Page 2 - 1954-02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 10
sse ani dala încheierea tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă C Ă R Ţ I N O I f o i L E i O K
.
mutuală, între Uniunea Sovietică şi R. P. Română pentru ţărănimea muncitoare Sunt prea . . „puţine' 1
^ Hotdrirea Consiliului de Mimyfri
Zredincicxasâ poUticU el externe dc spn- In condiţiile create imediat, după anii slujba cauzei păcii, după cum ta 3lujba ot R.PR eu privire le Imbunăidjirea . Tovarâşc dragi, uite ct-i..., cum s *r — Cum sar zice lârâ drept de apel
iire a ţârilor mici, Uniunea Sovietică eliberării. România n'ar (1 putui rezista acestei cauze sunt puse toate eforturile sistemului de colectare a cdmii, lapte­ z'cc. asta-' povestea Ce mal colo'n coace După câteva zile. comanda sosi la „Li­
accitora putinţa să-şi intirească ift- Singură atacurilor îndreptate împotriva şl toate acţiunile noastre, întreaga noa­ lui şf Umil — 1] Decembrie 1953 24 Sunt prea puţine. înţelegi dumneata ? Surit brăria Noastră” Hunedoara, unde tură In
pendenţa naţională şl să-şi aleagă sin* independenţei şi suveranităţii el fără a- stră politică care se conduce consecvent pag — 20 ba/u. prea puţine.
re drumul detvoliârii lor Datorită a- jutorul Uniunii Sovietice. Ce am fi ajuns după ţelurile nobde ale politicii de pace. — Dar, rcgis'.rate. şi apoi . tovarăşul Grigociu
,lul fapt statui sovietic a încheiat cu dacă nu am fi avut Imediat, aproape şt prietenie şi colaborare promovată de că­ Editura pentru literatură politică — Ce mai..., când spunem noi câ aţa e:ie Constantin anun(â ra\6oul L'Tj't.: au sosit
•ile de democraţie populară o scrie in- sincer ajutorul marelui stat socialist, ne-o tre popoarele Uniunii Sovietice Editura de Stat pentru literatura şi artă aşa este Ce? nu jhm noi câţi U T M.-li<i 700
;agă dc tratate dc prietenie şi sprijin reprezintă lămurit situaţia din Grecia. Păşind in fruntea forţelor democratice Colecţia „Alaino" zve;n In Hunedoara ? Iţt da! seama ce vrei — Prea puţine tovarâşe prea puţi.ie;
noroc. care prin conţinutul lor au con- Italia. Franţa, ctc unde azi sunt înscău­ şl iubitoare de pace din lume. vital in­ S ANTONOV Primăuora 48 pag —■ 33 sâ uri cu esta ?! Cum s’ar lire adicâ noi n'am spus no, că...
bu:t in mod hotăritor la întărirea eco* nate regimuri străine de năzuinţele po­ teresat in existenţa păcii, statul sovietic bani. — Tovarăşi, trebuie sâ veniţi sâ ridicaţi
mică a ţârilor respective şi au dat In poarelor respective, regimuri de înăbuşire a dus necontenit lupta pentru susţinerea SUTO ANDRASj încurcătură — 48 paglm acl-viştii dela raionul UX.M sâ nu Jlim
elaş t mp o puternică lovitură imperia­ a drepturilor cetăţeneşti. intereselor statelor mici. a luptat şi luptă — 4J bani numărul U T M iştilor din oraş Gândeşte le broşurile. Stau bielele !i!e nerâsîoilc şi. de,
lilor Şl planurilor lor dc a sc amesteca dumneata 1 Combinatul. I C S H . Consbueţî'. sunt bani tn ele K'g le putem ţine tn raf­
Pe lima ajutorului multilateral acor­ în mod consecvent pentru aplicarea prin­ G SICOROVIC! Tinereţe 80 pag — 72
viaţa popoarelor eliberate dc sub ju- Scoli, *ic-, etc., ele turi zile zile şt iar zile.
dat nouă do către Uniunea Sovietică, un cipiilor acordurilor dela YoJta şi Potsdam, bani
j fascist. sprijin dc reală importanţă ii constllue şi de demilitarizare a Germaniei, de creare Editura Tineretului — Ooo. da! ai dreptate tovarăşe Câmpea . $1 zile. zile. si iar zile au (recul de-
O as;mcn;a legătură de prietenie sîn- tratatul de prietenie, colaborare şi asis­ a unei securităţi în Europa şi in lumea Colecţia „Ogoare Noi" nu Sigur. 700 broşuri pentru învăţământul atunci Cele 700 broşuri „prea puţine” co­
iă faţă de alte state a fost şi este cu tenţă mutuală încheiat ia 6 Februarie întreagă
itlnţă datorită faptului că Uniunea So­ 1318 Intre URSS şi Republica Populară In nude corxdiţii uitcmoţionale ivite pc D M1RCEA: Un flăcău pe plac 36 pag pol<tic U T M , pentru loţi U T M. istii ora mandate de raionul UTA1 Hunedoara, slau
dică se călăuzeşte In politica ci ex- Română, tratat care a fost un puternic arena islonej. guvernul sovietic e din nou —30 bani şului nostru, simt puţine T/ebuesc mai tn raliuri şi aşteaptă, până când. şi. iar pânâ
rnâ dc învăţături» marxist ienmist-sla- sprijin dat ţâru noastre, o garanţie pu­ situat pe poziţia luptei pentru apărarea Editura de Stat pentru literatură sigur, mai multe.. când ?... Exact romantic
nstă. pa bata căreia statul socialist în­ ternică a dezvoltării noastre paşnice pc păcii, pentru apărarea intereselor vitale ştiinţifică — Aja câ. tovarăşe Gngoriu, ne am lă­ Aşteaptă, aşteaptă, aşteaplâ
otător. a dat 51 dă un puternic sprijin Colecţia „Societăţii pentru răspCndirea
calea construirii socialismului ale omenirii, pentru curmarea războiului murit Nu? pesle 700 E prost insă un lucru: tinerii oţelarl,
■P-orelor, pentru ca acestea să-ş ; poată rece, pentru destinderea in relaţiile in­ ştiinţei şi culturii”.
>bândi Independenţa naţionalii. să-n Acest tratat este expresia relaţiilor de — Bme lovarâş» Deocamdatfi tnsâ o sâ strungari, zidari şl elevi dm Hunedoara, au
tip nou statornicite Intre statele demo­ ternaţionale Glasul puternic al Uniunii G C05BUC: Din superstiţiile păpubitoare gândit câ s a cam termhat cu „aştepta
iată făuri un trai liber, feric.1. împe- ole poporului nostru — 52 pag — 0,42 lei aJucem 700 broşuri pentru cei re urrrteasâ
crate. relaţii ce n’au fost cunoscute până Sovietice, răsună astăzi ]a conferinţa dela
iva oricărei asupriri şi exploatări Dr F NASH Ce ne spune ştiinţa despre Statutul UT At Dacâ vor mai neresita, rea" timpului când lovarâşîi dela raionul
acum în istoria omenirii, ?l care se ba­ Berlin, indicând popoarelor caJca spre so­
Victoria dobândită de Uniunea Sovie- năluciri 42 pag — 0,31 lei. reînoim comanda U T M Hunedoara, vor gândi câ a sosit
zează pe o strânsă colaborare şi ajutor re­ luţionarea justă a problemelor Interna­
:ă asupra cotropitorilor bit Im şti în cel Dr B HORODNICEANU: Adeuorul des timpul sâ le ridicăm pe cole 700..
ciproc Nepreţuitul ajutor sovietic dat in ţionale litigioase, spre politica de cola­ — U/a!., >i lovarâşîi Câmpcanu şi
- al 2-lea război mondial, a dat putinţă pre aşa zisele vindecări miraculoase 40
cadrul acestei colaborări, a dus la grăbi­ borare şi sinceră prietenie Alunteanu activişti amândoi la raionul Iar noi. aşteptăm răspunsul raionului
poporului nostru ca să smulgă puterea pag — 0.33 Ici.
rea construirii socialismului Datorită lui. Guvernul şi poporul român 6usţm din U TAL Hunedoara
n mina burgheziei Itădătoanc şi să pă- -6 U T M Hunedoara, pârâsirâ ..Librăria Non
ţara noastră, dmtr'o ţară înapoiată din toată inima propunerde istorice făcute
ască hoărit spre independenţa sa E slrâ". cu capul sus. că... de. şi au impus I HUNEDOREANU '
punct dc vedere industrial, a ajuns să se dc către V M Molotov, la conferinţa M SOLOHOV: Pe Donul liniştit — roman
Mndoclnic câ ţara noastră n ar fi putut punctul de vedere la „concret”.
numere azi printre ţările avansate dm dela Berlin, propuneri menite să aducă — eJiţia a lll-a. Volumul 1 734 pag dapâ carespondenţa iov C G ;
ce arest pas dc uriaşă însemnătate în — 20.99 lei. Volumul lf 880 pag —
aţi sa. dacă n’ar fi avut conţinu şi de* lume şi chiar să producă — singura din­ pacea lumii, menite să înlăture primejdia
22.50 lei
nţeresat ajutorul neprecupeţit dat dc tre ţările mici şi bogate in petrol — uti­ ameninţării securităţii Europei F I PANFIOROV: Bruselii — roman Vo­ Cuin sunt hatafi bolnavii în spitalul clinLupeni
niunca Sovietică. In toate domeniile lajul necesar exploatării petrolului Tn Acum la cea de a 6-a aniversare a tra­ lumul I 532 pag. — 10,87 lei. Volumul
sterilă deci acestui ajutor frăţesc, pen- lupta noastră de fiecare zi, pentru întă­ tatului de prietenie, colaborare şi asis­ II 632 pag - 12 70 lei. Este greu să «uporţi o boalâ de hep.i Cercetând notele de livrare dela _Cen-
u prima oară in isiona ţârii noastre, rirea statului nostru democrot-popular, tenţă mutuală încheiat de cAlre ţara B GOREATOV Neînfrânţii — roman 146 lîtâ „inlcrga'lben", dm cauză ci este de trolarm” Deva se poate redea câ spitalu­
•porul nostru îndelung asuprit şt jeluit pentru victoria socialismului in ţara noa­ noastră cu Uniunea Sovietică, poporul ro­ pag — 5,84 lei. lungă durată şi trebue si (ii un regun lui dm Lupen: I au fost livrate tn cursul
*■ beli turci, cr.pitoiliştii englezi, Iran stră. nepreţuita experienţă sovietică ne-a mân însufleţit de o sinceră recunoştinţă V COCETOV: iVcomul Jurbinilor — ro­ •ever Mai greu Insă osie de suportai lumi Decembrie 1953 — ^ 300 liote de
'ii. americani, germani, ele a ajuns să (ost un temetme îndreptar. pentru merele stat socialist, e hotâril să man 442 pag. — 8,57 lei.
mriîci ozl cc înseamnă adevărata inde- Tratatul d? prietenie, colaborare şi a- dea o contribuţie cât mai activă in lupta L N1CUL1N Fiii credincioşi ai Rusiei — atunci când eşti internat tn spitalul „Lu glucoza, iar In cursu! lunn Ianuarie 1954,
•ndentă naţională a ajuns să sc poată sistenţă mutuală încheiat acum şase ani pentru cont urna întărire a măreţului front romsn — 460 pag. — 9.12 lei peni”, iar cei cate trebue sâ ingrijeasc» un număr de 600 fiole Şl o cantitate de
/£nta înflăcărai In opera de conutixnre irrlre Uniunea Sovietică şi Republica al păcii. sânădalea ta. le privesc cu indiferenţă. ,1 kg glucoza substanţă, din care se pot
socialismului. Populară Română este un tratat pus in V DAN Editura dc Stat pentru literatură şi artă Aşa este cazul slalianovislului Pali Şte prepara rea I OOfl 1 iote.
Z STAA'CU : Dulăii — roman — ediţia a Oare aceste medicamente nu au fost lf,
11-a 3o0 pag. — 5.70 lei lan deta sectorul I. mina Lupervî, care rr
Lipsuri în activitatea directorului şcolii dc ? ani din Intregalde F DUMITRIU: Bijuterii de familie — nu­ primmd niciun fel de medinament. a trebuit vrute pentru tralarea oamenilor muneîf)
velă — ediţia a lll-a 216 pag - 3,10 să cumpere peste 90 injecţii dc glucoza Este timpul să se lichideze cu aceste me­
Astăzi, partidul şi guvernul nostru a- in loc să lupte pentru asigurarea unor Cele 8 unităţi şcolare dm cadrul comu­ lei La fel tovarăşul Şerban Emil a fost in tode învechite şl medicii sâ dea mai multă
irdă o mare atenţie educaţiei comuniste condiţii cât mai bune de trai ale ele­ nei IntrogaJde — de a căror funcţio­ A BARANGA: Teatru 396 pag — 7,28 Iernat tn spital, pe ziua de 4 Ianuarie 1951 atenţie sănătăţii celor ce muncesc
tineretului din şcoli Condiţii bune dc vilor din internat, fără cunoştinţa şi a- nare răspunde directorul Sava Zcno — lei FORRO NICOLAE
icnea li s'au creat cadrelor didactice prcbarca comitetului de părinţi, a hotă* n’au fost conlroîate şi îndrumate în acssl ASZTALOS ISTVAN: Inimă lăncro — şi până la data dc 21 Ianuarie a c nu 1 corespondent voluntar
m învăţământul elementar, preşcolar şi rit cu dclo sme putere, să vândă un porc an aproape deloc Ca urmare a acestui roman 348 pag — 6.24 lei sau dat injecţiile necesare tralamcmtului
fapt, 'învăţătorul Miclco Aurel din că­ A MALTZ: Aţa stau lucrurile — nuvevo
iediu. pentru a putea desfăşura la un al internatului in valoare dc 800 lei la 134 pag — 3 30 lei
ivel înalt procesul dc educaţie al ccpii- un oarecare Crişan loan dm comum tunul Tccşeştl lipseşte zile întregi dela Un motor de \ 5 H. P. poartă...
ctasâ. fără a putea justifica timpul ab­
•r, pentru a putea da acestora cunoştinţe Calda de Jos. lipsind astfel copiii del] In ajutorul cadrelor din economie
•ultlplc. Icgr.'c dc practica construirii internat, da o hrană consistentă. sentat P D IWlHAtLOV: Contractele şi decon­ un polizor şi o tocilă !
Datorită lipsei de îndrumare şi control
iciahsmulul in patria noastră Fără a fi controlul, fără a fi tras la tările in sectorul în vr sti| Iilor 312 pag
manifestată de directorul Sa\-o Zeno. ca­
Deascmcaca condiţii de muncă îmbu­ răspunJere. Siva Zeno la sfârşitul anullii — 8.61 lei Oricine ar intra In secţia V a a alelre ei! curent cicclnc se consumă degeaba, me­
curătoare se poale vorbi şt la şcolile şi co- 195] a continuat să mai vândă, pc dato­ drele didactice din comuni Intregalde j Editura de Stat relor C.F R Simoria. râmâne surpr.ns do canicul şef nu a luat nieio măsură pânâ tn
pe lângă faptul câ nu se străduiesc in
drele didact.cc d:n comuna Intrcgalie. ria. fără nici un fel do formă, încă 9 suficientă măsură sâ desfăşoare o inten­ pentru litera.ură ştiinţifică faptul câ pentru acţionarea unui polizor şi prezent, pentru procurarea unui molor co
raionul Alba Aici în anii puterii populare purcel at gcapcdărict aneve a Interna­ a urci tocile, care ar putea li purtate de respunzălor
a luat fiinţă un internat în care astăzi tului. să muncă în vederea îmbunătăţim pro­ la C L RUBÎNSTEIN. B 1 GOCOL. A C un motoraş de 3 H P. este folosit un mo Conducerea atelierelor CFR Sîmcrîx este
CULÎCOV V V. MOSCV1N Economia
cesului
cu
elevii
insirucliv-educahv
sunt găzduiţi şi servesc masa 54 cepii Lipsa de grijă faţă de bunul ccmun, clase, nu se preocupă nci dc allafcc'.i- comerţului sovietic 512 pag — 21.46 tor de lâ H P datoare să ia măsuri energice ImpoUivn
ai ţăranilor muncitori din lccalitats şi nepreocuparea faţă de îmbunătăţirea ca­ r.srea neştiutorilor dc carte Ici A'iecanicul şef al atelierelor, tov inginer aco'ora. care prvesc cu nepăsare o aseme­
împrejurimi litativă a hranei elevilor, a făcut pe Sava Teodor Traian* nu a dat atenţie acestui lu­ nea pr-Alternă şi care din spirit dc rome-
De existenţa acestor lipsuri, destul de Editura dc Stat
Partidul şl guvernul luptă !n perma­ Zcno să acorde dm raţia elevilor unul «raw, se face vinovat şl tovarăşul Coman pentru literatură jtiin[:fică ciu. deşi a fost sesizai de către stahano didatc tolerează risipa un'h sonium de
nenţă pentru a îmbunătăţi condiţiile do număr de 5 tovarăşi dela ccoperativa toan, Inspector la secţia de învăţământ vistul Pktraru Vasile. Cu toate râ se stiv­ energie electrică pes»? cel »*ece«ar
muncă în şcc,)i. pentru a ridica nivelul „Munca Nouă 1 ' din Alba luiia, timp de a raionului AJba, care deşi răspunde ir» I CRONROD: Sarclc hozrazeiotulul 243
îngrijirii şi întreţinerii copiilor in In­ 14 2Île masa la internat, fără ca aceasta sectorul său de activitate do această şcoa­ pag. — 9,50 lei
ternate, oamer.11 muncii din învăţământ să fie plătită nici până astăzi. In perioa­ lă şl a cunoccut lipsurile ce se manifestă Editura Financiară dc Stat Dece 1111 simt vagonete goale suficiente ?
şi oln afara învăţământului vor trebui da celor 14 2ile au fost consumate dc aici, loluşi n'a luat nici o m&surâ de Lucrări noi din o’cmeniul agrotehnicii Oamenii muncii din întreprinderile re­ i-agonele sunt bune pentru întrebuin­
— şi este o datorie a fiecăruia — să spri­ către co în cauză peste 40 Vg pâine. lichidare a acesior lipsuri S A VOROSIOV, V E ECOROV. A N giunii noastre se strâluetc pentru înde­ ţare, aJtele trebuiesc reparate, iar la unele
jine cu trup şi suflet această luptă con Privind munca de Îndrumare şl control ComUelul executiv împreună cu secţia CHISELEVi Mo nu ol de lucrări practice plinirea s> depăşirea sarcinilor de plan. dm ele sunt piese bune de fotosil. $eîul
re—.-'enlâ a partidului nostru. asupra procesului de învăţământ ce se de învăţământ a sfatului uop-.-tar ai ra­ la catedra dc agrotehnica 296 pag — lolosind just utilajul, luptând pentru rea­ sectorului VIII transport, tovarăşul Zgură
Directorul şcolii dc 7 am din comuna desfăşoară in satele şi cătunele ccmunel ionului Alba. vor trebui să analizeze a- 10.22 Ici lizarea dc economii şi reducerea preţului Oprea cu toate că 1 s'a adus la cunostinbă
Inlrcgaldc. Sava Zcno, nu a înţeles însă Intregalde, directorul Sava Zcno. mani­ ccarlâ shuaţic. luând măsurile cuvenite Editura Agro-Silvicâ de cost al produselor in nenumărate rânduri, câ vagonetelc şi
nici pănă acum acest lucru Acest director festă deasemeni lipsă serioasă A B.VNCU de Stat Nenumărate sunt propunerde munci­ cărucioarele căzute de pe linte încurcă
*:* v ❖ Mecanizarea apricuttuni. Biblio­ torilor şl tehnicienilor referitoare la îm­ pe muncitori, nici până In prezent nu a
teca Analelor Rcmâno-Sovietic» bunătăţirea procesului de producţie <1 luat vreo măsură. mu)ţumindu-se doar sa
O A M E N I I M U N C I I C E R C A : Editura Academiei R P R folosirea din pîin a rezervelor tnteme promită Datorită acestei neglijenţe mun­
Sunt însă unu tovarăşi cu munci dc citorii din subteran se plâng într'una că
Lucrări noi din domeniul zootehnicii
. în gara Simenii, casa mamei şi a co iar călătorii să fie informaţi precis de . .şeful autobazei I R T A Deva să rvu răspundere care neglijează propunerile n'au vagonete goale.
mersul trenurilor maRIa VAS1LE mai refuze primirea poşlei cu coiespo.a- Cu Gh MOLDOVEANU Creşterea cailor | tăcute dc muncitori. în cceace priveşte Conducerea minei Lupeni. trebue sS la
pdului să nu mal stea Închisă In timp
corespondentă voluntară denţă şi abonamente la diferite nare 31 516 pzg — 20.50 lei luarea de măsuri concrete pentru reali­ atitudine holăritâ împotriva acestei stârl
ce trenurile sosec, ştiind că cu trenul Editura Apro-Sitmcă zarea de cconnmu şi descoperirea rezer­ de lucruri şi sâ ia măsuri urgente pentru
* totodată să fie mai „puţm neglijata”
călătoresc şl mame cu copii mici, care clubul munciforesc CFR Soneria pierderea sacilor cu corespondenţă a ofi- (le Stol * velor interne ce cxlsiâ la fiecare loc dc repararea vagonetelor delecte, tar cele
ar dcrl să stea cu micuţii lor la căldură să fie dat in fclosmţa muncitorilor nu 9â culor poştale dm comunele pe unde trec A A SOLOVIEV: Afdnrca con|inututui în muncă. care nu mai pot (i roparato sâ (ie scoase
până la sosirea altui tren, deasemenca stea închis, pentru ca timpul lor liber prdstme din laptele vacilor 260 pag Un asemenea ea* este şi la mina Lu- din galende minei şi să se folosească păr­
să albâ unde să şi-l petreacă autobazei I R T A. — 10,IC lei peni, unde nv?num{ira‘e vagonete. căru­ ţile lor bune
cer ca tovarăşul Fernţ dela biroul in­
A 1ACOB M GHEORGM1U Editura A^ro-Silvică cioare şl osii sunt aruncate prin galeriile BUTA ŞTEFAN
formaţii să-şi lase „obicciurulc nervoase ’ orizontului 460 şi orizontului S43 Multe corespondent voluntar
corespondent voluntar corespondent voluntar dc Stat
9 unui slral de apă de circa 20 cm. poci ca al bctoane'.or lurnale în vara la plus 10 grade pânâ în momentul
grosime trecută Experienţa noastră a con­ punerii in operă.
In acest caz. suprafeţele dc beton vins şi pe unii maiştri mai vârstnici, S'au executat peste 300 m c. de zi­
cc erau expuse dirc;t aerului atmos­ cc aveau o atitudine îndoielnică, asu dărie in lunile Decembrie şî Ianuarie.
feric. s’au acoperii cu rogojini şi ora calilăţii heloanelor şi care încă Acest lucru a fost posibil, fiindcă s'au
plăci de stufit. mai persistau în a afirmi câ „iarna luat următoarele măsuri tehnice:
Până nu dc mult în (impui re­ ing M. MARINESCU re nu prezentau pelicule dc gbiaţâ la nu sc poate lucra în construcţii 1 ’. — zidăria se execută numai cu
gimului burghczo-moşlcresc. mire 15 şef dc şanlier, sectorul 3, uzina suprafaţa granulelor lic'.ona.rca a decurs in bune condi Succese deosebit de salisîăcâloarc mortar de var cu un adaus de 200
N'oemhrlc şi 15 Martie in fiecare an cccsn-chirr.ieâ Hunedoara Aceste măsuri au fost sulicicnlc. ţiuni şi a durat 3 zile şi 3 nopţi, după am obţinui şi la bcîonaroa slâ'.pilor l<g. ciment la mc de mortar prepa­
lucrările dc cons(ruc|ii erau suspin deoarece după două zile când s’a mă- :arc încălzire] locală a mai continuat rat ;
daîe. pc de o puric din cauza inve transportate in regiunea UriJ —. Si­ &ur>( temperatura în betonul de su incă 5 z:;e pentru ca betonul sâ (ic dc rcazim ai podurilor lonsbordoarc — in mortar se introduc subslan-
lului scăzut al tehnicii burgheze, iar beria şi când condiţiile naturale im­ pralaţă la o adâncime de 5 cm., ter- ferit de îngheţ şi ponlru ca întărirea ,\'r 14 şi IS. [e acceleraîoa-re. cum este clorura de
pe dc altă parle din cauza anlrcprc puneau să se toarne zeci de .fii me­ motnelrul a irătat plus 22 grade. în Iui să se iacă mai inlens, înleucâl Aici condiţiile locale fiind cu îcrîul calciu sau acidul clorhidric, când lem-
norilor ca.rc n 11 erau salisiâcuţi cu tri cubt dc beton simplu şi armat pc timp cc in atmosfera extenoarâ era normele sovietice prevăd că un beton liîele. s a adoplal altă soluţie, ţinând peratura scade sub minus 5 grade;
pToli-luri-îe mici; aşa câ ci înloldcauna timp de iarnă Au loct cazuri când de minus 8 grede Acest lucru nc a nrma! poate sâ in^heţe numai după '.cama*Şi de laplul că betonarea tre­ — rosturile orizontale ale zidăriei
preferau lucrările de vară. care Ic a- fundaţii mari da maşini cum suni arătat câ în centrul fundaţiei tempo ce a ajuns la circa 50 la sulă din re- buia făcută h o temperatură de mi­ se excculâ cât mai mici. de regulă
sigurau proliniri mjxima-lc. i incana'.c pneuina.icc, presele hidrau rafura depăşea plus 30 grade După zir-lenţi prescrisă la 28 de zile. nus 15 grade In acest scop, s’au a 6 mm. ;
In perioada dc iarnă muncitorii din licc. ele,, hi fost d:itc spre montare montarea cofraje.lor şi a a'imăturilor Cu această ocazie s'au evidenţiat menajat în jutul a câte doi slălpi. — se leagă zidăria cu muslăţî din
construcţii erau concediaţi, ingroşând rvumai după 5—6 zile dela turnarea în a doua jumătate a lumi Ianuarie mecanicul de betonieră Reiezan $te camere cu volum resîrins şi cu porcţi lier belon de scheletul de rezistenţă
rânduri’c şomcri-lor cc sc găseau in betonului s’a trecut la betonarea corpului co lan. m.iisUul slahanovisl $tadlcr Ma din sluţit, unde s’au pulul introduce din beton armat, această operaţie îă-
permincnţă in căutare dc lucru pc la Călăuziţi dc tclin ca şî experienţa şului pănă la supraioţa pământului lei. Pitiş Gavnlă, precum şi fierarii butoaie mela^ice cu cocs înroşit. în cârdu-îc după 6—8 rânduri orizon­
porţile fabricilor şi uzinele: covielică şi pc şantierele noastre sc precum şi a canalului de fum. Tem betonişl 1 \ r agv Paul şi Soleş Emcric. timpul bclonării şi încă 3 zile după tale ;
fn patria noeslrâ democrat popu­ dncc c muncă susţinuta pe.nlru np11 peratura exfeno^ră variind Intre mi In cadrul şantierelor 3—5 s’a fo­ betonare — clădirile ce au ziduri portative
lară, şantierele sc organizează an dc cai cai ce-tar mai avansate metode dc nus 5 grade şi minus 10 grade, s’au losit cu succes ineloda termosului la Pe lângă aceasta, s’a confecţionat şî care în cursul exploatării au vi­
a.n cu ajutorul teltnicn şi experienţei construcţii pc timp friguros şi pen­ luat urmăîoncelc măsuri tormo-leii construcţia fundaţiilor galeriilor „Y betonul încălzmdu-sc agregatele şi braţii dela diverse maşini, se indică
sovietice, pentru a se trece del 1 ca­ tru a se alege mijloacele cele mai po nice : 14” şi „Y. 15“ şi 3 tunelului pentru apa şî introducăndu-se tn bclon o a sc executa la o lemperaturâ pozi­
racterul muncii sezoniere !a munca trivile acestui scop. care să ducă la — cofraju) exterior s'a dublat cu conducte şi cablu. Această metodă soluţie dc clorură de calciu In can tivă ;
permanentă, astgmăndu se astfel un reuşita lucrărilor, ţinând seama na plăci de sluţit, rămănând un spaţiu de constă in folosirea căldurii degajate titatc de 2 la suta din cantitatea de — diversele ziduri trebuesc ridica­
ritm uniform şi conţinu de dezvol­ •tini de condiţiile locale şi de rczc r - aer izolat de circa 15 cm intre scăn de terenul din groapa dc fundaţie, ciment, pentru accelerarea prizei bc te prin centuri de belon armat la
tare a construcţiilor Lucrările ingi­ volc înlcmc ote şantierului durile cofrajului şi slufil ; pentru priza şi întărirea betonului Ionului, — cimentul folosit Iţind . P 3—4 metri înălţime în cazul când lip­
nerilor sovietici Sizov şi Mironov Astfel, la executarea fundaţiei co­ — platforma de helonare s'a con­ Căldura sc menţine dacă după exc 400”. sesc planşele monolite.
ie!at;ve la executarea lucrărilor pe şului i\ T r. 2 — ţinând scama de masi struit la suprafaţa terenului acope­ cutare 1 bclonirii sc acopere groapa In felul acesta s’a dat posibilitatea Şî în executarea lucrărilor de dul-
timp friguros ou demonstrat în chip vifatca fundaţiei şi de capacitatea rind corpul coşului în aşa fel. încât respectivă cu materii izolantc. rum montării acestor poduri cu destulă rjherie s’au obţinui succese importan­
strălucit că sc poale constvui la orice exo termică a cimentului „P 330” în interior s'a pufut tace o încălzire suni plăci de stuj'i!, rogojini, sau se rapiditate, deoarece chiar in cursul te. plecând dela propunerile munci­
temperatură scăzută din timpul iernii, precum şi dc laplul că temperatura locală cu ajutorul unor cocscre. care procedează la acoperirea cu scându­ construirii stâlpilor s’au putui an torilor, ca atunci când temperatura
datorită cunoaşterii amănunţite i acrului crj de cea 6 grade, — s’a încălzeau şi canalul de fum. unde ri, peste care sc aşează un sbral de sambla podurile şi sau făcut pregă­ este mai scăzută de minus 15 grade
tehnologiei şi a proceselor chimice in- beforvai talpa lundaţici in iuna De pereţii de beton erau mai subţiri, va rămân* neingheţ.it de circi 40—50 tirile de ridicarea !or, urmând ca in şi când montarea cofrajelor se face
iernc cc se produc cu ocazia puncni tembric a anului trecut luându-se fiind intre 28 cm. şi <12 cm grosime: cm grosime, păstrăndu-se ostie*, in cursul acestei săptămâni sâ fie mnn cu o productivitate scăzută, să se t ea-
materialelor in operă şi datorită stn- următoarele măsuri: — bcloriu! sa preparat in apro­ interior, o temperatură dc plus G late în poziţia lor definitivă câ la confecţionare] cofrajelor, îac
-Iiului tehnicii in general, care pnalc — s*a organizat executarea beta* piere, cu ajutorul a două betoniere de grade până la plus 10 grade Pe lângă lucrările dc betonare montarea lor sâ se facă in zilele ceva
crea condiţii optime de temperatură nării fără întrerupere; 250 litri, tor bcîonarc.a s’a organizat In cazul galeriilor ,.Y. 14” şi „Y. şontieru! noslru es!e organizat pen mai călduroase
In aşa fel. Incit materialul să nu — s'a confecţionat un be'.cn vâ-r pc trei schimburi a H ore ; Io” din cauză că învelişul era chiar ‘.rit timp de iarnă şi în vederea exc In acest sens. ţinând seama de re-
simtă influenţa frigului ios; — s’a tolosit un bel-in vârtos, iar platforma de helonire şi n’avea un cutării zidăriilor In acest scop s’o zorvcle interne ale şantierului, s's
In cole două tratate ale inginerilor — supralcţc!e exterioare ce veneau comptcclarea lui s'a făcui cu ajutorul cocf : c:en( tehnic ridicat, s’a folosit amenajai subsolul slaţici dc trans-
sovietici sunt date exemple practice iu contact cu acrul s‘au acoperit cu o două pervibraînmrc sovietice, care ’n interior şi încălzirea locală cea amenajat special un şopron închis bordare Nr. 3. msfa-lându-sc trei s>
din l/impu'l Marelui Război pentru /.tulit de 5 cm grosime pentru păs au reuşit să elimine excosu! de apă 5 zile :u ajutorul sobelor provizorii pentru prcpareirca mortarului cu apă be metalice, lumina electrică şi s’au
Apăratea Patriei, când o seric de fa trarca căldurii exo iermice ; d:n beton, aceasta conslaîântîu se Dopi decoirarc. betonul s'a pre ea’dâ şi cu nisip încălzit $i sc fine montat bancuri de lucru pentru con
brici, din mohVe strategice au fost — s’au lolosot agregate uscate, ca­ prin strângerea în interiorul coşului contat foarte bine. având acclaş as- înîr’o aimosferâ dc p’us 3 grade până feclionoica cofrajelor.