Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_397
P. 2

:UV»NTUt  LIBER   NR.  39;
     *ag.

                           dreptate  şi                                                           VIN  AMERICANII?

                                                                                   (Urmare  din  pag,  I)  dă,   le-a  oferit  suficiente   preconizat  pentru  noi  de
                       nu facem  justiţie                                         de  mU  de  români  au  tn-   garanţii:  lui  i-au  dat-o.   „Crupul  celor  24"  vorbeşte
                                                                                                                                    de  la  sine  despre  reaua-
                                                                                                           După  cum  hu-i  preocupă
                                                                                  fundat  temniţele  roşii,  pen­  nici  ceea  ce  s-a  petrecut   oredinţă  şi  lipsa  de   fair
        (Urmare  din  pag.  1)  le,  organele  Gărzii  finan­  REDACŢIA;  Aveţi  ce­  tru  că  nu  încetau  să  spe­  în  Piaţa   Tien  An  Men,   play   politic  a  iluzorilor
                                ciare  precum  şi  de  orga­  va  noutăţi în  legătură  ca   re.  Cu  urechea  mereu  ciu­  nici  ce  se  întimplă  în  Ţă­  noştri  prieteni.
       triva   patrimoniului  ob­  nele  controlului  financiar   procesul  fostului  pr|m-so-   lită  la  undele  radio  dar  ca   rile  Baltice,  în  Basarabia,   Cum  spunea  premierul
       ştesc  sau  particular.  si  ale  poliţiei.  Dar  este   cretar.  al  fostului  comitet   speranţa  ţot  mai  plăpîndă,   Armenia  sau  : Gruzin.  Le   Roman,  la  „Faur"  —  ceea
        REDACŢIA ;  Pe  foarte   foarte  important  de  reţi­  judeţean  de  partid.  Ion   am  străbătut  an  după  an   vor  conferi  clauza  chinezi­  ce, de  altfel,  $ffora  —  sîn­
       mulţi  oameni  îi  îngrijo­  nut  că  art.  7  din  lege pre­  Popa ?     care  s-au  adunat in  decenii  lor, mongolilor,  o  vor  acor­  tem  singura  ţară  din  Est
       rează  fenomenul  de  spe­  vede  pedepse  aspre  pen­  RĂSPUNS;  Este  pe  rol   —  s-o  dus  viaţa,  cum  s-a*   da  m   siguranţă  şl  ruşilor.   care  nu  beneficiază  de  un'
       culă,   care  a  proliferat   tru  infracţiunile  de  lua­  la  Tribunalul  judeţean   zice   pentru,  ca,  tn  cele,  Chţgr  şl  Albania  e,  In  vi­  ajutor  extern  semnificativ.
       foarte  mult  în  ultima vre­  re  de  mită,  trafic  de  in­  Ialomiţa.  De  la  omologul   din urmă, cînd  nimeni n-a*   ziunea  lor,  o  democraţie   Cu  toate  astea,   sini  ţări.
       me.                      fluenţă  şi  primire  de  fo­  meu  de  la  Slobozia  ştiu   mai  fi  crezut,  să  faceri*  a   med  de  încredere  de  vreme   din  Est  unde  criza  e  mai
        .RĂSPUNS:  $i  pe  noi.   loase  necuvenite  comise   că  se  judecă,  învinuirea   Revoluţie  singuri,  doar  Cu   ce,  reeănt,  dţ,- James  Baker   acută  decît  la  mii.   Asţa
       IJegea  nr.  12  din  1990  a   de  agenţii  constatări,  or­  ce  |  se  aduce  este  abuz   ajutorul  lui  Dumnezeu.  $i   a  luat  in  c&âtttifSfw  poşi-   dovedeşte  că  în  cele  .  din
       fost  blinda  cu  aceste  fap­  ganele  de  urmărire  pena­  în  serviciu,  iată  că  Imediat  după  aceea  bilitatea  unui  ajutor  cu  a-   urmă  ne  vom  descurca  şi
       te  antisociale.  Prin  modi­  lă  sau  de  judecată  a  fap­  REDACŢIA r Există pre­  —  prin  ce  enigmatic  meca­  cedată  destinaţie.  Ppntru   prin  noi  înşine.  Mal  încet,   10
       ficările  recent  adoptate   telor.               siuni  din  partea  unor  or­  nism ?  —  vechea,  zadarni­  atitudinea  ntm tră ^iknsec-   mai  greu,  dar  ne  vom  des­
       şi  republicarea  legii   în   REDACŢIA :  Practica  a   gane  asupra procuraturii ?  ca  speranţă  a  renăscut  su­  ven$  solidară  în  r&tatăl   curca.  E  mai  bine  să  aban­  10
       temeiul   articolului   II   dovedit  că  nu  întotdeau­  RĂSPUNS;  Nu,  absolut   bit :  vin  americanii,  au  să   din  Golf,,  ne-au  bătui  pe   donăm  iluzia  că  am  avea
       din  Legea  nr.  42   din  na  în  cercetări  s-a  acor­  nici  una.      ne  ajutfi  americanii !  umăr  şi  ne-au  promis  să   prieteni  la  zile  grele  şi  să   10
       13  iunie  1991   în  Moni­  dat  respectul  persoanei   REDACŢIA :  Vor  fi  în­  Ef  furie,  Ut  un  an  şl  ju­  ne ajute să recuperăm  pier­  înţelegem  că  nu  există  de-
       torul  Oficial,  s-au  înăs­  inculpate.  Care  este  pă­  fiinţate  noi  judecătorii  şl   mătate  de  la  Revoluţie,  ne   derile.  Am  rămas  cu  suri-   cit  parteneri  la  zile  bu ne.
       prit  foarte   mult   pe--  rerea  dumneavoastră?  procuraturi  locale?   e : în  sftrşit  limpede  că  a-   sul  diplomatic  şi  cu  promi­  Dar  zilele  bune  numai  noi
       depsele  pentru  astfel  de   RĂSPUNS:   Majorita­  RĂSPUNS :  Da.  Din  in­  mericanii  nu  vin  decît  cu   siunea.   Dar  mişelia  cea   ni  le  putem  face   atunci   12
       fapte.  .  -■         .  tea  infracţiunilor  le  cer­  formaţiile - ee  ie  deţin  se   „evangheUşti"  şi  echipe  de   măream  e că  nu  vor  să  ne  cînd, venind»-m -mintea  la,
         REDACŢIA:  Mai  con-   cetează  poliţia.  De  obicei  vor  înfiinţa  la  Brad   şi   base-ball.  Azi  sîntem  ceva   ajute  —  în  definitiv,  n-au   cap,  vom,  admite  în  sfirşit   13,
                                                          Haţeg.  Insă  noi  aşteptăm   mai  înţelepţi  şi  pricepem   nici  o  obligaţie  decît  cel   că,  pentru  a  ajunge  la  bi­
                                                          noua  lege  de  organizare   că  ei  nu  apar  decît  acolo   mult  una  morală,  dar  cum   ne,  e  nevoie  de  aceeaşi'so­
                                                          judecătorească.        unde  ochesc  şi  „un  ce  pro­  asta  nu  se  măsoară  tn  do­  lidaritate  care   ne-a  unit   13,
                                                          :  REDACŢIA.:   Conside­  fil".  Altfel,  iţi  spun  că  nu   lari,  ea  nit  intră  tn  soco­  când am   ieştt  fâu  rău.  Cit
                                                         raţi  necesară   o  lege  a'   le  prezinţi  suficiente  „ga­  telile  lor  —  ci  faptul  că   despre  americanii  voi  ve­
       creţ,  despre  ce  este  vor­  procurorul  ajunge  în  cau­  presei?  •   ranţii"   şl  ca  democraţia  nud  lăsă  n&d pe alţii să  ne   ni  ţi  ei  piidă Si  urmă, .dar   U
       ba, domnule procuror şei ?  ză  post-factum.   Practic,   RĂSPUNS;  După   ta  mai  trebuie  să  se  ma­  ajute,  0& tul  tn  care  au   fîţî  siguri  că  n»  de  drăgitl
         RĂSPUNS:    Vînzarea   se  pleacă  de  ta  prezum­  rea  mea  este  «etesara  o   turizeze  ptnă  să  merite   bţăcat  Sţăturînă,  creditul   nostru,  ci  de  tgaviă  su im   U
       ambulantă  a  mărfurilor   ţia  de  nevinovăţie.  Cine   asemenea  lege  în  care  să   clauza.  Ceauş eseu,  de  pil­  de  un  miliard  de  dolari  le-o  ia  alţii  înainte,  ’
       în  alte  locuri  decît  cele   nu  procedează  aşa   gre­  se   incrimineze  distinct
       stabilite  de  primării  sau   şeşte  grav.  Important  este   faptele.  Citesc foarte mul­                                                            14,
       prefecturi  se  pedepseşte   Insă  ca  nevinovaţii  să  nu   te  ziare  şi  există  artico­
       cu  închisoare  contraven­  ajungă  în  instanţă.  Tre­  le  care  aduc  daune  mo­
       ţională  de  la.  3  luni  la  6   buie  să  mai  spun  că  toa­  rale  oamenilor.  Sînt  de                                                           15,
       tuni  sau  amendă   de  la   te  abuzurile  sînt  sancţio­  acord  cu  critica  asupra   Democraţia  şi libertatea rău înţelese
       30 000  la  «0 000  lei.  Ace­  nate,  Eu  cred  că,  îa  con­  oricui,  dar  numai  in  lu­
       eaşi  sancţiune  se  aplică şi   diţiile  actuale,  cei  eu  a-   mina  adevărului.
       în  cazul  efectuării  comer­  semenea- înclinaţii  vpr  re­  REDACŢIA ;  Care  sînt                                                                   15,
       ţului  cu  bunuri  a  căror   nunţa                principalele  cauze  ale  fe­  aduc  nelinişte  şi  dezechilibru
       provenienţă  nu  poate  fi   REDACŢIA ;  Există  Pă­  nomenului  infracţional ?
       dovedită,   cumpărării  de   rerea  că  a  crescut  foarte   RĂSPUNS:  în  primul   (Urmare  din  pag,  I)  •   Libertatea  de  opinie,  a   lui  nostru  în  faţă  lumii.   15,
       mărfuri.  în  scopul  revîft-   mult  starea  infracţională   rînd,  consumul  excesiv  de          cuvîntului ;  posibilitatea  de  {Mania  Besoiu).  .
       zării  de  la  unităţi  de  des­  în  rîndul  nunilor.  alcool.  Apoi  problemele  portament  civilizat,   (Ta‘  a  te  afirma.*  pe  plan  pro­  •   Ce  aş  pute»  spuâe ?
       facere  cu  amănuntul,  res­  RĂSPUNS:  De  fapt,   familiale,  lipsa  de  cultu­  trona  Mgra). i  fesional,  {Cârink LMniş), -  Că  în  unele  locuri  este   17,
       taurante,  Unităţi  turistice   starea   infracţională   a   ră,  lipsurile  materiale.  Să   •   La  ora; actuală  demo­    prea  multă,  iar  în  altele
                                                                                                            •   a)
                                                                                                                   Democraţia
                                                                                                                              este
       ş.a.,  neexpunerii  la  vîn-   crescut  şi  în  rîndul  celor­  ne  gîndim  că a  apărut  şo­  craţia  In  România  este  în   încă   o  noţiune   confuză   prea  puţină,  Iar  despre  li­
       zare  a  mărfurilor  exis­  lalţi  cetăţeni,  deci propor­  majul.  care  ar  putea  du­  „faşă" ;  cred  că  va  nece­  pentru  mulţi  dintre  noi,   bertate,  la  leL  (Gabriel   18,
       tente  sau  vtnzarea  prefe­  ţia  este  aceeaşi.  ce  la  sporirea  fenomenu­  sita  un  interval  îndelun­  fapt  ce  a  creat  o  stare  de   Radu).
       renţială.  Sancţiunile  se  a-   REDACŢIA;  Legea  18   lui  infracţional.  ,  gat  de  timp  pînâ  se   va                   •   a)Democraţia  o  văd  ca
       pllcă  şi  persoanelor  din   cu  privire  la  controlul  a-   REDACŢIA :  Vă  mulţu­  instala.   O  condiţie   este   haos,  nelinişte  şi  dezechili­  un  proces  ce  se  va  realiza,
       cadrul  regiilor  autonome,   verilor  este  abrogată ?  Vă   mim,  '  domnule  procuror   ca  bunul  simţ  să  fie  IA  el   bru,  la  care  asistăm.   In   întări   şi  perfecţiona   în   18,
       societăţilor  comerciale  şi   întrebăm  fiindcă  nu  s-a   şef,   pentru  participarea   acasă  la  fiecare  cetăţean.   numele  ei,  se  derulează  în   timp.  început  la  22   de­  18,
       altor  agenţi  economici  ca­  mai  auzit  de  nici  un  caz.  la  discuţia  noastră  şi  vă   Libertatea  presupune  res­  faţa  noastră  o  mulţime  de   cembrie  1989,  marcat  de
       re,   prin  activitatea  lor,   RĂSPUNS:   Nu.   Ea  propunem  o  colaborare   pectarea  regulilor  de  com­  fapte  reprobabile,  grave,  ce   alegerile  de  la  20  mai  1990,
       au  participat  la  sâvîrşirea   funcţionează  şi în  prezent,   mai  apropiată  între  Pro­  portament  /Sobăa  Oct.).  lasă  un  gust  trist  şi  amar;   care  ău  fost  alegeri  libere,
       faptelor  ce  constituie  con­  dar  trebuie  aplicată   în   curatura  judeţeană  şi  zia-   ■■  •   Libertatea  presei,  li-,   b)  Bineînţeles  că  buna  cu­  Iar   decizia   electoratului   19,
       travenţii.  Legea  cuprinde   altă  nuanţă.  Este  adevă­  ~rul  „Cuvîntul  liber".  Vom   bertatea  cuvîntului,  televi­  viinţă,  respectul  pentru  se­  trebuie  respectată  de  mino­  20,
       mult mai  multe  reglemen­  rat  că  n-au  mâl  apărut   veni  mai  des  pe  la  dum­  ziune  independentă,  liber­  menii  noştri,  o  anume  în­  ritate.  Asta  este  esenţa
       tări   privind  protejarea   cazuri  noi  sau  n-ar»  fost   neavoastră  si  vă  poftim   tatea  întrunirilor,  (Vaier   ţelepciune  în  a  şti  să  exişti   democraţiei;  b)  Libertatea
       populaţiei  împotriva  unor   sesizaţi.   •  -    maj  des  pe  la  noi.  Clonţos).                 în  societate  între  şi  pentru   înseamnă  ca  omul  să  fie   21,
       activităţi  comerciale  ili­                                                •   în  România  este  nece­  oameni,  sînt  feţe  ale  uneî   stăpîn   pe  actele  voinţei
       cite  şl  ar  trebui  publica­                                            sară   existenţa  unor  legi   democraţii  adevărate,   cu­  sale,  pe  care  să  le  reali­
       tă  în  presă   pentru  a  fi                                             clare,  care  trebuie  neapărat   rate,  în  care  dorinţa  fie­  zeze  fără  a  „atenta"   la
       bine  cunoscută,'                   O  STRADA  OROPSITA                   respectate  de  toţi  cetăţenii;   căruia  de  a  fi  liber  şi  sin­  . voinţa  celorlalţi-  Libertate
                                                                                                                                                              22,
         REDACŢIA :  Cine  con­                                                  în  caz  contrar,  un  regim   cer  îşi  poate  găsi  împli­  =  drepturi,  libertăţi, foarte
       stată  încălcările  acestei   Spartă  în  vederea  introducerii  unor  conducte,                                             largi,  dgr  şl  o  mare  rus--   22,1
       legi?  ■' cb-'CV-i        loc  de  parcare  (nesemnalizat)  pentru  tot  soiul  de   militar  se  impune  de  la   nirea.-  Comportamentul  ci­
                                 maşini  şi  căruţe,  ,  intens  circulată. fspre  şl, dinspre   sine.  Libertatea  presupu­  vilizat,  eleganţa,  prestanţa   ponsabiiitate  individuală  şi
        RĂSPUNS :  Contraven­                                                    ne  afirmarea  individului  în   în  orice  împrejurare  sînt   socială.  Democraţie  —  li­
       ţiile  sînt  constatate  de   piaţă  cu  maşinile  şi  cu  piciorul  —  un  adevărat  pe­  toate  direcţiile  şi  pe  toate   atribute  ale  unui  mod  de   bertate  =   stat  de  drept.
       corpurile  de  control  co­  ricol  de  accidente  ia tot  pasul.  Aşa  arată  de  luni  de   planurile,  dar  cu  respec­  existenţă  spre  care  trebuie   Legea  există  de   dragul   22,
                                 zile  strada  I. L  Caragiale,  din  Deva  -  Trecerea  din
       mercial  ale  prefecturilor   cînd  în  cînd  a  unui  agent  de  circulaţie  credem  că   tarea  strictă  a  legilor  ţării.   să  tindem cu  toţii,  ele  fiind,  omului,  nu  omul  există  de
       şi  primăriilor  municipale   ar  descongestiona...  situaţia.            (V. F.  —  inginer).  ;   cartea  de  vizită  a  poporu­  dragul  legii.,  (S. F.).
       şi  orăşeneşti,  împuterni­                                                                                                                            23,:
       ciţii  primăriilor  comuna-    • -   •  -  •  -                        «
                                                                                                                                                              23,
                                                             —  De ce 7  Nu-1  simpatizaţi  pe  Ajm?        re,  nu  a  rostit  nici  o  propoziţiune ca  lumea,  lăsa  me­  o,:
                                                             —  Nu-mi  place  să  stau  la  aceeaşi  masă  ca  un  reu  vorba  neterminată...
                                                          ucigaş,  dar,  din  fericire,  Ajm  s-a  dus  să  comande   —  L-aţi  văzut bînd ?
                                                          ceva  la  bar.  »  . -  r ;   .;                     —*  Nu,  Doamna  Mrazkova . nu  a  vînclut  băuturi
                                                             De  venired  lui  Ajm  la  bufet  îşi  aminteau  foar­  spirtoase.  î-aţi  interzis  dumneavoastră  încă  de  ieri.
                                                          te  bine  vînzătoarea  Mrazkova  şi  arhitectul  Kalecky.  Trebuie  să  fi  avut  el  ceva  adus  din  afară...
        57.  MOŞTENIREA  LĂSATA  DE  JAN  FALTYS
                                                             —  .„voia  să  beau  cu  el,  zicea  eă-i  ziua  luL  —  Dumneata  eu ce  i-ai'^ servit ?  întrebă  Suda  pe  16,1
          Vestea  că  Vilem  Ajm  a  fost  reţinui  fi**Kinceiv   —  6e  zi ?  nu  pricepu  -Suda  Serba  ceva ?  Mrazknva.  .., , . . . . . .  . . . . . . . .
       cat  sa  se  sinucidă  s-a  răspîndît  foarte  repede  prin-   —  Zicea că...  e  vorba  de  o  moştenire.  —  Ceai  eu  lămîie,  dar  nu  i-a  plăcut,  l-a  lăsat
       tre  ceilalţi.   în  majoritatea; cazurilor,  o  primiseră   Mai  multe  nu  aflară  de  la  el.  Hak  însă  îl lămuri   pe  tejghea  şi  a  plecat,   C:   .  .
       oarecum  uşuraţi,  cu  speranţă  că  acum  ancheta  ca­  pe  Suda,  zîmbind  prosteşte  în  timp  ce-i  spuse:  —  Unde ? ,                           io,;
       zului.  Faltys  va  lua  sfîrşit.  Puţini  erau  ceî  surprins!   —  Vreţi  să  ştiţi  ce  a  moştenit ?  Pe  Hamlet,  prie­  *— Nu  ştiu,  m-a  întreb®  pe  urpiâ  şl  domnteţ  Ta-
       de  această  dezlegare,  majoritatea  se  aşteptau  la  aş’a   teni,  pe  Hamlet,..  A  fi  sau  a  nu  fi ?  Aceasta-!  între­  rantik,  dar n-am ştiut  să-i  p m ..
       ceva.  Suda  încercă  să  reconstituiască  faptele,  în  or­  barea !  Şi  să  vă  mai  mire  că  a  încercat  să-şi  ia   Pe  Ajm  îl intîlniseră  însă In  capul  scărilor  Zby-   IU(
       dinea  lor  exactă,  dinaintea  celor  tntîmplate  lîngâ   viaţa ?  Hamletu!  realizat  de  Faltys  e  o  îmbucătură   nek  Ciz  şi  regizorul  Glanc.  Veneau  din  curte,  unde
       fereastra cabinei  lui  Ajm.                      prea  mare...  I-au  telefonat  de  la  teatru  că  pînă  sîro-   fuseseră să  fumeze  cîte o ţigară.
             Unde  l-ai  văzut  pe  Ajm  ultims  oară ?  0  în­  bătă  trebuie  să  se  pregătească  pentru  roL  Urca  scările,  probabil  mergea  sus,  în  cabina
       trebă  Suda pe  Vorlicefc.                           Un  alt  martor,  dar  nu  prea  valoros,  era  opera­  lut,  explică  Ciz,  şi,  ca  o  scuză,  adăugă :  Dacă  am  fi
         —  La  bufet.;,  şedea  la  o  masă  cu  Tarantik.  torul  Kejr.  Deşi  stătuse  tot  timpul Ja   bufet,  la  a   ştiut  ce  vrea  să  facă,  nu  l-am  fi  lăsat  să  plece.  19.0
          Tarantik  îşi  aminti  că  Ajan  i  s-a  plîns  că-1  doare   măsuţă  din  colţ,  nu-şi  amintea  de  nimic,  pentru  că   — Dumneavoastră  aţi  rămas jos ?
       capul.  Era  foarte abătut şi  obosit             se  simţea  obosit  şi-i  era  grozav  de  somn       — Da
          —  A  vorbit  de moarte ?                         —  Am  făcut  de  fapt  trei  ture  una  după  alta,   —  Amîndoi î                              21.0
          —  Nu,  de  moarte  nu.  Dar  a  vorbii  despre  viaţă   n-aa  condiţie  fizică  pentru  aşa  ceva...  sa  scuză,  —  Amîndoi.  Glarw  s-a  dus  la  bufet  să  ia  o  ca­
       ca  despre  moarte.                                  —•  Nu-ţi  aminteşti da nimic ?                 fea,  la  uşă  s-a  întîlniţ  eu  Tarantik,  care  tocmai  in­
          Pe  urmă,  la  masa  lor  s-a  aşezat  Irena  Skalou-   —  Nu,  şi  adăugă  după  o  clipă,  de  fapt,  cînd  a   tra.  Eu  m-ara  gîndit  să  mă  duc pe platou._  22,0
       dova  Uh  timp  au  tăcu.t  toţi  trei,  apoi  Tarantik  a   trecut  pe  Ungă  mine,  mă  refer  la  Ajm,  l-am  auzii   —  De  ce ?
      plecat  pentru  a-i lăsa singuri.                  spunînd :  Camarade,  te  invidiez.,                  Ebynek  Ciz  se  miră  că-1  puaa  e  asemenea  în
          —  Doreau  el  «sta ?  întrebă  Suda.           •  — Pentru  ce?                                 ţrebare.
          —  Aşa am avut impresia.                          —  Nu  ştiu,  poate  pentru  somn,  cîne  ştie ?   —  Doar  intenţionaţi  să  pregătiţi   reconstituire?  22,3
          L ena  Skalouejfca  respinse însă eu botârîre, ener­  Dr.  Stroubaî,  care  intrase  să  la  o  Ihnonadă,  a-   emisiuni >  de  ieri.  ny ?  Voiam  să  văd  dacă  a*t  ier
       vată.  afirmaţia  îufţTa'rantik.  S-a  aşezat  la  maso  lor   vea  însă  impresia  că  Ajm  era  puţin  afumat.  minata              (Va  armai
      nqmai  pentru  că  nu  «ra  loc  în  altă  parte                                                                                                       22,5(
                                                            —  Nu  i-am văzul  niciodată  Intr-o  asemenea  sta­  R gm n       tg  Editura       m   W>
   1   2   3   4