Page 7 - 1953-04

DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

IrIrecerea înfîre gazetele de perete Cultura fizică şi sport

Chemarea hi întrecere a colectivelor dc re* delapidatorilor, împotriva celor care risipesc rea colectivelor slabe,' cu elemente corespun
dneţie ale gazetelor de perete dela uzinele bunul obştesc. zătoarc. Urmărind acestea, gazetele de pe­ După două serii dc jocuri dârze, campio-
„Boteslaw Bierut”, „FR.B.” şi a gospodă­ , Pentru îndeplinirea acestor obiective, toate rete trebuie să introducă rubrici speciale natul regional de fotbal a luat sfârşit în
riei agricole colective „30 Decembrie“ din colectivele de redacţie ale gazetelor de pe­ care să oglindească felul cum muncesc frun­ ziua dc 29 Martie 1953
regiunea Bucureşti, către toate colectivele rete trebue să fie îndeaproape ajutate dc taşii. * slalnnoviştii. tehnicienii, inovatorii şi Competiţia a fost viu disputata dc ceie
dc redacţie din întreaga ţară, a găsit un pu­ către comisiile raionale şi orăşeneşti şi tn felul cum luptă ei pentru mărirea produc­ 20 echipe participante, care au luptaţi cu
ternic răsunet în rândurile tuturor colecti­ special dc către organizaţiile de partid în­ ţiei şi productivităţii muncii, pentru reduce­ râvnă pentru a-şi ocupa fiecare locul firesc
în clasament
velor de redacţie din întreprinderi, instituţii treaga lor activitnfc trebuie să sc desfăşoare rea preţului de cost. economii, etc., ajutând
şi satele regiunii noastre pe baza unui plan de muncă bine întocmit, In neclaş timp prin materialele critice pe In ultimul timp, nivelul general al jucă­
Sub îndrumarea organizaţiilor dc partid, concret, pe durate, legat de specificul locului cei rămaşi în urmă. Această muncă trebuie torilor a crescut simţitor la unele echipe par­
ticipante la campionat. Acest rezultat îm­
au fost organizate dc către comisiile raio­ dc muncă şi de sarcinile organizaţiilor de dusă şi în cadrul sectorului socialist şi par­ bucurător se datoreşte faptului că tinerii ju­
nale de concurs, consfătuiri cu responsabilii bază. ticular din agricultură, la SM.T, cooperaţie cători nu căutat tot timpul să-şi dezvolte
gazetelor de perete din întreaga regiune, în ca­ O sarcină importantă îi revine presei lo­ şi în întreg comerţul dc stat aptitudinile şi cunoştinţele, atât cele tehnice
dru! cărora acestea au răspuns la chemările cale dc partid, care prin o temeinică analiză Apariţia regulată a articolelor, scrise cu­ cât şî cele practice.
de întrecere. Cu acest prilej, în scopul reali­ a felului cum sc desfăşoară concursul, prin rat şi citct. pe înţelesul tuturora, cu un con­ Astfel, s’a puiuţ observa la matchul care
-
zării şi depăşirii planului de stal, a desvol- urmărirea Iul şi prin informarea cititorilor, ţinut concret şî bogat, folosindu-se diferite s’a desfăşurat între echipele „Metalul” Cu­
tării întrecerii socialiste, a popularizării şi trebue să îndrume şi să ajute efectiv colec­ forme de scris cum sunt: materiale de În­ gir şi „Constructorul” Hunedoara, un joc
aplicării metodelor de lucru înaintate,' ma­ tivele de redacţie ale gazetelor de perete, drumare, epigrame, satire, versuri, carica­ corect şi o disciplină exemplară, la ambele
joritatea responsabililor gazetelor de perele generalizând metodele bune de muncă turi şi altele, mobilizează pc toţi oamenii echipe în timpul jocului
s’au angajat să şi îmbunătifţcască necon­ Organizaţiile de partid trebuie să ia toate muncii în acţiunile întreprinse dc partid şi La această partidă, s’au remarcat jucătorii
tenit munr.n măsurile pentru ca gazetele dc perete să guvern
aibă o formă cât mai atractivă, să fie sim­ In cadrul regiunii noastre mai sunt încă din colectivul organizator: Târnăvan, Czako,
In sectorul agricol, responsabilii gazete­ Roncca şi Rusu^Ştefan, iar din echipa vi­
ple şi să fie aşezate la locurile ccic mai po­ şi astăzi unele gazete de perete slabe, ne
lor de perete şi-au luat angajamente con­ zitatoare, s’au remarcat Ttgâniuc, Raicu,
trivite. F.lc vor trebui să lie permanent în­ îngrijite, care nu ş» trăiesc din plin viaţa.
crete că vor lupta cu hotărîrc pe această Tomescu şi Pascu.
cale pentru obţinerea unei recolte bogate, drumate şi controlate. în scopul ca materia­ Astfel de gazete se găsesc la autogara RATA - La matchul care s’a desfăşurat între echi­
lele ce se dau publicităţii să fie bogate şi Deva, gospodăria agricolă colectivă Gâr­
pentru aplicarea ngrominimului şi zootch- pele „Flacăra" Orâştic şi „Flacăra" Aninoa­
pline de conţinut, să nu trateze probleme ge­ bova, raionul Sebeş, care nu au avut arti­
minimului, pentru transformarea socialistă sa, s’a putut observa în timpul jocului la
a agriculturi) şl n respectării întocmai a în­ nerate, abstracte, cum face gazeta dc perete cole de luni de zile, ele fiind complect nn echipa organizatorică atitudini nesportive, şi
dela C.FR Deva şi cea dela gospodăria glijatc de către birourile organizaţiilor dc
datoririlor fată de stat. Comitetele de re­ agricola colectivă IIio, ci ele trebuie să se bază. Această atitudine condamnabilă tre­ comentări nejuste. La echipa colectivului vi­
dacţie ale gazetelor dc perete şi-au propus ocupe de probleme concrete, legate dc Io buie lichidată în cel mai scurt timp. zitator, s’au observat atitudini corecte, o
în planurile lor să dcsvolte ura mnssclor -ascultare fără comentarii cu toate că dela
cui de producţie In această privinţă, este In aten{ia comisiilor raionale şl a orga­
iată dc duşmanul de clasă, să Ie întărească începutul jocului, aceştia şi-au dat scama
nevoie ca munca în cadrul colectivelor să nizaţiilor dc partid, trebue să stea în per­
vigilenţa, să I demaşte şi să I lovească fără dc inferioritate.
fie bine organizată. împărţită pc oameni. manentă întărirea colectivelor de redacţie
cruţare, oriunde sc găseşte. Un alt obiectiv Responsabilii colectivelor vor coordona şi ale gazetelor dc perete d\n întreprinderi, in­ Din echipa „Flacăra" Orăştic, s’au remar­
propus, este acela de a sprijini pe toate că­ controla întreaga muncă, fiind îndeaproape stituţii şi în special din sectorul agricol, din cat jucătorii : Dumîtrcscu Gheorghe şi Ciur-
ile critica de jos, precum şi propunerile ve­ ajutaţi dc către secretarii de redacţie, care comunele şî salcie îndcpărlate, unde acti­ dănescu Emil. iar dela echipa „Flacăra”
nite din mnssă. muncind neîncetat cn mun­ asigură materialele şi urmăresc efectul lor, vitatea gazetelor este încă slabă Aninoasa, s’a remarcat portarul Drăguş şi
citorii şi ţăranii muncitori să fie atraşi tot precum şi felul în care sunt rezolvate pro­ Organizaţiile de partid şî comisiile raio­ jucătorul Colda loan
mai mult la conducerea treburilor obşteşti. punerile şi sesizările oamenilor muncii Dea- nale, trebue să considere ca o sarcină prin­
In acelaş timp, colectivele gazetelor dc semoni, este necesar ca o parte din ccî mai cipală a lor, îndrumarea concretă a colecti­ CLASAMENT
perete s’au angaja! să ducă o susţinută buni tovarăşi să se ocupe de munca cu co­ velor de redacţie a gazetelor dc perete, şi
înotă împotriva acelora care prin atitudi­ respondenţii. iar o parte, cu întrecerea so­ să lupte necontenit pentrucn să nu existe ga­ SERIA Ia
Metalul Călan 1 1-------- 3:0=2
nea lor, Împiedică bunul mers al produc­ cialistă. zetă de perete, care să nu şi învioreze ac­
ţiei. împotriva birocraţilor şi formaliştilor, a Organizaţiile dc bază din cadrul întreprin­ tivitatea şi să crească numărul celor care Spartak Deva 1 1-------- 6:1=2
acelora care au atitudini dc gură-cască, pre­ derilor. instituţiilor, dela comune şi sate. participă la întrecere. Constructorul Hunedoara t 1-------- 2 1=2
cum şi împotriva chiulangiilor, hoţilor şî trebuie să treacă la reorganizarea şi întări­ I MUNTEANU Avântul Sebeş 1 1-------- 2:1=2
Dinamo Orăştie l - 1 - 1:1 = 1
Minerul Lonea 1 — ! — 1:1 = 1
Concursul echipelor artistice sindicale Metalul Cugir 1 ------- ! 1 2=0
Locomotiva Alba 1 ------- 1 1:2=0
ln zilele de 28 29 Martie a. c., s’a conti­ comitetului sindical al combinatului side­ Nivelul artistic al interpretării cântecelor Spartak Brad 1 ------- 1 1:6=0
nuat la Simeria, în sala clubului „T. C.’ , rurgic „Gh. Gheorghiu-Dej”, cântecul „Oţe- a dovedit saltul calitativ care l-au făcut in Flamura Roşie Lupcni 1 1 0:3=0
1
desfăşurarea etapei a )la a concursului pe larul", redând în cl cu putere, elanul, efor­ ultimul timp echipele de coruri ale comite­
regiune a echipelor artistice sindicalo. tul şi munca creatoare a oţelurilor noştri în telor sindicale din regiunea noastră. SERIA II •a
La concurs au participat 18 echipe dc îndeplinirea şi depăşirea planului. În cons­ După desfăşurarea concursului. comisia Flacăra Orăşlic 1 l--------- 7 0=2
cor ale comitetelor sindicale din întreaga truirea unei vieţi noi şi fericite. regională de selecţionare a echipelor a a- Oţelul 11 Hunedoara ’ J 1-------- 4:0=2
regiune Ln un nivel artistic înalt, corul minei Ani- preciat ca cele mai bune echipe de cor: e- Locomotiva Simeria 1 1-------- 3 0=2
Prin cântecele prezentate la concurs, echi­ noasa a prezentat cântecul „Sub steagul chipa corului U M. Petroşani, a Combina­ Melalul Brad 1 1-------- 2:0=2
pele au dat dovadă de o pregătire temei­ partidului", iar corul tinerilor de pe şantie­ tului Siderurgic „Gh. Gheorghiu Dej", a mi­ Metalul Ghclar 1 1 _ — 2:1=2
rul uzinei Cocso Chimice Hunedoara, cânte­ nei Aninoasa, a comitetului sindical din Laminorul Hunedoara 1 -------1 1:2=0
nică, prezentând un repertoriu bogat, bine ales, 0:2=0
cul „Hei Rup” Cugir, a Complexului C.FR. Simeria şî a Şantierul Petroşani 1 ------- 1
legat de specificul locului, de realizările şi Spartak Alba l ------- [ 0:3=0
Deascmeni, foarte bine s’au prezentat e- I C S. Hunedoara.
lupta măreaţă a poporului nostru muncilor. chipele de cor dela U M. Petroşani. Cugir ANA LĂCĂTUŞ Minerul Petrila 1 — — 1 0:4=0
Cu multă dragoste au interpretat coriştii şî Complexul C.FR. Simeria corespondentă voluntară Minerul Aninoasa 1 -------t 0:7 = 0
ente serioase. în special în mediul rural. mun cu munca sanitară. Excmolu vîu in a-
Apărarea sănătăţii oamenilor muncii — Aceste deficiente se daloresc în primul rând ceastă privinţă sunt raioanlc Sebeş, Oră\-
doctorului Maghcru Moraţiu, medic pediatru tîc şi Haţeg, unde preşedinţii comitetelor
datoria noastră sfântă al regiunii, care nu s’a ocupat mai intens executive au trecut chiar la sancţiuni, când
de această problemă In ceeacc priveşte sa­ aceştia nu şî-au îndeplinit însărcinările date
Şedinţa de analiză a muncii medico sani­ măsură muncitorii sanitari, care luând exem­ lubritatea în unele localităţi, ca Hunedoara. de ci sarcini străine muncii medicilor, unele
tare dm regiunea Hunedoara, pe anul 1952, plul vajnicilor luptători pc tărâmul ocrotirii
Petrila. şi altele, nu s’au luat măsuri mai conduceri ale întreprinderilor şi comitetele
ţinută de curând la Deva, tn prezenţa tova­ sănătăţii din Uniunea Sovietică şî folosind drastice pentru a determina forurile compe­ sindicale din centrele muncitoreşti, nu au
răşului ministru al sănătăţii, dr Berloge.i metodele lor de muncă, au obţinut rezultate tente să remedieze deficienţele Deascmeni sprijinit munca medicilor în specialj în pro­
Octavian şt tovarăşul ministru adjunct Bog­ frumoase. O muncă deosebita depun tovară­ în ce privesc epidemiile, în unele cazuri nu blemele de protecţie a muncii. Deascmeni,
dan losif, a fost un prilej de afirmare a şii dr. Fogaş Cornel din Lupenî, care a ima­ s’au luat măsuri de prevenire a lor la timp. nu s’a interesat mai intens de ridicarea ni*
grijii permanente pe care partidul şi guver­ ginat şi pus in practică o importantă inova­ Acest lucru dovedeşte neglijenţa şi lipsa dc vclului politico-îdeologic al medicilor şi per­
nul o nu pentru ridicarea necontenită a ni­ ţie ce ajută Ia scoaterea rapidă şi în bune combativitate a sanepidului regional. în sonalului sanitar auxiliar
velului ocrotirii sănătăţii oamenilor muncii. condiţiuni a accidentaţilor din mină. rlr
frunte cu dr. lonescu Constantin Se mai Analizând lipsurile existente în domeniul
Această grijă, s’a manifestat în regiunea Duda Eugen, din Deva, care aplică în materni­ remarcă faptul, că deşi s’au obţinut îmbu­
noastră şî prin înfiinţarea unor unităţi me­ tate metode sovietice de tratament, dând nătăţiri in întărirea disciplinei în munca, to­ muncii medico sanitare din regiunea noastră,
dicale care nu au existat în vechile regi« rezultate foarte bune, dr. Mihu Tibcriu, din tuşi se mai constată abateri la unele cadre conducerea secţiei sanitare regionale, tre­
muri Astfel, s’a oreeat un număr Important Petroşani, care se ocupă intens de educa­ medico sanitare ca: dr Dubovan L dela Pa- buie să îa urgente măsuri de lichidare a a*
dc case de naştere, dispensare de copii cu ţia sanitaiă a muncitorilor, sora Rusii Va­ roşeni, care cu toate că a fost sancţionat, cestora, să nu se rezume la controale super­
siaţionar, bucătării dietetice, centre de lapte, lentina. din Petroşani, care depune o muncă neglijează în mod nepermis munca, dând ficiale ci să îndrume munca concret. în aşa
staţionare de adulţi în mediul rural şi al­ susţinută în ocrotirea mamei şi copilului şî dovadă de o totală lipsă dc simt de răs­ fel, încât aceasta să dea rezultate mai bune
tele Pentru prevenirea şl combaterea epide­ alţii. pundere; dr. Simionovici V., medicul cir­
miilor. au luat fiinţă centre sanitare şi anti­ Se mai constată însă şi o serie de lipsuri. cumscripţiei Vorţu. care arc o atitudine con­ ca până acum, ţinând scama dc faptul că
epidemice (sanepid) S’a acordat o deose­ Aşa de pildă se vede, neglijarea muncii sa­ damnabilă fată de muncă, fiind mereu în ocrotirea sănătăţii oamenilor muncii, este
bită atenţie înfiinţării de noî unităţi me­ nitare în domeniul rural, sectorul socialist stare de ebrietate ; dr Tcodorescu Alexandru un lucru de mare importanţi în dcsvolta-
dicale şi desvoltărit în mare măsură a celor al agriculturii şi sectorul forestier; aceasta, dela Brad, care n comis grave abateri dela rea Socialistă a patriei noastre Secţiunea
existente în centrele muncitoreşti: Hune­ datorită conducerii secţiei sanitare regionale îndatoririle sale, dela poziţia firească pe sanitară regională şî secţiile sanitare raio­
doara. Valea Jiului, clc Numărul medicilor care nu a dat suficientă importanţă aces­ care trebue să o aibă un medic, un om.
a crescut de peste 4 ori. Iar cel al cadrelor tor sectoare. Orientarea profilactică nu a fost O mare parte din aceste lipsuri se dat >- nale trebuie să se sprijine mai mult pe aju­
medii sanitare a sporit deasemenea conside­ suficientă. Dovadă este faptul că numărul resc faptului ca conducerea secţiei sanitare torul masselor, al organizaţiilor de massă
rabil consultaţiilor periodice a fost foarte mic. regionale nu a controlat mai îndeaproape şi obşteşti, iar acestea ta rândul lor, trebue
‘ Ca rezultat al acestor îmbunătăţiri şi da­ Deascmeni. metoda dispensapizârji, nu a munca medicilor, şeii de secţii sanitare dîn să dea mai multă importanţă acţiunii medi-
torită ridicării nivelului de trai al munci­ ajuns încă să însemne o urmărire activă a raioane, iar aceştia Ia rândul lor nu au în­ co-samtare. fiindcă socialismul nu se pexate
torilor, a scăzut procentul îmbolnăvirilor şl bolnavilor. Sunt unele unităţi ca: ambul.v drumat munca unităţilor pc teren. Comite­ construi decât cu oameni sănătoşi, vioi şl
ăl mortalităţii, crescând totodată natalita­ toarele din Că lan şî Petrila, unde doctorii tele executive ale sfaturilor poputare raio­ puternici.
tea La fet, mortalitatea infantilă a scăzut Cráciunescu M., şi Daniel N.. şefii ambu- nale, pe lângă că nu au dat sprijinul ncce
considerabil, crescând în acelaş timp exceden­ latoarelor. se rezumă doar la o simplă luare sar muncii sanitare, au făcut uneori abuzuri Dr ION COJOCARU
tul natural al populaţiei. în evidenţă In problema asistenţei mamei întrebuinţând medicii s’au personalul sani­ Şeful secţiunii sanitare a Sfatului
La acesle realizări au contribuit în (nare şi copilului se remarcă deasemenea deiici- tar In alte misiuni care nu au nimic co­ Popular Regional Hunedoara .*