Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_392
P. 2

CUVJNTUL  LIBER    NR. 392 •


     STAREA                                                                                    M U T A Ţ II  LIBERALE


                                                                                   (Urmare  din  pag.  ()  ginii  externe,  ceea  ce  şi  tr-o  realitate  imuabilă,  de
                                                                                                          acestora  le  lipsea.  Cine  a  vreme  ce  definiţia  realită­
                                                                                 maţii  se  vor  întîlni.  Cu  pierdut  mai  mult 7  Cine  a  ţii  politice  prin  care  tre­
                                                                                 toate  că  asemenea  întilniri  cîştigat  mai  mult ?   Iată  cem  este  tocmai  tranzien-
                                                Realizat %  faţă  Realizat %  faţă   produc  uneori  rupturi  pre­  întrebări  la  care  va  trebui   ţă?
                                    U/M            mai  de  mai  U.-31.V. .1.1-31. V.   vizibile.  In front, grupul 20  să  ne  raportăm.  După   Ca  să  răspundem  corect
                                                  1991    1990   1991   1990     mai  a  reacţionat  cu  vite­  cum  va  trebui  să  ne  la  asemenea  întrebări  este
                                                                                 jie.  De  domnul  Bîrlădeanu  şi  decidem.  Unde  stăm  ne coşar  să  avem  informaţii
                                                                                 ar  fi  mai  bine  să  nu  vor­  noi  acum  şi  unde  vom  suficiente  despre  stabilita­
                                                                                 bim.                     sta mîine ? Ne poate fi oare  tea  structurilor  politice  de
     Producţia  industrială        mii.  Ici    5071,6   81,6    18413,0  75,6    Astăzi,  cînd  nu  sînt  încă  indiferent  că  asistăm  la  partid,  din  punct  de  vede­
     Productivitatea muncii  în    mii  Ici/                                     stăpîndte  toate  consecinţe­  acest proces de reorganizări  re  doctrinar  ţi., din  punct
        industrie                   pers.  •      45,7   89,4     162,4    82,4  le,  ar  putca  fi  reală  con­  în  spectrul  politic T  Avem  de  vedere  istoric.  Iar  eu
     Investiţii  din   fondurile                                                 cluzia   că  alianţa  dintre  o  primă  întîlnire.  de  gra­  mă  gîndesc  la  o  perspecti­
        statului                   mii.  lei     787,3   60,5     2550,5   64,9  P.N.L.   aripa   tînără  şi  dul  doi.  Cum  va  arăta  o  vă  a  istoriei  care  vine,  nu
     Export                        mii  R        522     41,6     2125     15,9  F.S.N.  aduce  primilor  un  întîlnire de gradul trei ?  Şi  la  blocajele  care  Ic  sufe­
                                   mii  $       6411     58,6    30981     78,7  beneficiu  de  putere  publi­  unde  se  vor  afla  atunci  rim din pricina-michilozării   II
     Livrări  de  mărfuri   ia                                                   că,  ceea  ce  Ie  lipsea,  după  partenerii de  azi ?  Şi  unde  noastre  în  trecut.  Prea   II
        fondul pieţei din  pro-'                                                 cum  aduce  partenerilor  lor  ne vom afla noi, coi  cu su­  mult am  navigat cu spatele
        ducţia  judeţului          mii.  lei     911,7  117,7     3203,0  100,5  un  beneficiu  de  credibili­  fletele  pline  de  speranţă ?  spre viitor. Să n-o  mai fa­
     Desfaceri  de mărfuri prin                                                  tate,  de  pildă  asupra  ima­  Oare putem noi  rămîne în-  cem.
        comerţul  de  stat  şi
        cooperatist                mii.  Ici     1398,3  178,1    5408,2  143,4
     Prestăji  de  servicii  pen­
        tru  populaţie  de  că-
        tr&  unităţile  de  stat
        şi  cooperatiste           mii.  Ici     191.4  139,9     8G0.5   1294!
     Profit  (4  luni)             mii.  lei      X       X        6934»  194,7
     Pierderi  (1  luni)           mii.  Iei      X       X       2731,6  136,9
     Producţia   principalelor
        produse  industriale :
        —  huilă netă              mii  to.       324,3  97,3    1414,2    83,1
        —  energie  electrică      mii.  kWh.     482,7  118,3   2016,5   100,8
         —  oţel                   mii  to.       130,7  58,4      583,5   56,9
         —  laminate               mii  to.       107,7  72,2      440,2   65,7
         —  ciment                 mii  to.       80,0   66,7      277 fi  72,9
        —*  ţesături  mătase       mii  mp.       745,0  88,7    3575,0    91,0
        —  bere                    mii  hl.       41,0   164,0     159,0  100,0
         —  carne  tăiată  în  a-
           batoarc                 to.           1705,0  115,7    7670,0  125,5
         —  preparate  din  car-
           ne                      to.            611,0  66,8     3481,0   83,7
         —  lapte  consum          mii  hl.       1L7    64,7      58,0    68,3
         —  unt                    to.             1,0    4,5      21,0    19,4
         —  brmzeturi              to.           .  64,0  63,4     129,0   70,1
         — pîine                   to.           6945,0  84,0    36942,0   90,6                                                                              i:
                                                                                                         Haţeg. Fabrica  de berc.                            n
                                                                                                                                  Foto  PA VEL  LAZA


             DIN  ISTORIA  UNEI  BĂNCI
                                                                                               D U R ER ILE  Z O O T E H N IE I
       Banca  „Crişana”  Brad  a  Română  cu  un  capital  de  lă  din  Brad  avea  cinci  su­
     luat  fiinţă  la  14  mai  1891,  pornire  de  12  milioane  lei/  cursale  rurale ^  Baia   de  (Urmare  din  pag.  1)  costul  medicamentului  res­  ţialul  productiv  al  anima­
     îa  numaj  Îl  ani  după  în­  aur.  La  1  decembrie  1990  Criş, Hălmagiu, Gura-Honţ,              pectiv,  sc  mai  plătesc  200  lelor.
     fiinţarea primei instituţii de  Se  reînfiinţează  Banca  Co­  Sebiş  şi  Băiţa.  o  oaie  şi  700  lei  pentru  o  sau  300  iei,  după  locul  un­  Dificultăţi  serioase  se  ri­
     emisiune din  România, res­  mercială Română cu un . ca­  In  1937  ia  fiinţă  la  Brad  bovină  (!).  Să  nu  mai  vor­  de  se acordă consultaţia <!).  dică  şi  cu  asigiirarea  lotu­
     pectiv  a  Băncii  Române,  pital  de  pornire  de  12  mi­  „Oficiul  Aurului”,  unitate  bim  şi  despre  greutăţile  ce  Iţi  mai  arde  oare  să  creşti   rilor zootehnice pentru pro­
     fiind  cea  mai  veche  insti­  liarde  lei,  nu  aur,-cit  lei  de colectare a metalului de  se întîmpină cu vînzarea a-  păsări în astfel de condiţii ?  ducerea  furajelor  necesare
     tuţie  bancară  din  judeţ,  şi  din  cei  a  căror  acoperire  referinţă  de  la  persoanele  nimalelor  cînd  se  Organi­  în plus, pentru consultaţiile  hrănirii  cailor  dispensaru­
     nu  intimplător  pentru  că  începe  să  fie  din  ce  în  ce  fizice  şi  juridice  ocupate  zează  bază  de  preluare  în  acordate  în  zilele  de  sîm-  lui. De altfel, dl. dr. Come-
     aici  munca  industrială  şi  mai  bine  cunoscută.  în  industria  extractivă  din  comună.         băta  şi  duminica  se  percep  liu Dăncescu, directorul Di­
     raporturile  de  acest  tip  a-   Dragostea,  idealurile  şi  perimetrul  Abrud,  Zlatna,   Punîndu-se  problema  a-  tarife  duble.  Să  ne ‘refe­  recţiei  judeţene   Sanitar-
     veau  tradiţie.  în  mod  cu  riscurile asumate de  cei  cî-  Brad,  Oficiul  dispune  de  ccperiril  unei  părţi  diri  so-  rim  apoi  la  produsul  Lin-  Veterinare,  ne  spunea  că
     totul surprinzător organiza­  ţiva preoţi  şi învăţători ca­  ateliere proprii de prelucra­  lariu  din  prestaţiile  perso­  davet,  folosit  pentru  îmbă­  problema  respectivă  este
     torii  acestei  instituţii  n-au  re  s-au  încumetat  să  pună  re pînă  la  topirea şi  turna­  nalului   sanitar-veterinar,  ierea  oilor,  care  costa  40  nesoluţionată  în  majorita­
     fost  oameni  de  afaceri  cit  bazele  instituţiilor  banca­  rea  în  Ungotiere;  pe  lingă  faptul  că   s-au  iei,  iar  acum  a  ajuns  la  tea comunelor din judeţ. De
     luptători  pentru  emancipa­  re  de  la  Brad  au  fost  atît   Anul  de  tristă  amintire  scumpit  de  3—4  ori  medi­  80  lei/kg,  dar  acesta  nu  se  asemenea,  nu  s-au  Satisfă­
     rea  naţională  a  Ţării  Za-  de  mari  îneît  între  14  mai  1948  găseşte  oraşul  Brad  camentele  de  uz  veterinar,  mai  fabrică,  fiind  înlocuit  cut,  în  conformitate cu  Le­
     randului,  nimeni  alţii  decît  1891  şi  decembrie  1892  au   1  d  -  nst  uţi  > ~   re   se  percep  o  serie  de  taxe  cu  un  alt  produs,  ce  costă  gea  fondului  funciar,  nici
     blajinii  preoţi  şi  învăţători  prestat  muncă   nestipen­  ?• t **r  nd  ie,   t,  ci  dit  diferenţiate pentru  consul­  2000  lei/1 (?).  solicitările  pentru  cadrele
     din  localităţile  din  jurul  diată.  Primul  director  al   industrial”,  care  se  numea  taţiile  ce  se  acordă  la  dis­  Unele  neajunsuri  se  con­  tehnice  veterinare  îndrep­
     viitorului  oraş.        băncii  „Crişana"  din  Brad.   pe atunci  b^ -ică  şi  „Oficiul  pensar sau acasă, la deţină­  stată  şi  in  legătură  cu  re­  tăţite  să  Ii  se  atribuie  pă-
       Capitalul  de  pornire  al  protopopul  Vasile  Demian,  Aurului”,  cai.;  se  transfor­  torii  de  animale  şi  păsări.  producţia, deoarece  nimeni  mînt  în  proprietate.  -
     instituţiei  a  fost  de  5860  a  reprezentat-, populaţia  lo­  mă  în  Bancă  de  Stat,  iar  Spre  exemplu,  pentru  a  nu  mai  vrea  Să  se  angaje­  Iată doar clteva dureri a-
     florini aur  (1 florin  aur era  cală  timp  de  35  de  ani  în  mai  apoi  filială  a  Băncii   prescrie  un  Galisan,  taxa  ze să îngrijească taurii tes­  ie  zootehniei,. care-i  fră-
     egal cu 2,10 lei aur). în  1906  dieta  din  Budapesta.  Naţionale.         este  de  2  lei  la  dispensar  taţi,  apelîndu-se  la  monta  mlntă  pe • mulţi  crescători
     iâ  fiinţă Banca ' Comercială  în  1928 Banca Comercia­   TIBERIU  VANCA    şi  3  lei  acasă,  de  fiecare  naturală  cu  reproducători   *  i  imaie  i  h '  i teu  li „
                                                                                 pui  sau  pasăre.  Dacă  omul  locali,  ceea  ce  nu  face  de­  -  *  '  ecto  p = car«  i  dor m
                                                                                 are  100  de  pui,  pe  lingă  cît  să  se  diminueze  poten­  consolidat şi mai productiv.


                                                             Suda  înclină  zîmbind  capul.  Ii  spuse  apoi  lui   dată  la  televiziune.  Mă  îndoiesc  că  relaţiile  dintre
                 v â e f a v f l B f v l a i              Halik  să  găsească  adresa  lui  Platenik  din  Praga  şi   ei  ar  fi  depăşit  vreodată - cadrul  strict  profesional-
                                                                                                            Oiga  Vagnerova  nu e  tipul  vampei  pentru  care  băr­
                                                          să-l  cheme  la  un  interogatoriu  suplimentar.
                 OGUÂ iiUQAHE DE MAHIDRi                     Frantisek  era  de  părere  că  Platenik  ştia  ceva   baţii  îşi  pierd  capul,  cu  atit  mai  puţin  Faltys,  iar
                                                         important  şi  că  nu  vrea  să  vorbească  pentru  a  nu   alte relaţii nu puteau avea.  -
                                                         fi  amestecat.  De  aceea  vrusese  probabil  să  dispară   —  Dar  Tarantik ?  obiectă  Frantisek.
                                                         aşa de repede.                                        Suda Înclină aprobator capul.
        51.  PRIMA  EVALUARE  A  FAPTELOR                                                                      —  Tarantik  se  află  In  aceeaşi  situaţie.  Spune
                                                             Nu  avea  sens  să  se  ocupe  în  mod  amănunţit
                                                         de  toţi,  ci  pentru  început  numai  de  cei  tn  cauză.   că  nu-1  cunoştea  pe  Faltys  dinainte  şi  ăsta-1  ade­
          In  acelaşi  fel  putea  fi  scos  din  cauză,  de  pildă,                                        vărul.  M-am  gîndit  la  el.  Deocamdată  «  suspect,
       şi  recuzitorul  Adamec  şi  maiştrii  de  lumini  Hauk-   Se părea  că vor  trebui  să-l şteargă de pe  lista celor   pentru  că  ni  se  bagă  mereu  In  ochi.  îşi  explică,
       vic  şi  Brdeeka.  Ca  de  altfel  toţi  operatorii :  Maras,   suspecţi  şi  pe  secretarul  literar  Vorlicek,  care,  deşi   e  drept,  intervenţiile  foarte  active  prin. faptul  că
       Kejr  şi  Pangrac,  chiar  dacă  acesta  din  urmă   participase  la  Întrunirea  de  la  Faltys,  nu  fusese  In   vrea  să-l  scoată  pe  bietul  Ajm  basma  curată.  Eu
                                                         studie în  timpul emisiunii  şi nu putuse prin urmare
       se  certa  rău  cu  Faltys  pentru  orice  fleac.                                                    Insă  nu  cred  să-i  pese  prea  mult  de  prieteni.  Sîr-
       Nici  unul  din  ei  nu  participase  însă  la  consfătuirea   să  pregătească  asasinatul.  S-ar  fi  zis  că  nici  regi­  guinţa lui  mi  se pare că are cauze mai egoiste.' Spe­
       de aseară  de la  Faltys.  Dintre actori,  aveau  un  alibi   zorul  Glanc  nu  intrase  In  momentul  critic  pe  pla­  ră mai degrabă să stoarcă din afacerea asta un ma­
                                                         tou,  dar  în  privinţa  lui  nu  erau  prea  siguri.
      doar  trei :  fata  de şaptesprezece ani, Jindriska,  Emil                                            terial  palpitant  pentru  noul  său  roman.
                                                            Prin  eliminare  treptată,  cercul  suspecţilor  se
      Hak şi  cel  care plecase la Kromerize. Frantisek nu-şi   strîngea din ce In ce.                         Frantisek  completă  îndoielile  lui  Suda  cu  alte
      putea aminti numele lui.                              —_Ajm,  Skaloudova,  Tarantik, Kalecky, Zbynek,   amănunte. Se  gîndea că dacă Tarantik ar fi vrut să
          In  acel  moment,  plutonierul  Halik  îl  întrerupse                                             prezinte  asasinarea  lui  Faltys  ca  pe  o  sinucidere,
      pe  Frantisek  pentru  a  raporta  ce  aflase  în  legătură   Ciz,  machiorul  Roch._  şl  Vagnerova;  Frantisek  nu   atunci  probabil  n-ar  fi  uitat  un  lucru  atît  de esen­
      cu  actorul  Platenik  şi.  călătoria  lui  la  Kromerize.   uitase  pe  nimeni,  li  numise  in  adevăr  pe  toţi.  ţial ca amprentele.  Doar  ele  joacă  un  rol  impor­
      După  declaraţia  sa,  urma  să  locuiască  la  hotel   Suda  făcu  o  pauză  pentru  a-şi  bea  cafeaua.  tant ta orice carte cu detectivi  şi desigur că.  şl  în
      „Central".  La  Kromerize  nu  exista  însă  nici  un  ho­  —  Cred  că  Vagnerova  nu  poate  fi  socotită  sus­  romanele lui poliţiste.
      tel  „Central"  şi  nici  nu  se  ştia  nimic  deocamdată   pectă,  continuă  el  după  o  clipă.  Spun:  cred,  deoa­
      despre  vreun  spectacol  de  estradă  al  artiştilor  pra-   rece  va  fi  nevoie  să  mai  verificăm.  Vagnerova  a-                  (Va  urma)
      ghezi.  Platenik,  după  cît  se  parc,  minţise,  şi  ei  îl   proape  că  nu-1  cunoştea  pe  Faltys,  abia  vorbise  de
      crezuseră.                                         cîteva  ori  cu  el.  Jan  Faltys  lucra  pentru  prima  Boaiai jnlSod  In Editura JBidven" — 1671
                                                                                                                                                   jOCfcaS;
   1   2   3   4