Page 10 - 1953-06

pae- 2-a’ drumul socialismului

Pentru îndeplinirea planului pe Semestrul I.
250 ani dela răscoala lui Râkoczi
în industrie
Anul acesta poporul frate maghiar săr­ potriva cotropitorilor. „Scopul tuturor fap­
bătoreşte cea de a 250-a aniversare a răs­ telor mele — scria el — era numai dra­ (Urmare din pag. l-a) socialistă, răspânditul metodele înaintate de
coalei lui Râkoczi, unul dintre ce} mai gostea de libertate şl dorinţa de a elibera şoare o concretă şi elicace muncă politică muncă ale stahanoviştilor sovietici şi ale
mari revoluţionari aî Ungariei. La 12 Mal patria de sub jugul străin... Dorinţa de a de massă pentru mobilizarea tuturor mun­ celor din ţara noastră.
1703, el a lansat dîn cetatea Brczân ves­ fi demn de încrederea şl dragostea popo­ citorilor, inginerilor şi tehnicienilor tn Ţinând scamă de accsle sarcini, orgnni*
tita sa chemare către poporul maghiar ehe- rului ml-n dat curaj şi forţe". Iată cuvin­ lupta pentru înlăturarea acestor deficienţe. zaţiile de partid Lrebue să mobilizeze sin*
mându-i la luptă armată împotriva cotro­ tele simple şi pline de îmbărbătare prin Pc baza Motărîrii C C al P.M.R. cu privire la dicatele, organizaţiile de U T.M. în munca’
pitorilor habsburgi şi a proprie} nobiliml care el a mobilizat poporul la luptă drea­ de lămurire şi antrenare a întregii mnsso.
măsurile de îmbunătăţirea agitaţiei polilice
cnre-şi vânduseră |ara. In chemarea sa is­ ptă pentru eliberarea patriei. de muncitori în întrecerea socialistă,
torică, Râkoczi a demascat cu tărie lără- Râkoczi, şi-a dat pc deplin seama de im­ în rândurile oamenilor muncii, organi­
zaţiile de partid sunt obligate: „Să desfă­ aplicarea metodelor înaintate de muncă,
delegilc săvârşite de ocupanţii habsburgi portanţa politică a unităţii naţiunilor în popularizând larg succesele dobândite îrt
a arătat poporului cum aceştia jefuesc bo­ lupta contra asupritorilor. El a arătat ro­ şoare agitaţia politică dc massă în vederea întrecere şi mciodele noi de muncă. 9ă!
găţiile ţării, îşt bat joc de legile ei şi storc mânilor, saşilor, croaţilor, ctc., fărădelegile îndeplinirii planului cincinal în patru an?,
îndeplinirii planului de electrificare Şi ri­ lupte pentru întărirea disciplinei în muncă',
biruri grele de pe spinarea poporului mun­ săvârşite de cotropitori, Ic-a explicat pc a răspunderii personale şî să ia asemenea!
dicării nivelului de trai, material şl cultu­
citor. „Stăpânii care ne subjugă, — se înţelesul lor scopul revoluţiei şi i*a îndem­ măsuri politice şi organizatorice care să;
ral al oamenilor muncii prin sporirea con­
spunea în chemare — ne amendează, ne nat sâ pună mâinile pe arme şi să lupte asigure nu numai îndeplinirea dar -$i de­
tinuă a producţiei şi productivităţii muncii,
pune în spinare biruri de neindurat, lo­ alătur) de poporul maghiar împotriva asu­ păşirea cu mult a sarcinilor de plan.
prin îmbunătăţirea calităţii producţiei, scă­
veşte în libertatea drepturilor noastre, dis- pritorilor comuni. Sunt o serie de docu­
derea preţului de cost al produselor, rea­ Printr’o muncă perseverentă de zi cu zi
preţuind adevăratele noastre legi, luând în mente, care dovedesc că Râkoczi a reuşit
lizarea unul regim sever de economii şl desfăşurată la nivelul sarcinilor puse de
stăpânire vitele noastre, călcând in picioa­ să unească ca nimeni altul de pe vremea
folosirea tuturor rezervelor interne ale în­ parlid şi guvern sc va reuşi ca din aceste
re cinstea noastră, luându-ne pâinea şi sa­ aceia într’o singură tabără cele mai multe
rea, stăpânind viaţa noastră’ . popoare, mobilizându-le la luptă pentru e- treprinderilor ; să atragă masse tot mal întreprinderi în prezent codaşe să sc facă
1
Mizeria şi sărăcia era de ncsuportat. Ele liberarea ţării. Luptei de eliberare conduse fargi de oameni ai muncii în întrecerea întreprinderi fruntaşe.
apăsau greu pe spinarea Iobagilor ma­ de Râkoczi, i s’au alăturat iobagi români,
ghiari şi celorlalte naţionalităţi care erau ucrainfeni. subcarpatici, slovaci şi alţi».
jefuiţi şi asupriţi nu numai de ocupanţi cl Meritele sale deosebite în lupta pentru Tineri, înscrieţi-vă în Institutele de învăţământ Superiori
şi de boierii maghiari. Starea de mizerie scuturarea jugului habsburgitor l-au făcut
hărăzită poporului de către cotropitorii pe Râkoczi să fie iubit şl stimat de între­ Institutul de Ştiinţe Economice şi Planifi­ nul dc admitere absolvenţii liceelor, şcoli-:
habsburgi şi de către boerimea băştinaşă, gul popor, de toate naţionalităţile conlo­ care „V. |. Lenin", Bucureşti, primeşte în­ lor medii tehnice şî pedagogice.
a tăcut să izbucnească răscoale ţărăneşti cuitoare. E? a fost un adevărat erou al scrieri Ia următoarele facultăţi şi secţii: Institutul dc Arte Plastice „Ion Andrea
răzleţe, răscoale care dovedeau eroismul şl poporului maghiar pe care nici un sacrifi­ Facultatea de Ştiinţe Economice cu durata eseu" din Cluj, pregăteşte cadre superioare
curajul cu care poporul asuprit era hotă- ciu nu l-a putut opri din lupta dusă pen­ de învăţământ de 5 ani pentru Arlele Plastice în domeniul creaţiei
rît să lupte pentru independenţă şl drep­ tru fericirea poporului din care făcea parte. Facultatea de Planificare cu durata de în­ şi al pedagogici. In această unitate dc în*:
turi depline. Cauza pentru care a luplat Râkoczi a văţământ de 4 ani cuprinzând următoarele văţământ superior se predau următoarele
Mişcarea ţărănească creştea din zi in zl. triumfat deabla in zilele noastre, când po­ secţii: a) Economia industriei socialiste; specialităţi: pictură, sculptură, graficâ-gra*
Pentru ca să dea rezultatele dorite, ea b) Economia agriculturii socialiste; c) Eco­ vură, imprimeuri-textile şi pedagogice. Prn
porul frate maghiar ca şi poporul român
trebuia transformată însă într’o revoluţie a fosf eliberat din ghiarele exploatării de nomia aprovizionării tchnioo-materialc. mele trei specialităţi au o durată dc studii
organizată, bazată pe unirea tuturor forţe­ Facultatea de Finanţe cu durata de în­ dc 5 ani. la care se adaugă anul al Vl-lca’
către glorioasa armată sovietică, câştigân-
lor care doreau s& lupte împotriva stăpâ­ du-şi pe deplin independenţa naţională. văţământ de 4 ani, cuprinzând următoa­ de diplomă. *
nirii habsburgite. Râkoczi Ferencz deşi era rele secţii: a) Finanţe; b) Monedă şi cre­
Astăzi Ungaria Iul Râkoczi şi Kossuth, a Studenţii merituoşi beneficiază dc bursă
cel mai mare latifundiar al Ungariei a f ă­ dit ; c) Evidenţă contabilă.
revoluţionarilor din 1919. este o ţară liberă de întreţinere (180, 150, 100 lei lunar plus
cui pentru poporul maghiar ceeace nu a Facultatea de Comerţ şi Cooperaţie cu du­
şl independentă aşa cum ei au dorit-o, este majorări pe an de studîi şi învăţătură).
făcut nici înainte nici după el un alt no­ rata dc învăţământ de 4 ani cuprinzând ur­ Candidaţii trebuc să fie absolvenţi ai
bil ungur. El s’a pus in fruntea ţărănimii o ţară a muncitorilor şi ţăranilor înfrăţiţi mătoarele secţii: a) Economia comerţului unei şcoli medii şi să nu depăşească vârstă
răsculate şi a pornit glorioasa revoluţie lm- în luptă pentru construirea socialismului. socialist; b) Evidenţa contabilă In comerţ; de 30 de ani. Deasemeni ei trebuc să sus­
c) Mcrceologie. ţină un examen de admitere care va consta
Biblioteca raională din Orăştie — fruntaşă pe regiune Facultatea de Ştiinţe Economice pregă­ din: a) o probă de desen, una dc compo­
teşte economişti pentru organe economice ziţie (ambele executate în creion) şi o probă
1
In cadru) etapei a treia a concursului bume cu decupări, dări de seamă în lato centrale, cadre didactice pentru predarea de natură moarlă (aquarelă) ; b) o probă
dintre bibliotecile centrale regionale, raio­ cititorilor, liste de recomandare, ele., au economici politice, cadre pentru cercetarea din literatura română (scris şi oral) ; c) o
nale şi săteşti, care s’a încheiat de curând, reuşit să mărească numărul cititorilor noi ştiinţifică pe tărâmul economici, etc. Cole- probă din Constituţia R.P.R (oral) ; d) o
biblioteca raională din Orâştie a oblinut înscrişi, dota 660 cât a fost la sfârşitul lalte facultăţi pregătesc cadre de economişti probă dîn istoria R.P.R. (oral) ; e) o probă
apreciabile realizări. etapei a doua, la 1052. dc înaltă calificare, specializare în diferite din literaturo maghiară (numai penlru can­
In şedinţa de analiză a activităţii biblio­ Deascmeni numărul cărţilor citite a cres­ ramuri ale economiei şi finanţelor. didaţii maghiari) scris şi orat.
tecii, care s’a ţinut Joi II Iunie a. c., ]a cut delo 4773 cui a fost în etapa doua, ta Studenţii care urmează Institutul şi sunt Examenele dc admitere se vor ţine la daţi
Orăştie, la care au participat activiştii bi­ 8433 volume. lipsiţi de posibilitatea de a se întreţine pri­ de 15 August 1953. Pentru pregălirea can*
bliotecii regionale şi cei ai bibliotecilor ra-
Pentru activitatea sa deosebită, colecti­ mesc bursă. Deasemenea se acordă studen­ didaţilor la examen, se va organiza un curs
ionnlc. s’a constatat că biblioteca centrală vul bibliotecii raionale din Orăştie i-n fost
raională din Orăştie, în elapa treia, a de­ ţilor Institutului care se disting la studii şi de pregătire ce va începe la data dc 15 Iu*
înmânat zilele aoestca drapelul de bibliotecă
pus eforturi Însemnate pentru îmbunătăţirea fruntaşă pe regiune. un număr de burse Republicane, dc 250 lei lic şi va dura până la 15 August.
muncii de bibliotecă. lunar. înscrieri pentru cursul de pregătire se pot
Biblioteca raională din Sebeş care a pier­
Datorită folosirii unui număr însemnat de Pentru a fi primiţi în Institut, candidaţii faoe şi prin corespondenţă între 5—15 Iu*
dut drapelul câştigat în etapa ll-a, arc ţoale
mciode de muncă — bune şi variate — ca :
posibilităţile — ea oricare bibliotecă de alt­ trebuc să treacă un examen de admitere la: îie la secretariatul Institutului Str. Roasei
ducerea cărţilor la locul de muncă, colpor­
tajul cărţilor în oraş, organizarea de re­ fel — să câştige din nou în etapa IV-a Limba română, matematici, geogralie şl vrelt Nr 8.
cenzii. consfătuiri cu cititorii, expoziţii, al- drapelul de bibliotecă fruntaşa. Constituţia R.P R. Pot concura la exame- Cursul de pregătire este gratuit.
„Pe cuvânt de “ Construcţii de folos obştesc
Ziua bună se arată de dimineaţă, glă- sfatului cu pnşi de uriaş îodreplându-se popular raional cu preşedinţii sfaturilor popu­
suieşle o vorbă din popor. Secretarul Sfa- spre satele Boiuri şl Vica — erau cam de­ lare comunale, organele de conducere dcla în cinstea Festivalului
tuhr Popular din comuna Gurasada, raio­ parte. Dar nici nu ieşi bine din curte şi ro- sfatul popular raional, vorbind despre pre­
nul llia, — Golomboş Ludovic — de data tindu-şi capul se uită spre sfat, apoi cu un gătirea pentru campania de vară, repararea In oraşul Deva dtn iniţiativa Comitetul
aceasta veni mai devreme la sfatul popular. semn discret dar dispreţuitor făcut cu mâna tractoarelor şl batozelor spuseră : lui Regional de Partid au început lucră*
cinematografl
unui
rile
constfucţia
pentru
Preşedintele era plecat şl de câteva zile cea dreaptă, îşi încetini paşii şi o luă aşa... — lată tovarăşi o situaţie care ne duce
toată greutatea muncii apăsa numai pe mai încet inel. In eroare, o situaţie care... şi arătase că la de vară, a unui palat cultural şi a unui
umerii săi. Ziua se sfârşise şi începu alta. Pe la verificarea făcută pe teren de că4re tehni­ parc de cultură şi odihnă.
Palatul va li prevăzut cu o sală de spee*
— Nu e uşor — se gândi secrclnrul, ce-şi sfârşitul celei de a doua, Alexe — agentul cienii secţiei agricole raionale, din cele 6 tacolc, o sală de lectură, bibliotecă Şî alte
sprijini colul pe masa biroului şl îşi trânti agricol — Intră pe uşa sfatului gâfâind. batoze dela Boiuri şl Vica, nu erau repa­ încăperi necesare. »
tn cupa palmei capul greu parcă de greu­ — Cum stăm ? îl întrebă secretarul sta­ rate aproape nici una. Preşedintele din La ridicarea acestor construcţii pârtiei*
tatea gândurilor.. Deodată tresări şi cu o lului popular. Gurasada — Vercsteu Petru — care era şi pă voluntar 2ccj de tineri şi vârstnici. .
mişcare grăbită sooase din sertar o agendă; — Bine tovarăşe secretar... bine! Toate el la şedinţă, se roşi până’n vârful urechi­
lor, II luase pe neaşteptate Pentru desfăşurarea în bune condiţiuni
răsfoi câteva file şi se opri... cutare va face cele 6 batoze sunt reparate, puse la punct,
— Păi să vedeţi... pe cuvânt de onoare.» a sportului dc massă, colectivul sportivi
astăzi cutare, cutare, cutare., cutaree... cu­ merg ca... ceasul.
încercă preşedintele.
tare. cutare... cutare I şi hi dreptul fiecărui — Dar traotoa/ele ? „Spartak” din Deva, sprijijnit de C C.F.S<
nurm- făcea câte un semn obişnuit... o pipă. — Şi ele... Eu cu urechile mele le-am as­ Regional şi alte întreprinderi şi instituţii
Vezi, aşa se întâmplă, tovarăşe preşedinte
..Trecuse de ora 7. Fiecare funcţionar ştia cultai... pe îiecare. Auzi I... la mare preci­ din oraş, va termina în cinstea Festiva-*
şi tovarăşe secretar dacă mergeţi., pe cu­
dcacuiu cc are de făcut pentru ziua aceia zie. Şi în timpul acesta în gândul lui Alexe vânt dc onoare. Eu n’am mers pe cuvânt de lufui Mondial al Tineretului, Stadionul
şi, se apucaseră de treabă; numai Alexe se perinda imaginea nucului mare sub care
onoare, ci am mers pe teren şi am aflat sportiv ol oraşului. In prezent lucrările'
lonn — unul din agenţii agricoli — încă sforăise novăceşte două zile, una după alta. că agentul agricol Marian Alexe cu echipa
nu venise la serviciu. Deabla sosi după orele — Putem treoe pe situaţie ? sunt în curs de desfăşurare.
sa, compleclează tabloul cu privire la asi­
8 (ca dc obicei) — Păj dacă-ţi spun 1... Cu urechile mele... ★
gurarea gospodăriilor ţărăneşti nu după,
— Dumneata tovarăşe Alexe — se adresă pe cuvânt de onoare... Şl secretarul sfatului măsurătoare pc teren, ci... după ochi. Elevii şcolii medii telurice de construcţii
secretarul agentului agricol — vei merge trecu în situaţie (pe cuvânt de onoare) fără Vezi tovarăşe vicepreşedinte dacă nu con­ civile şl industriale din Deva în frunte
aslăzi îa Boiuri şi Vica să controlezi cum să mai controleze. Trimise situaţia la raion: trolezi ? Dumneata ai în situaţie o casă de cu utemişlii, construcsc pentru şcoală .în
stau batozele, tractoarele... se apropie re­ reparat, aranjat, pregătit, gata sută Ia sută. cărămidă mal mare ca aceia pe care o ai cinstea Festivalului o baie modernă.
coltatul şiii... Trecuseră vreo câteva zile în şir. Preşe­ de fapt (din lemn), un grajd deasemenea, La proiectul acestei băi lucrază elevii din
— Se face tovarăşe secretar.. se face I dintele — care se reîntoarse — muncea şî Iar dacă stăm să ne luăm întru totul după
— răspunse scurt şi plin de liotărîre — ca cl Imiştit ca şî secretarul, cu Inima împă­ situaţie ne întrebăm: oare ce-o fl /âcuî Mă- anul IV îndrumaţi şl ajutaţi de inginerii
totdeauna In vorbe doar — agentul agricol. cată că totul e în regulă... batozele, tractoa­ rian cu şura dumitnle, dar cu vaca ? şi profesorii lor.
Vă aduc o situaţie... la milimetru Şi fără rele.. sută la sulă. ...Dumneata mai crezi pe cuvânt de BEDEA ROMAN
să întindă prea mult vorba ieşi pc uşa Nu de mull, la o şedinţă (mută la sfatul onoare ?.. corespondent voluntar