Page 10 - 1953-05
P. 10
Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Radioamplificarea — mijloc de baza Gazeta de perete — preţios ajutor in lupta
pentru îndeplinirea şi depăşirea planului
în munca cultural-educativă de massă
Gazeta de porotc „Glasul nostru”, organ care tratau metodele avansate de muncă
Cucerirea puterii politice şi economice de IC S.H., Traiân loan dela C.S.M., Bârsan aj organizaţiei dc bază şi al comitetului de cum este de exemplu articolul „Secţie frun
către clasa muncitoare în alianţă cu ţără Alexandru, etc., care prin materialele pre întreprindere sindical al fabricii hâr taşă” care ilustrează succesele obţinute de
nimea muncitoare sub directa conducere a zentate. oglindesc pe deplin munca în acest tie „I Mai” Petrcşti. are o veche şi bo numeroşi fruntaşi şi stahanovişU. Astfel
partidului nostru, a făcut posibilă dcsvol- sector important al economiei noastre so gatâ activitate. de materiale au reuşit să atragă prm
tarca vieţii noastre de stat tn toate scctoa cialiste Faptul că fabrica noa6tră deţine stea exemplul celor citaţi şl pe ceilalţi mun
rele de activitate Omul nou, născut in Comitetul dc redacţie în frunte cu Iov. gul roşu dc fruntaşă In producţie pc ţară citori, au numai din cadrul unei secţii ci
Jupta împotriva exploatării, merge cu paşi Ţopan loan. acordă o mare atenţie, confc In ramura cclulozey şi hârtiei, se datorcşlc dm întreaga fabrică
1
siguri spre a atinge măreţul tel — construi rin|elor cu caracter tchnico-ştiinţific şi cu - în parte şi gazetei dc perele „Gla»ul nos Articolele satirice ca: „Reţele pe toc
rea socialismului în patria noastră. Econo tural educativ. In acest sens el întreţine o tru”, care prin articolele sale a ştiut în meală” şi altele dc aoest fel. unde tova
mia tării înfloreşte, standardul dc viată strânsa legătură cu S R S C -ui, A S I.T. ul totdeauna să satirizeze lipsurile şi obice răşii dela secţia pregătirea şi urmărirea
creşte din ce în ce, iar viata culturală ri şi organizaţiile de massă, din cadrul că iurile învcchilc ale unor tovarăşi delăsă lucrului erao criticaţi asupra modului ar
dică conştiinţa omului la un înalt nivel. rora sunt recrutaţi conferenţiarii. tori în muncă bitrar în care întocmeau comenzile dc lu
Grjja permanentă pentru educarea oame Conferinţele ce se ţin, popularizează me Penlru justa orientare In alegerea . ,ro- cru, au contribuit în marc măsură la lichH
nilor muncii în spirit nou, socialist, se ma todele sovietice de muncă, şi vin în spriji blcinclor, colectivul gazetei noastre stu darea atitudinii delăsătoare faţă dc muncă
nifestă prin desfăşurarea unei adevărate re nul colectivelor dc muncitori, pentru înde diază din experienţa glorioasei prese Uol- a unor tovarăşi.
voluţii pe târâm cultural Mijloace şi forme plinirea cu succes o sarcinilor de plan Ci şevice, din istoria Partidului Comunisl a! Participând la concursul pc tară al ga
di'> cele mai variate sunt puse la dispozi clul dc conlerinţe ţinut de colectivul de in Uniunii Sovietice, clasica lucrare a marxis zetelor dc perete, colectivul nostru a (ost
ţia massolor, pentru a şi mări slera cunoş gineri ca : Tripşa fosif dela oţelărîc. Surdu mului contemporan „Problemele Economice dola început hotărît să satisfacă din plirv
tinţelor, pentru a *e înfrupta din nesecatul Aurel dela furnalul Nr. 6. Bogdan, direc aîe Socialismului în U.R.S.S.”, precum şi toate obiectivele întrecerii socialislc şi ast
izvor al culturii. torul administrativ şi alţii au contribuit »n v presa noastră dc partid In felul acosta fel să răspundă cu cinsti clioinârii la în
mare măsură la rezolvarea celor mai corn s'a reuşii ca in gazeta dc perete să fie
Unul din mijloacele importante ale muncii trecerea lansată dc colectivele gazetelor de
culturale dc massă este radio-u) — mai ieri plicate probleme de producţie. îmbinând ar ilustrate problemele ;e!e mai semnifica perete dela uzinele „Boleslav Bierut”.
la îndemâna unui pumn de oameni avuţi, monios problemele teoretice cu cele prac- tive. legate dc problema centrală : pro
tioc şi propunerile isvorîte din masse, con ducţia sub toate aspectele ei F R B.. şi GA C „30 Decembrie” dm re
astăzi devenit bun al masselor largi popu
ferinţele au oontribuit la aplicarea cu suc Lucrând du^â un plan temeinic de mun giunea Bucureşti, către colectivele dc re'
lare dela oraşe şi sate.
ces a oclor mai înaintate metode dc muncă că cu saicmi concrete pentru fiecare mem dacţic ale gazetelor de perete din (ură.
Peste tot. unde măreţul pion de electrifi în combinat, unde s’a născut patriotic* ini bru al oolectivului. s’a reuşit a sc îmbră
care a tării lacc să se aprindă becul, apar Colectivul gazetet dc perete
ţiativă a oţclarului Costache Vasile şi s'au ţişa ic*ate domeniile de activitate a,lo in-
şi sLatii de radioamplificare şi radioficarc.
ridicat muncitori fruntaşi şi stahanovişti. trcprindci ii. „Glasul nostru" ol fabricii de
In regiunea noastră în multe părţi, pro stăpâni pe tehnică cum sunt : Cazan Ştefan, Un deosebit sucocs au avut articolele hârtie „1 Moi' Petrecu
1
blema radioului este privită cu mult interes Drârigf» Alexandru. Muntean Dionisic. ere.
dc oamenii muncii, audiţiile devenind pen In toată activitatea sa. comitetul staţiei de
tru ci o necesitate lată de exemplu o sta radioamplificare dela combinatul siderurgic
ţie de radioamplificare care prin activitatea „Gh Ghcorghiu Dej” din Huncdoarn, spri
ei poate servi drept exemplu şi pentru ce jină iniţiativele, inovaţiile, invenţiile şi cele
lclaltc Este vorba de staţi a dc radioampli lalte realizări ale oamenilor muncii şi luptă
ficare dela combinatul siderurgic „Glicorghe cu botărîre contra ccîor care caută să pună
Gheorghiu-Dej” din Hunedoara, care înca piedici bunei desfăşurări a producţiei, de
drată cu un sănătos comitet dc redacţie, mascând cu curaj nrice încercare de for
cc munceşte pe baza unui minuţios plan, malism şi birocratism.
sub continua îndrumare a comitetului de Comitetul do redacţie al staţiei dc radio
partid, conslitue o pârghie importantă în amplificare din cadrul combinatului „Ghcor-
desfăşurarea muncii cultural-edivcatîvc. ghe Ghcorghiu-Dej” din Hunedoara, pentru
Corpul de corespondenţi a acestei staţii felul cum a reuşit să organizeze şi să-şi
'dc radioamplificare, cuprinde un număr tot desfăşoare munca, constituc un exemplu
mai marc dc muncitori, tehnicieni şi ingineri, bun de urmat pentru celelalte staţii de
cum sunt : tov Maroncca Teodor dela radioamplificare din regiunea noastră
Consfătuirea soţiilor de mineri
din Valea Jiului
După mai puţin de 9 luni dela consiă lunovisiâ, dela mina Vulcan, Batori Ileana.
tuirca pe tară a muncitorilor mineri din lăcătuş sculier dela prepara |u Lupen*
industria carboniferă ce a avut loc la Bacînschi Maria soţie dc miner dela mina
Petroşani în prezenţa tovarăşului Gh. Anînoasa şi multe alte soţii dc mineri, au
Ghcorghiu-Dej, a fost ţinută in zilele dc venit cu propunerea de a sc organiza un
25—26 Aprilie ac., consfătuirea soliilor curs de calificare pentru temei, cerând chiar Pe zi ce trece partidul pi guvernul nostru, acordă tot mai mare atenţie presei,
dc mineri din toate centrele carbonifere să devină minerite în subteran sau la di inzestrându-o cu cele mai perfecţionate mijloace de utilaj, uşurând in marc măsură
din t^ră. ferite meserii. lucrul, muncitorilor tipografi.
In clişeu: Maşina rotativă dela întreprinderea Poligrafică din Deva la care sc
Scopul acestei consfătuiri a fost acela Consfătuirea a scos puternic în evidentă
dc a se analiza felul în care organizaţiile cât dc mult a crescut nivelul politic şl tipăreşte şi ziarul „Drumul Socialismului".
dc femei din centrele minere şî*au desfă
ideologic al soţiilor dc mineri, care ou
şurat activitatea pentru atragerea soţiilor
cerut conducătorilor din centrele miniere 0 manifestare a dragostei fată de patrie
dc mineri in producţie şi activitatea ob
să le dea tot sprijinul să lupte pentru în
ştească, pentru educarea lor în aşa fel, Furnalişlii şi oţeiaru hunedoieni, au dat nul pc fumai în proporţie dc 109,30 la sută.
florirea patriei şi apărarea păcii. patriei noastre tn ziua schimbului de onoare, La sectorul o|elărie unde planul a fost
încât oricare dintre ele să fie demnă de
„Noi femeile am dovedit ci suntem ca mal multă fontă şi mai mult oţel. In a îndeplinit în aceasiă zi a schimbului dc
titlul frumos de tovarăşă de viată şi de
pabile să muncim cot la cot cu barbi,ii” — ceastă zî deosebită, brigada l-a dola fur onoare în proporţie de 113,01 la sută. *•
muncă a minerului, aşa după cum a sub nalul IV condusă dc primtopitoru! staha- clupa oţclarului Drângă Alexandru dela
a spus fosta maistră mineriţă Bucur Ilea
liniat în expunerea sa, iubitul conducător novist Brânzei Teofil, a dat cu 40,fit) la cuptorul 1 a dat cu 45.69 la sută mai tnult
na, azi studentă la Institutul de mine „Gh.
ol poporului nostru muncitor. Consfătuirea sută mai multă fontă. Pe întreg furnalul otel, cea condusă de For{u Petru cu 25.58
Gheorghiu-Dej” din Petroşani. planul a fost realizat în proporţie de la sulă, iar echipele lui Andrut Gheorghe
a mai urmărit deasemnea punerea tn dis*
Luând cuvântul, tovarăşa Ileana Răcea- 124,07 la sută. dela cuptorul III, şi au îndeplinit sarcinile
eu|ie a delegatelor participante la consfă
nu a vorbit despre munca femeilor din La furnalul 2 brigada primtopitorului sta- de plan în proporţie dc 119 la sută. Ase
tuire. felul în care organizaţiile de femei hanovist Farcaş Wilrnoş, a realizat o de menea succese au obţinut şi echipele de
patria noastră, care întâmpină cu mândrie
îndeplinesc sarcina trasată de Congresul păşire a sarcinilor de plan dc 14,02 la oţclari ale slahanoviştîlor Coslachc Va-
patriotică Congresul Naţional dela Bucure
Popoarelor pentru Apărarea Păcii, aceia dc sulă, iar brigada lut Munieanu Gheorghe sile şi Miculic loan dela cuptorul IV care
şti ş1 Congresul Mondial al femeilor, cc va dela furnalul III şi-a depăşii sarcinile de
a alrage masse cât mai largi de femei în au îndeplinit pionul pc cuptor în ziua
avea loc la Copenhaga Tovarăşa a lămu plan cu 75.85 la sută. Echipele dela fur
lupta pentru apărarea păcii în lume. schimbului de onoare în proporţie dc 117,34
rit apoi noua formă de organizare a mun nalul 6 în frunte cu echipa condusă de
Darea de scamă prezentată de tovarăşa primlopîlorul Hâulioâ loan. au realizat pla la sută
cii în rândul femeilor din tara noastră, sfă
Danciu Rcghina, a scos în evidentă fap
tuind pe soţiile dc mineri să ia parte ac
tul că în urma unei acţiuni sistematic des Când liniştitul „stăpânu-i acasă...
tivă la consfătuirile în vederea alegerii celor
făşurată, s’a reuşit a se atrage în diferite
mai bune femei în adunările delegatelor, Irttr’una din zilele tul Aprilie, ia sfatul Zis şi făcut. Ca totul să fie la in j Iţi mea
munci colective un număr de 1.450 femei,
care vor activa pe lângă sfaturile populare. popular al raionului haţeg, un grup de fun aşteptărilor, într'una din încăperile sfatu
iar aproape 400 dintre acestea au urmat
Către sfârşitul consfătuirii, soţiile dc mi cţionari umblau prin birouri cuprinşi de o lui popular pc o lavă lucioasă şi-a făcut
şcoli dc calificare şi astăzi îndeplinesc func febră neobişnuită. apariţia un miel rumen tăvălit in grăsune.
neri din Valea Jiuitii şi-au ales delegatele
ţii de mecanice de crater, mecanice de mo care Ic vor reprezenta la Congresul naţio Cărui fapl se datorca acest lucru ? iar ca umezeală vezi /... să nu stea cumva
vreunuia in gât vre-o bucăţică, n’a:t lipsit
toare Diesel, mecanice dc tralii electrice, nal dela Bucureşti ce va avea loc în 28 Erau preocupaţi oare că în raion mun- mei. câteva sticle dolofane cu vin gustos.
strungâriţe, etc. Mai ac. Au fost alese un număr de 12 ule agricole nu aveau ritmul dorit'?... s'au sc Cu astfel de îndeletniciri în timpul ser
agitau in a rezolva cererile oamenilor mun
In cadrul discuţiilor s’a observai dorin delegate, printre c^zc. tovarăşele : Danciu cii ? viciului cred unii dintre funcţionara sloiu
ţa fierbinte a soţiilor de mineri, a Rcghina din Petroşani, llaidu Terezia dela Nu t Tovarăşii aveau preocupări mult mai lui popular a raionului Haţeg să se înca
contribui prin munca lor la realizarea cin Petrila. Szacso Elisabeta şl Paţili-neţ Ana pracHce. Afloserâ că tovarăşul preşedinte drează în „noul ritm dc muncă" Oare zu
al sfatului popular, Pali Francisc, lipsea din vând asemenea preocupări se un putea tt-
cinalului în patru ani. Astfel, tovarăşele dela Lupcni, Cozma Ghizote dela Lonea,
sfaJ şi au socotit că e timpul cel mai nime dica raionul Haţeg din starea dc codoş tn
Sandu luliana, soţie dc miner deln mina Bacînschi Maria dela Anînoana şi alte rii dc a se Organiza ceva . ceva mai intim muncile agricole ? Noi nu credem .
111 Jicţ-Lonca, David Maria vagoncturâ sta- soţii de mineri din Valea Jiului. decât plictisitoarele raporturi de serviciu. FARCAŞU PETRU
