ele  pot  lua  tăţii  Private  se  supun  obiect   de  negocieri  şi
          formă unor  bănci  distinc-  1  unei  autorităţi  care  le   tranzacţii  între  cetăţeni
          te  faţă  de  companiile  de  stabileşte  procentul   de   şi  între  fonduri,  fapt  ce
          management,  de  trustu­  venit  oferit  conducerii
          rile  de  investiţii  sau  de  fondului,   dă   afprobare  va  duce  : la  diferenţierea
          orice  altă  «Instituţie,  ăl  ' pentru  vinderea  către, pu-  >veniturilor în dividende.
                  Î2ÎS»;  -"'-iii
                       'IflîÎTţif                          si­
                                                             ndicală  îneît  niciodată  nu  şi-ar  ji  putut-o  pregăti   cei  care  participaseră  la  consfătuirea  din  ajun  în
                                                            ■ singur.  Asasinul  n-a  prevăzut  probabil această  com­  biroul  Iui  Faltys.   Suda  aflase’ mimeîe' tor  ire’ îa
                                                             plicaţie intîmplătoate, care s-a sfîrşit cu o palmă  pe   doamna  FaHy*  şl  acuţii  Je  repet» Că  s&  ie  reţină
                     doua m m m  ui martori                  obrazul  lui  Adamec.  îndoielile  lui  Zbynec  Ciz  mai   mai  bine.  Fuseseră  în  total  opt  RegitOruF  ©ane,
                                                             cu  seamă,  apoi  ale  Iul  Tarantik,  Kâlecky  şi  ale   asistentul  lui,  Zbynec  Ciz,  Skaloudova,  Tarantik  şi
                                                             altor eîţiva,  oare  exeluseseră  posibilitatea  sinucide4   secretarul- literar *V*li»efcţ  pe  ta te  *u£I  Cunoscuse­
                                                             rii,  s-au  dovedit  deci  îndreptăţite.  Suda  îşi  scoase   ră  şi  nu-1  întîlniseră  pînă  acum,  pe  urmă  arhitectul
          50.  PRIMA  EVALUARE  A  FAPTELOR                  luleaua cu  căpătui  ros,  pregăttndu-se,  pe  d t  se  pA»  >   Kaleeky,   domnişoara  'Vagneww  şi- ItoberV  iteeh,1
                                                             rea,  pentru  o  meditaţie  mai  îndelungată.  Unele  pro­  care  venise  însă  mai  tîrziu.  Se  părea  că  ăştia  sînt
              Mai  întîi  Suda  îl  rugă  pe  sergentul  Halik  să   bleme  rămăseseră încă nerezolvate.       toţi.  Suda  îşi  aminti  apoi
          ceară  trei  cafele.  Pe  urmă,  în  prezenţa  lui  tăcută,   —  Dacă  asasinul  a  vrut  să  simuleze  sinucide­  şl  Ajm  care,  ce-i  drept,  veiîlite  abia  a  doua  ri  uf»;
          Frantisek  şi  Suda  începură  să  cerceteze  materialul   rea,  atunci  a  făcut-a  destul  de  stîngaci,  reflectă   xnineaţă,  în  împrejurări  ca%  rtevgfciîmîle,  da|r  cârâ ­
          strîns.  în  cele  trei  ore  de  lucru  se  adunase  destuL   Suda.  Nu  pricep  cum  de  a  putut  uita  amprentele.   ia  fel  cu  toţi  ceilalţi,  avusese  prilejul  să  lâse  scri­
          Acum  trebuiau  să  separe  lucrurile  esenţiale  de  cele   Fără  ele,  aricind  se  poate  constata  că  nu  Faltys  a   soarea  falsă  pe  birou.  Frantis’ek  n-o  ştersese'  de  pe
          neesenţiale  şi  să’  aşeze  diferitele  fapte  într-o  suc­  scris  scrisoarea,  ci  altcineva.  Â  fost  o  neglijenţă   lista  suspecţilor  nici  pe  doamna  Faltys,  Pe  scrisoare
          cesiune  logică,  să  stabilească  legăturile  dintre  ele.   gravă din partea  asasinului, pentru  care încerc, deo­  rămăseseră  amprentele  ei,  deşi  acestea  putuseră  fi
          Frantisek  spera  să  afle  acum  tot  ce  descoperise  Su­  camdată  fără  sorţi  de  izbîndă,  să  găsesc  o  explica-   lăsate  ulterior,  după  găsirea  ei.  Suda  obiectă,  sus-
          da  după  vizita  la  Faltys  acasă.              . ţie.  logică.  A  inventat  atitea  detalii  complicate,  şi-a   ţinînd  Că  printre  suspecţi  pot  fi  incluse  doar  acele
             Punctul ■ de  plecare  pentru  cercetările  următoa­  pus  la  punct  întregul  plan  al  acţiunii,  astfel  îneît   persoane  a  căror  prezenţă  în  ambele  locuri,  vineri
          re  era  in  primul  rînd  falsa  scrisoare  de  adio  a  lui   diferitele  ei  părţi  să  se  îmbuce  ca  zimţii  unei  roţi}   seara  la  Faltys  acasă  şi  slmbătă  dimineaţa  şi  seara
          Faltys.  După  expertiza  dactiloscopică,  în  urma  că­  să  fi  uitat  tocmai  un  lucru  atît  de  important 7
          reia  nu  se  găsiseră  pe  hîrtie  amprentele  necesare,   Lui  Frantisek i  se părea exclus:       în  studiourile  televiziunii,  fusese  dovedită.  Doamna
          era  neîndoios  faptul  că  un  necunoscut,  probabil  asa­  —*  Tocmai  în  elaborarea  unui  plan  atît  de  com­  Faltys  nu  participase  la  emisiune,  nu  fusese  pe. pla­
          sinul  lui  Faltys,  încercase  prin  această  scrisoare,  să   plex  putea  foarte  uşor  să-l  scape  unul  din  detalii­  tou  în  momentul  crimei,  şi  nici  chiar  în  clădirea
          orienteze  cercetările  pe  o  pistă, greşită.  Cu  această   le esenţiale.  Sau  poate ■> că  greşeala  s-a  comis  în   televiziunii.
          ocazie  Frantisek  atrase  atenţia  şi  asupra  altei  îm­  timpul  aducerii  Ia  îndeplinire  a  {Sânului.
          prejurări  care,  la  fel  ca  şi  lipsa  amprentelor,  înlă­  Deocamdată,  Suda  nu  discuta  în  contradictoriu                       (Va  urmă)
          tura  posibilitatea  sinuciderii.  Era  vorba  de  întîm-   cu  Frantisek.  Lăsase  la  o  parte  toate  supoziţiile  in­
          plarea  cu  scaunul  căzut  din  cauza  unui  picior  rupt,   certe  plecînd  doar  de  la  îapte  cunoscute.  Aşadar,
          fapt  care  îl  pusese  pe  Faltys  într-o  situaţie  atît  de  falsa  scrisoare  fusese  lăsată  pe  masă  de  unul  din  Roman  publicai  In  Editura  „Univers’  — ’t97l
   1   2   3   4