Page 3 - 1953-05

____________________________________ DRUMUL SOCIALISMULUI Pa?. 3-a

In legătură cu discursul preşedintelui Eisenhower

(Urmare din pag 2-a) „In primăvară victoriei soldaţii aliaţilor care urmăreşte ţelurile irealizabile ale tatea pviitici» sale externe, a cărei justeţe
ca sccrebarul de stat al S.U.A., Dullcs. apuseni s’au întâlnit cu soldaţii Rusiei In dominaţiei mondiale, oeeace provoacă re­ a fost dovedită dc întregul mers al evolu­
Nu putem să nu fim de acord cu Stn- centrul Europei”. zistenţa crescândă a cercurilor largi diri ţiei internaţionale
chey, fost ministru în guvernul laburist ul Vorbind despre aceste rezultate, Eisen­ multe ţâri. Dacă ar fi să sc lege începerea sau Ier
Angliei, care a caracterizat discursul lui hower a subliniat că după terminarea răz­ In cceacc priveşte ţara noastră, se ştie minarea unei ere de apariţia unor pcr&oz
Dulles ca o tendinţă dc a transforma dis­ boiului. ţările lumii s'2U împărţit şi au că Uniunea Sovietică, necontenit preocu­ ne noi în fruntea unuî stat sau a altuia,
cursul lui Eisenhower înlr’un „act ric pornit pe două căi diferite. Totodată, în pată de refacerea postbelică şi dezvoltarea am putea vorbi cu şi mai mult temei des­
război". contradicţie totală cu faptele, Eisenhower economiei 6ale naţionale, nu a mers ,nc pre terminarea unei ere în politica S.U A
Inlr’o anumită măsură, Dulles a aruncat prezintă lucrurile ca şi cum ţările blocului calea cursei înarmărilor. Uniunea Sovie­ prLn venirea la putere a guvernului Eiscn
lumină asupra faptului că Eisenhower a anglo-nmerican şi-ar fi propus ca scop în­ tică nu numai că nu a mers pe aceasta hower Dar însuşi noul preşedinte al S.U A.,
trecut sub tăcere China în discursul său, tărirea păcii şi securităţii internaţionale, cale. dar a făcut în repetate rânduri pro­ nu se ştie decc, ia în mod necondiţionat a
/apt care a mirat pc toată lumea. Rezultă iar Uniunea Sovietică şi statele ce-j sunt puneri concrete pcnlm <*; j marile puter;, pararea întregii politici duse dc predeceso­
că guvernul S U A este îngrijorat de prietene nu ar fi vrut să meargă pe împreună cu celelalte slalc, să ia măsuri rul său, pc care în trecut, mai ales tn pe­
soarta aşonumiteţ Chine „naţionale”, adică această cale. El poate fi înţeles chiar şi hotărîle în vederea limitării înarmărilor, a rioada campaniei electorale, a criticat-o în
dc renegaţii ciancaişişti care au fost în sensul că refacerea economici distruse reducerii imediate a forţelor armate şi a multe privinţe, şi nu fără temei.
asvârliţi de poporul chinez dincolo dc ho­ de război şi întărirea puterii economice a chcltuclilor militare şi totodată să ajungă In discursul său, preşedintele a declarat
tarele ţării, ca urmare a unei lupte vic­ Uniunii Sovietice în perioada de după la un acord asupra interzicerii armei ato­ că este gata „să salute urice dovadă auten­
torioase. In coence priveşte adevărata război ar fi început sâ reprezinte „o nouă mice, însoţită de instituirea unui control tică dc intenţii paşnice”. Totodată cl a pus
primejdie de agresiune”. internaţional eficace asupra aplicării tu întrebarea ce este gata să întreprindă Uni­
Chină na|ională, cu guvernul său dema- turor acestor măsuri, control care să ex­ unea Sovietică ?
craf-popular, unicul legal, Dulles consi­ A ajunge la asemenea afirmaţii în pri­ Sc ştie că Uniunea Sovietică s a arătat în­
vinţa U R.S.S. înseamnă cel puţin a pierde cludă posibilitatea încălcării acestor liota
dera chiar ca un merit al guvernului totdeauna gata să discute şi să rezxjlve prie­
simţul obiectivităţi: şi a nu ţine scama de rîrî de către oricare stat.
S.U.A blocada politică şi economică org i* împrejurările unanim cunoscute care atestă In discursul sau, Eisenhower sc referă teneşte problemele internaţionale actuale cu
nuntă de el împotriva Republicii Popu­ In modul cel mai precis nu numai ţelurile paş­ şi la problema reducerii armamentelor. oondiţia ca propunerile privitoare la re­
zolvarea acestor probleme, indiferent dela
lare Chineze. nice a.le ţări' noastre, ci şi faptul că Uniunea Acestei chestiuni îi sunt consacrate în dis­ cine ar porni, să fie cât de cât acceptabile
Războinicia lui Dulles este cunoscută Sovietică a fosl şi rămâne principalul rea- curs cinci puncte. Fireşte, partea sovietica şi sâ nu contrazică nici interesele funda­
zim, factorul dc bază a! menţinerii şi în­
dc mult- Este posibil ca declaraţia sa să nu are obîecţiuni împotriva propunerilor mentale ale poporului sovietic, nici intere­
tăriri' păcii generale.
fie o interpretare oarecum liberi a dis­ expuse în aceste puncte Toate rfceste pro­ sele celorlalte popoare iubitoare de pace.
Se pare că prc-şedîntcle a făcut aceste
cursului preşedintelui Dar nu se jioate puneri au însă un caracter prea general, In discursul său. preşedintele SU.A a
declaraţii pentru a prezenta politica blo­ socotit, nu se ştie decc. cu putinţă să lege
trece cu vederea laptul că el conduce De­ cccacc nu poate câtuşi de puţin să urnească
cului anglo-amcrioan intr’o lumină cât de propunerile sale de pace de o seric de con­
partamentul dc Staî al SU.A. şi ci, vrând din loc chestiunea arzătoare a reducerii
cât paşnică. Dar cifrele şl faptele pe care diţii preliminare puse Uniunii Sovietice,
■ncvrînd, cuvintele sale sunt puse In le­ armamentelor. deşi în discursul său aceste pretenţii nu suni
Ie-a citat chiar el în legătură cu cheltue-
gătură cu punctul de vedere oficial al După Eisenhower, reiese că guvernul întărite prin obligaţii corespunzătoare din
lile militare extrem de umflate ale SU.A.. partea S.U A
guvernului condus de Eisenhower. S U.A, ar fi . fost chipurile întotdeauna
oare cresc an de an. dovedesc altceva. Acest mod de a pune chestiunea a şi pro­
Deaceea, nu putem trece sub tăcere afir­ pentru reducerea înarmărilor, în timp ce
Aceste fapte dovedesc militarizarea fără Uniunea Sovietică s’ar fi situat pe o po­ vocat o ripostă legitimă din partea celor
maţia lui Dulles că chemarea conducăto­ precedent a întregii economii naţionale =» mai diferite cercuri internaţionale. El nu a
rilor sovietici la reglementarea paşnică a SU.A., povara de nesuportat pentru popor ziţie opusă şi aproape că ar fi împiedicat putut sâ nu suprindâ pc oamenii în stare să
această reducere.
problemelor litigioase 9r fi fost făcută aprecieze în mod realist atât fondul proble­
a chcltuelilor militare, ele dovedesc că In aceasta se vădesc încercările de a
sub presiunea aşanumitei politici ferme a melor internaţionale actuale cât şi raportai
goana înarmărilor din S.U A. a creat în arunca asupra Uniunii Sovietice vina pen­
SU.A întreaga lume şt ie insă că condu­ ţară o atmosferă de teamă şi dc încordare tru cursa înarmărilor cc' sc desfăşoară în real al forţelor şi factorilor care determină
cătorii sovietici sunt călăuziţi în acţiu­ ultimii a<nî în ţările blocului angîo-ame- situaţia internaţională. Ziarul englez „T4-
extremă. Această politică a S.U.A., care
nile lor nu de considerente privind carac­ conlribue la creşterea isteriei războinice, rican Aceste încercări sunt însă lipsite de mes" a observat pe buni dreptate că „ni-
terul „ferm" sau „moderat” al politicii împinge pe aceeaşi cale şi un anumit grup orice temei şi nu exprimă altceva decât o cîo ţară — indiferent dacă este vorba dc
unei ţări sau alteia lată dc U.R.S.S., ei de ţări. străduinţă de a arunca vina asupra celui Uniunea Sovietică, Statele Unite sau An­
pornesc dela interesele fundamentale ale F.ischower a vorbii despre uriaşei'* care nu o poartă glia — nu va voi să discute măsuri dc pace
poporului sovietic, dela inlcreselc păcii şt cheltueli; ale guvernului american pentru v Intr’adevăr, oare în Uniunea Sovietică pe bază de condiţii ultimative”
securităţii internaţionale. tunuri ‘şi proiectilc-rachetă, pentru avioane au fost elogiate războiul din Coreea şi După cum se ştie, conducătorii sovietici
l
cursa înarmărilor ca un „business” renta­
Deşi poza războinică în care se com­ de bpmbardament şi vânătoare, pentru tor­ nu leagă apelul lor la reglementarea paş­
place aşa de mult Dulles unora Ie pare piloare de escadră şi alte vase de război, bil, ca cel mai bun mijloc de a asigura nică a problemelor internaţionale de vreo
activitatea dc afaceri şi folosirea deplină
de efect, este totuşi puţin probabil ca ea neuitând totodată să elogieze pactul agre­ a braţelor dc muncă ? Oare în Uniunea cerere prealabilă faţă de S.U.A. sau faţă de
să-şl atingă scopul, mai cu seamă în do­ siv al Atlanticului de Nord. Se ştie însă alte ţări care au aderat sau nu la blocul an.
Sovietică există o aşa numită „groază de
meniu! diplomaţiei. Legând posibilitatea că politica inspirată de pactul Atlanticu­ paoc” şi scade cursul acţiunilor Ia bursă glo-amcrican. înseamnă oare aceasta că par­
prezentării unor propuneri paşnice de lui de Nord înseamnă mereu alte şi aite când vin ştiri despre slăbirea încor­ tea sovietică nu are niciun fel de pretenţii ?
către S U A. de crearea aşanumitei „comu­ cheltucli militare colosale. Este suficient dării internaţionale ? Toate acestea au loc Desigur că nu înseamnă. Totuşi, conducătorii
nităţi defensive europene” şi de planurile să se arate ce uriaşă irosire de fonduri, nu în Uniunea Sovietică, ci în Statele sovietici vor saluta orioe pas al guvernului
dc organizare a unor „forţe armate unite, percepute dela contribuabilii americani, re­ Unite ale Americii. Cc legătură are it S.U.A. sau al guvernului unei alte ţări dacă
incluzând forţe franceze şî g»*rmane”, prezintă construirea şi întreţinerea bazelor toate acestea Uniunea Sovietică, care nu arc el va fi îndreptat 6pre reglementarea pe cale
adică de continuarea goanei înarmărilor, militare situate lă multe mii de kilometri nevoie dc goana înarmărilor, care totdea­ prietenească a probtemelor litigioase. Acea­
Dullcs a trădat poate fără sâ vrea ade­ de Statele Unite ale Americii şi, mai ales, una a fost şi este penîru o pace trainică, sta dovedeşte că partea sovietică este gata
văratul sens al politicii duse de SU.A. pe teritoriile pe care intenţionează să Ic îndelungată, şi care nu se teme de pace pentru o discutare serioasă şî concretă a
Dar dacă adevăratul sens al discursului folosească In scopuri agresive împotriva Desigur, E'senhovvcr are dreptate când problemelor respective, atât prin tratative
rostit dc Eisenhower este cej înfăţişat în U R S S. spune că după victoria asupra Germaniei directe cât şi, în cazurile necesare, în ca­
discursul mai amplu rostit de Dulles după Preşedintele a prezentat calcule care hitleriste căile U R.S S şi S U.A. s’au des­ drul O N.U.
preşedinte, în aceeaşi sală şi în faţa ace­ arată cât costă construirea unui torpilor părţit. Dar acest fapt a gă6Ît în discursul In discursul său. preşedintele a spus că
luiaşi auditoriu, acest discurs nu va putea de escadră, unuî avion de vânătoare, unul rostit la 16 Aprlie de Eisenhower o inter­ la rezolvarea problemelor ’ntcrnaţionalc li­
da rezultate pozitive din punct de vedere bombarier, efc. şî câţi busheli de grâu pretare nejustă. ba chiar, se poate spune, tigioase „Statele Unite sunt gata sâ ia asu­
al intereselor întăririi păcii. şi tone de bumbac s’ar putea economisi denaturată pra lor o parte dreaptă". In discursul (ut
In legătură cu declaraţiile de acest fel sau câte şooli şl spitale s'ar putea con­ Dacă ne vom situa pe terenul ferm al fap­ Eisenhower din 16 Aprilie, această declara­
ale reprezentanţilor oficiali ai SU.A este strui dacă s’ar renunţa la producerea unor telor va dispare cu desăvârşire orice con­ ţie nu o fost întărită prin nimic. Ea are însă
greu de apreciat care este în realitate asemenea obiecte militare Totodată, au fuzie în această chestiune. Intr’adcvăr, nu nevoie de aşa ceva.
poziţia SU.A, în politica externă îfi mo­ fost citate destule cifre instructive Dar poate fi trecut :u vederea făptui că ţările In ceeace priveşte U R S S., nu există ni­
mentul de faţă : se intenţionează să se cele spuse de preşedinte sunt cu totul insu­ klocului angio-american, care in perioada ciun motiv de îndoială că ea este gata sâ
meargă pe calea destinderii încordării In ficiente. Dacă preşedintele SU.A. ar fi ultimului război mondial au fost aliate ale ia asupra ei partea corespunzătoare in re­
relaţiil? internaţionale şî a rezolvării pro­ spus cât ti costă pe poporul american acu­ U R S S., îndată după sfârşitul acestui răz­ zolvarea problemelor internaţionale litigi­
blemelor litigioase pe baza' respectării mularea de stocuri de bombe atomice, pre­ boi au întors cârma politicii lor Ele s’au oase Uniunea Sovietică a dovedii nu odată
drepturilor celorlalte popoare, sau se in­ cum şi construirea a multe sule de baze reîntors în multe privinţe pe vechea cale di­ acest lucru în probleme internaţionale se­
tenţionează să se continue vechea poli-» militare, Ia mare distanţă dc hotarele nainte de război, când atitudinea lor faţă de rioase.
lică de goană a înarmărilor. S U.A. — şi doar toate acestea nu au ni­ Uniunea Sovietică nu putea fi nicidecum Iată care este situaţia internaţională, aşa
După părerea conducătorilor sovietici, mic comun cu niciun fel de interese de calificată ca prietenească şi când orientarea cum se prezintă ea în ii lele noastre.
propunerile îndreptate cu adevărat spre apărare ale S.U.A. — am fi avut o ima­ politicii lor era îndreptată deobîcei în di­ Politica dusă de Uniunea Sovietică nu
pace pot servi drept bază pentru îmbună­ gine mult mal apropiată de realitate şî recţie opusă poate să fie contrară intereselor altor state
tăţirea relaţiilor internaţionale. Aceasta mult mal instructivă. Dar, precum sc vede, Nu intenţionăm să ne angajăm într’o dis­ iubitoare de pace. Ea corespunde năzuinţe­
nu înseamnă însă că conducătorii sovie­ se consideră că este „incomod” sau „de cuţie cu preşedintele în legătură cu afirma­ lor tuturor sta*elor care sunt gata să oon-
tici sunt gala sâ îa drept astfel de propu­ zavanlajos” sâ s'e vorbească deschis şl ţia destul de stranie despre o oarecare ter­ trîbuc la dezvoltarea colaborării internaţio­
neri, variante noî ale unor procedee vechi. limpede despre acest lucru. Totuşi, adevă­ minare a unei anumite ere în politico so­ nale, fără deosebire dc sistemul social A-
In discursul său, preşedintele Eisenho­ ratul sens a! unor asemenea fapfe este vietică. Dar nu putem să luăm cunoştinţă ceasta politică a U R.S.S. este totodată ex­
wer a vorbit despre rezultatele perioadei lesne de înţeles şi aşa Tn ele îşî găseşte fără mirare de roncluz'a că guvernul presia celor mai profunde nizuînţî ale popo­
postbelice, începând din momentul când expresia aoea orientare în politica externă, U.R S S ar trebui sâ renunţe la continui­ rului nostru către întărirea păcii generale.