Page 3 - 1953-06

DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3-a

Lucrările sesiunii a VHI-a a Sfatului Popular Regional Hunedoara „1953 - Bun pentru cereale”
Acestea sunt cuvintele ce le po{i velea
1
Jn ziua de 31 Mai a e., a avui loc la pul măreţ «I produc ,ici socialiste euuntat dc podarii locale şi"construcţii dc stat precum scrise fn partea dreaptă a pereţilor frontali
Deva sesiunea a VHI-a ordinară a Sfatu­ marele Stalin prin legea economică a so­ şi întreprinderea regională de construcţii dela (oarîc multe vagoane In statîa CFR
lui Popular Regional Hunedoara. cialismului. „Asigurarea satisfacerii maxi­ CUVÂNTUL DEPUIAŢILOR Simeria Triaj
In această sesiune s'au trata! Irei pru- male a nevoilor materiale şi culturale mereu Echipa Nr 8 condusă de Crilclcvici Lco»,
blemc principale : crescânde ale întregii societăţi” Deputatul Bănuia N. arată în cuvântul care lucrează la pregătirea vagoanelor cc
Propunerea şi alegerea de asesori popu­ Ţinând scama de aceste învăţături, Comi­ său. că la secţia agricolă regională nu se vor transporta recolta anului 1053, nu pre­
lari la Tribunalul Regional Deva, făcută de tetul Executiv al Sfatului Popular Regional, lucrează planificat şi cu răspundere, iar Co­ cupeţeşte niciun efort pentru realizarea îna­
tovarăşul deputat Lupan Gh., Darea de primind o preţioasă şi continuă îndrumare mitelui executiv nu a luat măsuri care să inte de termen a acestei sarcini de cinste.
seamă a Comitetului Executiv al Sfatului din partea Comitetului Regional de Partid, ducă la întărirea muncii politice în r an Planul operaţiilor dc etanşare csle zilnic
Popular Regional, asupra realizării campa­ a reuşit să obţină în anul acesta — fată de durile lărani-or muncitori Criticând cu as­ depăşit cu 50 la s'/lă Astfel, s’a izbut't ca
niei însămânţârilor de primăvară şi măsu anii precedenţi — însemnate succese în do prime pe deputatul Huict Octavian — şeful în numai 10 zile să fie îndeplinit 40 ta sută
ri!o politico organizatorice pentru organiza­ meniul agriculturii. Astfel au crescut numărul secţiei gospodării locale şi construcţii de din planul acestor operaţii.
rea şi desfăşurarea strângerii reoolfei. des G A C. şi întovărăşirilor, mârindu sc simţitor stat — arată că a neglijat controlul asupra fe­ Tâmplarul Susan lonn. care aplică Şipcile
miriştii, treeriş şi colectările pe anul 1053, suprafeţele lucrate cu mijloace mecanizate. lului in care se execută lucrările de construcţii necesare la pcrctîi frontali si laterali, înde­
raport prezentat de tov. Grama Vasile vice­ In problema legumicolă s’au obţinut dense- şi tolerează în acest domeniu o scrie dc ele plineşte această muncă cu atcntic şi price
preşedinte al Comitetului Executiv al Sfa­ menea unele succese, în special în raioanele mente necorcspunzâtoarc Totodată, — urată pere, astfel încât din vagoanele, pc care Ic
tului Popular Regional. Darea de seamă n- Alba şi Orăşlic. La fel, în gospodăriile agri­ vorbitorul — deputatul Hu:cţ nu a tias repară, să nu 6e piardă niciun bob de grâu.
supra realizării lucrărilor de construcţii din cole colective cum suni cele din Cistei, Bo- la răspundere întreprinderea regională dc
învestirii şi autoiinpuneri. a fost prezentată riu, Peştenila şi Pclofi Sondor din colonia construcţii în frunte cu directorul său care Aceiaşi dorinţă îi călăuzeşte şi pc U. I M.-
işlii Crişnn Petru şi Gavrîîă Vasile. lăcă­
dc tovarăşul Bodca toan secretar «al Corni Ceangăi, unde, depunându-se un efort deose­ muncesc defectuos.
telului Executiv al Sfatului Popular Regional. bit, s’a reuşii să so mărească suprafaţa le­ Făcând analiza-rapoartelor, deputatul Şendruc tuşi, care aplică fâşiile de tablă la podele,
inlocumdu se sistemul de clansarc prin ş ocî
Sesiunea a ales un prezidiu lorinat din gumicolă cu 100 la sulă fată de cea pla­ Vaier, preşedintele Comitetului Excculiv al
tovarăşii deputaţi Magdalin C., ca preşedinte. nificată. Sfatului Popular Regional, arată că rezul­ de lemn. sistem practicat anul trecut da»r
Sasu Maria şi Vas'M loan. S‘a mai ales Pe lângă aceste realizări, au rccşit însă şi tatele care s’au ob(inut se datoresc în pri­ care s’a dovedii a nu fi bun deoarece şip-
cile de lemn se stricau In descărcarea ce­
apoi. o comisie de redactare a unei tele­ o serie de lipsuri. Una din principalele lipsuri mul rând ajutorului dat de Comitetul Re­
grame către tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, ale comitetului excculiv şi a tovarăşului gional P.M.R şi de organizaţiile de massă. realelor prin lovirea cu lopetilc.
conducătorul iubit al poporului nostru şi o Grama Vasile personal, este aceia că nu s în­ Dcasemeni, el a criticat faptul că tovarăşii Pregătirile,’ revizuirile, ctanşacca şi ie-
comisie dc redactare a proiectelor de ho drumat în suficientă măsură comitetele exe­ membri ai comitetului executiv nu şi-au cânlârirca vagoanelor, se face sub îndruma­
tărîri. cutive ale sfaturilor populare raionale şi nu rea directă a şefului reviziei de vagoane, din
a tras la răspundere secţia agricolă regio­ arătat lipsurile personale în cadrul discu­
PROPUNEREA ŞI ALEGEREA DE ţiilor Sootând în evidenţă exemplul nega statia Simeria-IrLaj. tov Gavriloiu Va-
nală şi pe Iov Malcîaş Ghcrasim pentru fe­
ASESORI POPULARI PENTRU TRI­ tiv. al deputatului Huict Octavian care pc sile, care în permanentă se află tn mijlocul
lul birocrat în care şi au dus munca
BUNALUL REGIONAL DEVA lângă că nu şi-a d js la îndeplinire 6arc ni1e
:
In încl>oicrc. raportorul a arătat sarcinile echipei dându-i îndrumările necesare.
l>n raportul său, deputatul Lupan Gl>. ce-i revin, a mai creat greutăţi în formarea
ce stau în faţa deputaţilor, precum şi măsu­ O deosebită atent ie sc dă şi înlocuirii ule­
s’a ocupai despre importarea alegerilor de gospodăriei colective din satul SântanJrei,
rile poîilioo-organizaioricc cc Ireoncsc l'iate
asesori populari, făcând o comparaţie Mitre * punând mai presus dc toate, interesele lui iului de iarnă din cutiile dc grăsime cu
în vederea campaniei de vară
vccltea justiţie care apăra cu servilitote in­ personale, deputatul Şendruc Vaier, a ară ulei de vară, înlăturându-se în acest fel
teresele exploatatorilor şi justiţia populară ★ tat cât dc păgubitoare este această atitu­ primejdia aprinderii osiilor. Deasejncnea re­
In continuarea sesiunii, tovarăşul Bodea
(kfaslăzi. pusă în slujba poporului muncitor. dine. străină omului nou vizuirea şi repararea dispozitivelor, obloane­
loan secretarul Comitclului Executiv al Sfa­
Au fost propuşi apoi un număr de 60 ase­ Un aport însemnat în discuţii a fost
tului Popular Regional a prezentat un ra­ lor mobile şi obloanelor vrac, precum şi re­
sori populari din diferite domenii de activi adus de tovarăşul deputat Suder Wilinm,
port asupra realizărilor şi lipsurilor în lu­ vizuirea gurilor de scurgere a cerealelor se
tate printre care: Deac A. dela fabrica de membru în C.C al P.M.R, care analizând
crările de construcţii din investiţii şi autoiin
teracotă Deva, Hcrlea N. dela I A.R T., Igna problemele prezentate în dările de sorină, face cu mare atenţie, pentru ca ele să func­
puneri. O scrie de lucrări au fost terminale
Victoria ţărancă întovărăşită, Şico Mihai, a xndicat sarcinile mari şi de răspun Icre ţioneze în bune conditiuni.
iar unele sunt în curs de terminare, cum
muncilor tipograf, Meţiu I. şi Gruescu N., ce stau in perioada următoare în fata de­ Cu fiecare zi oe trece creşte numărul va­
este fabrica de cărămizi din Pricaz, şi lucră­
dela Sfatul Popular Regional, gospodina putaţilor şi a Comitetului Executiv a Sfa­
rile la apaduclul şi canalizarea Hunedoarei goanelor ce aşteaptă să transporte recolta
Surda Sofia şi alţii. Alcgăndu i In unanimi­ tului Popular Regional.
care au fost realizate până în prezent în pro­ bogată din acest an.
tate, deputaţii şi-au exprimat încrederea că porţie de 70. la sută — In încheiere, preşedintele sesiunii, M ig-
aceştia vor şti să apere interesele poporu­
Din autoimpuncri ; s’a terminat electrifi­ dalîn Constantin, a criticat aspru pe <1epu-
lui, lovind fără cruţare în duşmanii statului I N F O R M A Ţ I E
carea satului Mânerău, comuna Râcâşltc, iar taţii care au lipsit dela această sesiune,
nostru democrat-pop'jlar
în comuna Bunila, oonslructia localului Sfa­ dând ca exemplu pc preşedintele
RAPORTUL TOV. GRAMA VASILE tului Popular sau în comuna Streinţ la că­ U R.C.C. Regional, tovarăşul Pop GIi., care Azi Duminică 7 Iunie 1953, va avea loc
VICEPREŞEDINTE AL SFATULUI minul cultural lucrările suni dcasemenea a- deşi fiind direct irvteresat, totuşi nu a răs­ în sala festivă a Sfatului Popular Regio­
POPULAR REGIONAL vamsate ' puns chemării sfatului popular regional. nal, consfătuirea tinerilor stahanovişti dm
Raportul reliefează sarcina istorică pe Fată de aceste realizări, în problema con­ Sarcina cc stă în fata deputaţilor după regiunea noastră, organizată dc Comitetul
care şi a a.sumat-o partidul, de a transforma strucţiilor din investiţii şi autoimpuneri au fost această sesiune — arată în continuare vor­ Regional UTM.
tara noastră di.ntr'o tară agrară înapoiată, scoase în evidentă şi o semnă dc lipsuri ale bitorul — este traducerea In viaţă a Holă-
fntr’o (ară înaintată, cu o agricultură meca­ comitetului executiv, care în frunte cu tova­ rîrilor partidului şi guvernului în bătălia Sc vor desbatc probleme vitale ale ti­
nizată, o ţară a bunei stări şi a culturii pen- răşul Bodca, au neglijat în mod nepermis pentru pâinea poporului, postându-se în pri­ neretului în ce privcşle organizarea muncii
îru toţi cei ce muncesc dela oraşe Şi sate. această importantă sarcină, necontrolând mele rânduri în vederea înfăptuirii năzuin­ în cinstea Festivalului Mondial al Tinere­
Pentru aceasta se Infăplucşte şi la noi sco­ modul defectuos în care lucrează secţia gos­ ţelor poporului muncitor. tului şi Studer»|ilor.
Brigada noastră este fruntaşă pe şantier Maistrul — organizat» r direct al producţiei
Se apropie zilele de mare sărbătoare, când la spectacolele cinematografice şi teatrale ei Munca la lurnalcic înalte o practic dc 16 Ain făcut deci o economic anuală de 8.000
capitala Republicii noastre va găzdui de­ ocupă oete mai bune locuri. ani. Mi a lost dragă întotdeauna această Iei.
Şoimii brigăzii Nr. 26. sunt deparle de a branşă. Nu întotdeauna însă am muncit cu In munca noaslră ne conducem după bro­
legaţii celui de al IV lea Festival Mondial
sc mul|umi cu ce au dobândit. Pentru a ob­ dragostea ce o am acum faţă de furnal. In şura maistrului sovietic A. Fifipov, penlru
al Tineretului şi Studenţilor
ţine noi succese, aplicăm cele inaî bune me­ trecutul de tristă amintire al guvernelor bur­ obţinerea coeficienţilor înalţi în folosirea vo­
Zi de zi nc preocupă faptul cum am pu­
tode de hicru, fie că lucrăm la săpatul fun­ ghezo-moş ie re şti, munca furnalistului era lumului util al furnalelor Brigada II a din
tea munci mai bine pentru a obţine noi suc­ considerată muncă dc ocnaş. Munceam pen­ care fac parte şi cu. a reuşit să se menţină
daţiilor, la turnarea betonului, transport de
cese în produc|ie. Lucrăm la construirea uzi­ tru îmbogăţirea burtâ-verzilor capitalişti de fruntaşă în întrecerea socialistă timp de 4
materiale, fie la descărcarea vagoanelor. Noi
nei cocso chimice care, în toamna acestui toate naţiile. luni consecutiv Pe luna Mai de pildă, noi
ascultăm cu atenţie sfaturile tovarăşilor S’a schimbat însă socoteala, acum, de am dat patriei cu 16,8 la sută mai multă
an va începe să dea cocs necesar industriei
vârstnici şi tehnicienilor noştri. Un sprijin când în tara noastră e stăpân poporul mun­ fontă peste plan, iar pe primele 4 zile ale
noastre socialiste. Ne dăm scama cc impor­
preţios primesc tinerii din brigada mea dela citor condus de partidul clasei muncitoare. lunei Iunie, cu 13,4 la sulp
tanţă marc are o asemenea construcţie în Lucrez la furnalul Nr. G chiar din ziua
tovarăşul inginer M. Marinescu, iniţiatorul De o înaltă conştiinciozitate faţă de nuncă
patria noastră liberă. Sub conducerea parti­ când l-ain aprins Viu cu drag la serviciu ; dau dovadă tovarăşii: Costea Nicolae, prnn-
aplicării metodei sovietice de turnare a be­
dului, organizaţia noastră de U.T.M. ne în­ vrj cu 10—15 minule mai de vreme, Stau topitor slahanovist, Chclaru Vasile topitor 11,
tonului după cofrajele glinsate de vorbă cu maistrul dela care preiau
drumă să luptăm pentru depăşirea norme­ Adespî Arislotcl, responsabilul brigăzii UTM.
In cinstea celui de al IV lea Festival Mon­ schimbul Controlez apoi toate posturile de utcmistul Bucur lonn dela rina de fontă,
lor, pentru făurirea unei vie|i fericite.
dial, noi brigada Nr. 26 dela cocserie, ne muncă : gurile de vânt, orificiile dc fontă şi stnhanovistul Munteanu Alexandru dela va-
Conduc brigada Nr. 26, brigadă care nu sgură, oalele necesare, vagonul-cântar, ră­
angajăm să depăşim zilnic normele de pro­ gonul-cântar şi alţi tovarăşi.
demult a objmut o însemnată victorie în în­ cirea apei, aparatele de control, etc. Fac La consfătuirea de producţie cc s’a ;inut
ducţie cu sută la sută. Pc pieptul a 15 ti­
trecerea socialistă organizată în cinstea Fes­ neri din brigada mea vor străluci în zîoa controlul muncitorilor dacă se găsesc fie­ în ziua dc 2 Iunie, muncitorii şi tehnicienii
tivalului : a câştigat Drapelul Roşu de pro­ care la posturile lor şi le dau indicaţiile şi brigăzii a N-a de furnalişli s’au angajat să
Festivalului insignele de fruntaşi pc şantier sfaturile de care au nevoie. depăşească sarcinile de plan pc luna Iu­
ducţie at şantierului tineretului dela Hune­ Se întâmplă uneori, că în momentul pre­
şi insignele G M.A nie cu 1 la sută faţă dc realizările obţinute
doara. Am obţinut o depăşire a normelor lua» ii schimbului, trebuc făcută dcscărc-nca
Dcaceea noi vom organiza şi mai bine pe luna Mai
dc producţie de 06 la sută Cu multă dra­ furnalului. Atunci este nevoie de mare ope­
munca După fiecare zi de muncă nc vom Furnaliştii brigăzii a 11 - a ştiu să-şi lină
goste au muncit tinerii brigăzii Nr. 26. In rativitate Repartizez imediat muncitori la cuvântul dat partidului nostru, iar cu, ca
analiza rezultatele obtinulc, iar eu ca res­ locurile lor încărcăm maşina cu materiale
mod deosebit s’au evidenţiat tovarăşii : Oos- maistru şi organizator direct al producţiei în
ponsabil al brigăzii, voi avea grijă zi dc refractare, introducem maşina „Gostin” (per­
tache llie, Brânză Stclian şi Radu Ilic, din această brigadă, mă voi strădui şi mai mult
zi şi oeas de ceas de ridicarea conştiinţei foratorul) în ştie. In cazul când nu reuşim să dăm sute dc tone de fontă peste preve­
echipa oondusă dc utemistu! Simioncscu cu maşina, avem la dispoziţie ţevile cu ila-
faţă dc muncă a fiecărui tânăr dîn brigadă.
Virgil. Florca Gheorghc din echipa l a Ş> căra dc oxigen. derile planului, pentru a îndeplini cincinalul
Tinereţea ne-o apărăm muncind, lup­ în patru ani, aşa cum ne a trasat ca sarcină
al(i tineri, care au dat dovadă dc o disci­ tând în acest fel alături dc tinerii din lu­ Nu dc mult, am înlocuit mufele ţevilor cu
plină şi de o dragoste de muncă exemplară. mea întreagă. împotriva celor cc visează un dispozitiv special, conceput de mine şi tovarăşul Gh. Ghcorghiu Dej, conducătorul
construit în atelierul nostru de întreţinere. iubit al poporului nostru muncitor
Tinerii brigăzii pe care o conduc, 6e bu­ războiul Cu ajutorul acestui dispozitiv nu mai avem
cură dc o mare stimă din partea tuturor ti­ RADU]IU CONSTANTIN nevoie de mufele de jumătate dc ţol, pen­ DAVIDESCU LEONIDA
nerilor dc pe şantier. Ei iau masa la colţul comandantul brigăzii Nr. 26 de tineret, tru care sc cheltuia ţeava, manoperă de fi- maistru la furnalul Nr. 6 dela
fruntaşilor .unde cântă orchestra şantierului; de pc şantierul uzinei cocso-ohimice Ictare şi sudură. C.S „Gh Gheorghiu Dej” ’ Hunedoara