Page 5 - 1954-09
P. 5

tvegioimii» j
                                                     V)
                     j iiunedoara-Deva \
                                                       PR’OLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UN1ŢI-VAI
                                                                                                                 I N   A C E S T     N U M Ă R :

                                                                                             —  Ziua avjatiei RPR (pag. 2-).  —  Foileton: Un „administrator** de  mascaţi la lîmp   (pag. 3-a)
                                                                                             —  Sărbătoarea  colectiviştilor  dm  Os­  cantine:   (pag. 2-a)  —   Să  luptăm  pent/u  sporirea  pro­
                                                                                             trov.              (pag. 2-a)                          ducţiei bunurilor de consum popular
                                                                                             —  Mărirea  (ondului  de  bază,  cheză­  —   Materiale  pentru  Congresul  al
                                                                                             şia  întăririi  economico-orginizatorică   II-lea al P M R.                (pag 3-a)
                                                                                             a gospodăriilor colective.                     (pag. 3-a)  —  Creşte producţia de cărbune
                                                                                                                (pag. 2-a)  —  Chiaburii şi cozile loc. trebuie de­     (pag 3-a)
          Anul VI. Nr. 71 (406)      Duminică 5 septembrie 1954    |    4 pagini 20 bani
                                                                                                                                          w

                De ia început cu forţe sporite                   Plenara activului Comitetului regional de partid                          La        Issîk-A a)
                                                                   Zilele  trecute  a  avut  loc  plenara  activului  Comitetului  regional  de   de T1EER1U UTAN
           Noul  xv  ţrr»w  a  început  FretutindarU,   al  metodicei  obiectului  respectiv  şl  a  al­
         în  oraşele,  satele  şi  câbunaîe  din  regiu­  tor   matenale   documentare   ajutătoare,   partid Hunedoaira. la care s-au dezbătut:  Seara asta-l ultima din seri   Steaua în cinct colfun, pe clădiri.
                                                                    Proiectul  Statutului  modificat  al  Partidului  Muncitoresc  Romîn  şl  pro­
         nea  noastră.  nui  de  1  septembrie  a  fost   lecţiile  nu-şi  vor  putea  aturvge  scopul,  a*   iectul  Directivelor  Congresului  al  ll-lea  al  partidului  cu  privire  la  dezvol­  Ce-o petrec oici, fssîk-Atd   Si chirchtîii, oameni primitori.
         o  adevărată  sărbătoare  a  bucuriei  tine­  simâlarea  cunoştinţelor  se  va  face  lo  mod   tarea agriculturii în următorii 2-3 ani.  Mtine plec. Ci lâsă-mă sd-.sper
          retului  studios.  a  pionierilor,  a  celor  ce   anevoioa.  La  discuţii  au  luat  parte  un  mare  număr  de  tovarăşi,  care  au  tăcut  nu­  Ci ure-odotd ne-om mai revedea,  Pentru  asta  om  uenîf  din  zdrt,
          au  păşii  pantru  prima  data  tn  viaţa  lor   Cadrele  didactice  vor  trebui  să  pună                                                   Strdbdtuf-am lume, străbătut,
         I  pe  pragul  şcoli»,  a  cadrelor  didactice  şi   un  accent  deosebit  pe  legarea  cunoştinţe­  meroase propuneri.  Veri  fu,  orOşel  pierdut  ln  munfi.   Sd respir ozonu-aceste-l ţari.
                                                                    Plenara  activului  Comitetului  regional  de  partid,  a  elaborat  un  plan  de
         a  p-irunti'lor  ce  cu  mindrie  şi-au  condus   lor  teoretice  de  practică,  pe  formarea  de   acţiune,  în  vederea  studierii  şl  dezbaterii  proiectului  Statutului  modifi­  Nu  mM  drag  atît  izuoru-ţi  cald,   Să (nuăţ ce-i Încă de făcut ..
          tpre  şcoli.  cele  mai  preţioase  comori  ale   deprinderi  practice  la  elevi,  pe  forma­  cat  al  P.M.R  şi  proiectului  Directivelor  Congresului  al  II-lea  al  partidu­  Cît  ml-l  cerul  care-asotrle  punţi
          avuţiei lor-oopiil.        rea.   concepţiei   materialist-dialectic   das-                                        Peste-a tale creste de bazalt,  Clnfăreţ al mare! prietenii
                                                                  lui,  în  cadrul  activelor  comitetelor  raionale  de  partid  şl  în  organizaţiile  de
           Partidul   ji   guvernul   nostru   preţuind   pre  lume  şi  viaţă,  trezind  şi  culllviod  in                                           Poate că ure-o urmă toi lăsa
         mult  tinerelul  —  Via  tocul  patriei  —  l-*a   conştiinţa  elevilor  dragostea  faţă  de  oa­  bază.           CU mi-l ceru*albaitru, coulltlr   Despre zborul stelei rubinii.
         creat  şi-a  oreeazk  In  permanenţi  condiţii   menii   muurtl.   faţă   de   partidul   ciaseJ                   Pentru lumea-ntreapd -ncdpdto».  Despre cerul tău, fssîk-Ată
          de  Învăţătură  tot  mai  largi  oare  nu  au   muncitoare,  faţă  de  manele  popor  sovie­  Un vast program de dezvoltare a agriculturii
          tosrl  cunoscute  piua  aoam.  în  istoria  pa­  tic  —  eliberatorul  pâine,  noastre  La  sec  -               *) Staţiune termală dm RSS Chirchîzâ
          tria  şi  a  poporului  romin   lifle  cu  caracter  agricol  se  va  urmăm  la   == * * +---------------------- -------------
          ■C^ea  mal  pute»-nici  dovadă  a  grijii  pe   mod   special   legarea   şi   predarea   cu­
          care  parbdul  si  guvernul  o  manifestă  ţaţă   noştinţelor  în  lumina  proiectului  de  Direc­  O pregătire cît mai temeinică   Eroul Muncii Socialiste, Haidu Iuliu
          de   educarea   fiilor   oamenilor   misieU,   tive  al  Congresului  al  11-lea  al  parti­
          fală  de  creşterea  acestora  in  «piritiul  cu­  dului,  dezvolllnd  la  eJevl  dorinţa  de  a  de­  a viitoarelor cadre ale agriculturii  Pentru  merite  deosebite,  aroaoe,  în  cim-   gostea  de  meserie  şi  capacitatea  de  care
          noaşterii  ştiinţifice.  a  problemelor  socia­  veni  bure  tehnicieni,  ceypebili  să  ajute   Broteobul  Direcţi  val  nr  CoriSrasului  al   Noi  ne-am  şl  gindil  să  cneiem  din  gos­  pul   muncn,  minerului  Haidu  Iuliu,  l-a   d'jrpun» fiecare.
          le,  e*te  numărul  mare  al  şcolilor  de  toate   ţărănimea   noastră   muncitoare   la   epU-   n-tea  al  Partidului  cu  pnnre  la  dez­  podăria  didactică  experimentală,  a  şcoa-   fost  decernat  cu  oca2la  celei  de  a  zecea   In  bngada  pe  care  o  condur  în  prezent
          gradele  ce  au  luat  fiinţă  In  ansi  regi­  ‘ canea agrotehnicii înaintate     lei  noastre,  o  gospodărie  model,  exemplu   aniversăm   a   eliberâiu   patriei   noastre,   am  în  majoritate  numai  tinen  oa  de  pil­
         mului  de  damoaraţie  populară;  este  nu­  Însuşirea  temeirecâ  a  cunoştinţelor  va   voltarea   agmcuUurh   in   următori   2—3   pentru  ţănanii  muncitori.  In  această  gos­  Înaltul  titlu  de  „Erou  al  M-uncia  Socialiste'*   dă  tov  Cordos  Gaviliă,  Covaci  Coloman.
                                                                 am,  este  un  măreţ  plan  de  ridaoare  şi
          mărul  tot  mal  mare  al  elevilor  şl  studen­  depinde  in  pnmuil  rtnd  de  calitatea  lec­  făurirea  unea  agricultwn  uiauntote  ut  pa­  podărie.  aleviii  vor  face  lucrări  practice   Un  corespondent  al  rarului  nostru,  ru-   Haina!   ŞteCan,   Molnar   Matei,   ultimul.e
          ţilor ce frecventează astăzi aceste şcoli.  ţiilor  predate,  de  exigenţa  învăţătorilor  şl   tria  noisteâ  Măsurile  prevăzuta  de  Di­  şi   experienţe   pentru   a-şt   acumula   dl   glndu-l   iâ*ă   istori­  numai  de  11  luni  In
           In  acest  an  şcolar  numărul  unităţilor   profesorilor  faţă  de  eJ  înşişi,  iar  In  al   mai  multe  cunoştinţe  Totodată,  vom  în­  sească  despre  munca   brigadă   dar   pnn
          do   Invăţămînt,   din   regiunea   noastră   a   doditea  rind,  să  nu  uite  devii,  că  fără   rective,  vorbesc  de  grija  ce  o  poartă   zestra  laboratorul  şcolii  cu  cele  necesare   $1  felul  în  care  a   vemţa   si   priceperea
                                                                 pairlidu'l  nostru  pentru  Îmbunătăţirea  con­
          crescut  Patru  şcoli  medii  —  la  Teiuş,   o  muncă  stăruitoare  de  zi  cu  zi,  fără  in­  e-xperimentânlilor de _ toate felurile.  reuşit  să  devină  E-   de care dă dovadă,
         Sebeş,  OrăşLie  şi  Lonea  —  şi-au  dese  bis   teres  şi  dragoste,  fără  disciplină  şl  con­  tinuă  a,  nivelului  de  tmJ  ai  oamanilor   Ca  şcoaJă  pomicolă,  ln  scopul  specia­  rou  al  Muncii  So­  I-  am  pus  şef  de
                                                                 muncu
         larg  porţile  pentru  a  primi  In  sălile  lor   ştiinciozitate  In  pregâtrmoa  lecţiilor,  însu­  Din   măsunla   arătate   în   proiect,   mă   lizării  temeinice  a  fiecărui  elev,  vom  con­  cialiste.   tovarăşul   schimb.   Cu   această
         spaţioasa  pe  fiii  oamenilor  muncii  ce  se   şirea materiei nu vine de la sine.  preocupă  în  mod  direct  problamela  care   tribui   la   mârloaa   suprafeţei   de   teren   Haidu Iuliu a spus:  bngadă,  sint  decis  să
          prr  bucura  din  plin  de  minunatele  co­  Bătălia  pentru  dobândirea  cunoştinţelor,                         —  Lucrez  în  mină                    termin  plaDul  pe  a-
         mori ele şrtunţe» şi culturii înaintate.  dacă  vrei  să  Le  clştigatâ.  trebuie  înce­  vorbesc   despre   cadra   şl   Invâţâmlmtu)   plantat  cu  pomi,  vam  da  concurs  tehnic   din  anul  1929.  Îm­  nul  1957  pină  la  des­
                                                                                             1a  pUnterea  de  noi  livezi  p  vom  lărgi
                                                                 agricoL  Vorbind  despre  cadrele  din  agn
           Cilâ  deosebire  Intire  condiţiile  de  în­  pută  in  prima  zi  de  şcoaJă.  de  la  primele   pepiniera  pomicolă  a  şcolii,  pentru  ca   plinisem  abia  16  ani.   chiderea cedui de al
                                                                       proiectul
                                                                              de
         văţătură  de  astă  ni  ei  cele  dm  trecut   ore.  Ds  aceia  să  piară  din  mintea  elevi­  cuiburâ,  metoda   foloarru   Directive   ©ritleă   elevii  să  poată  învăţa  practic  cum  tre­  dar  acest  lucru  nu   II-  lea  Congres  ai  par-
                                                                                 specialiştilor
                                                                                          Ln
                                                                 just
          oare  nu  privilegiau  deeit  pe  fiii  oamanl-   lor  concepţia  că  „anul  este  lung  şi  am   munoi   administrative.   în   timip   ce   ţă­  buie să Le executata lucrările.  mă  scutea  să  tiu  la   tlduilui  Mi-om  î'noit
          lor  de  „bani  gata”  ;  cită  deosebire  între   timp  pentru  Învăţat”  şi  să  înceapă  eu   Măsurile  prevăzute  in  proiectul  de  Di­  munci   ca   depăşeau   angajamentul   fiindcă
         situaţia  Invăţămînt  ului  din  ţările  de  de­  multă  seriozitate  munca  pentru  a  dobîn-   ranii  muncitori  sînt  lipsiţi  de  Indiruma-   rective,   ne   dau   posibilitatea   să   facem   puterile mele A tost  mu   daună   zi   cînd
                                                                 •re  Măsurile  «  se  vor  lua,  ca  fiecare  spe­
          mocraţie   populară   şi   ţările   capitaliste   dl  cunoştinţe  olt  mai  multe  şi  dt  ma»                  0  viaţă grea atunci                    m-am  angajat  că  la
         unde  fui  milioanelor  da  oameni  cinstiţi   bogate  De  asemeni,  învăţătorul  şi  profe­  cialist  să  fie  ineadret  ln  ramura  res­  acest  luoru,  şi  noi  vom  lupta  pentru  a   data  de  21  decem­
                                                                                             le  folcsl  cit  mai  jusî,  asigurlnd  elevilor  o
                                                                 pectivă,  slnt  primite  cu  sitasf  aepe  de
         sint  sortiţi  analfabetismului,  unde  an  de   sorii  vor  trebui  să  lupte  împotriva  ră­  elevii şcoaJeî noastre pomicole  înaltă  pregătire  ^jinţifică  şi  practică,  pen­  După eliberare, vâ-  brie   voi   lucra   Ln
         an  rămln  in  afara  şcolii  mii  şi  mii  de   ni  Inert-,  1n  urmă  la  învăţătură,  Incepind   Un  sprijin  puternic  in  pregătirea  cit   tru  oa  atunci  otnd  vor  părăsi  băncile  şco­  zJnd transformările   contul   anului   1958
         copil  care  devin  prada  cea  mu  bogată   chiar  dm  prumele  zile  de  şco*!â.  Li  a-   mai  temeinică  a  viitoarelor  aadre  dm  a-   lii,  să  fie  capabilii  să  îndeplinească  func­  ce se succedau cu   încă   nu   cunoşteam
         a exploatării capătalişiHor.  ceastă   privinţă,   colectivele   de   învăţători   griculturi  îl  constituie  masumie  ca  se  vor   ţia  de  tehnician,  să  poată  aduce  uni  în­  repeziciune, m-am   toate posibilităţile.
           Statul  da  democraţie  populară  a  încre­  şi  profesori  de  la  şccdl,  oum  este  Şcoa­  lua  ou  privire  la  redactarea  $1  editarea   semnat  aport  în  opera  de  dezvoltare  a   înrolat In rindunle   Metoda   graficului
         dinţat   scoică,   cadrelor   de  învăţători   şi   la  medie  de  fete  dm  Alba  luLa  şi  altele,   manualelor   didactice   pentru   InvăţămJntul   agricuLturu,   In   opera   de   construire   a   partidului cu scopul   ciclic  o  aplic  de  a-
          profesori  una  din  sarcinile  cele  mal  gre­  unda  &rvuL  trecut  numărul  etovillor  ră­  agricol,   transformarea   gospodăriilor   di-   vieţu fericite  de a-rru da jl eu   proape  3  ani  Învă­
          le.  dar  din  cale  maj  măreţe  şi  nobile:   mas!  tn  urmă  la  învăţătură  la  sflrşitul   daoMrc  ocpanmenteîe  ln  gospodina  mo­  OSMA$U CORNEL  contribuţia la mun­  ţăturile   pnrmte   In
          sarcina  de  a  creste  şl  forma  vktoarefe   anului  şcolar  a  fost  mare,  vor  trebui  să   del.  prevederea  de  fonduri  ds  investiţii   director adjunct, Şcoala, medie   ca de construire a acestea vieţi nod. oms*   Uniunea  Suvielicâ  şi  puse  ln  practică  de
         cadre   capabile   de   construirea   socialis­  albe  tn  atenţie  această  problemă,  să  sta­  pentru  înzestrarea  laboratoarelor  cu  uM-   tehnică pomicolă Geoagiu   neştl, luminoase  noi  ne-au  dat  posibilitate  ca  in  luna  Iu­
          mului  în  patria  noastră  de  a  forma  spe­  bilească  de  la  început  nH'ehiJ  de  cunoş­  Jâje erlc.  raionul — Orăsbe  De-  la  23  Auguri  10<4  luorez  tn  secto­  lie  să  dăm  13  cicluri  în  plus,  iar  în  luna
         cialişti  de  o  LnaJtă  tehnică  Ln  toate  do­  tinţe  al  elevilor,  mai  ales  în  perioada                 rul  XI  investiţii,  &J  minei  Petrila.  In   aceasta încă vreo 10.
         meniile  de  aotewtate,  conştienţi  şi  devo­  recajnfcudăriJ.  să  determine  golurile  în  cu­               mină  munca  era  destul  de  grea  chiar  şi   In  doblndireo  succeselor  ce  le-sm  In-
         taţi cauzei poporului muncitor.  noştinţe  şi  greutăţile  ce  le  tntlmpină  pen­  Aprovizionarea tehnico-inaterială ne ajuta   ia  pecioada  do  după  război,  plnă  cînd  au   tegictrat.  un  factor  important  Q  are  mun­
           Pentru  ca  procesul  de  invăţămînt  dm   tru  a  se  putea  acorda  ajutorul  individual                    început  aă  f»e  cunoscute  si  la  noi  meto-   ca  du  omul  Nu  mă  refer  numai  U  mun­
         acest  an  să  se  mată  de*fă$una  în.  con-   chiar   do   la   început,   tnlâturind   aslfel   ca să lucrăm cît mai bine pămîntul  dela de lucru ale minerilor sovietici In  ca  protest  anală  cl  şi  la  cea  politică  5'
                                                                                                                                                     pentru  a  face  faţa  acestei  sarcini,  a  tre­
         dlţiimi  optime,  pentru  ca  de  la  primele   procentalui  maro  al  elevUor  rămaşi  in   Măsurile  ce  se  prevăd  In  proiectul  de   1   oa mna—a nutor iOe I am făout -pa rta din-
         zile  de  şcoală  elevii  să  găsească  toate   urmă La învăţătură.  Directive  ale  celui  de  al  Il-Oea  Congres   In  proleotul  de  Directive,  se  arată  că   tr-o  deilegaţie  de  mineri  roanlnl  ce  au  vi­  buit  să  studiez  cu  perseverenţă,  să  ceT
         cele  necesare  unei  temeinice  însuşiri  a   Vn   aport   substanţial   la   îmbunătăţirea   al  P.M.R  cu  privire  la  dezvoltarea  a-   pantru  a  mări  producţia  globală  de  ce-   zitat  Uniunaa  Sovietică.  Acolo  am  stat   ajutor  din  partea  comitetului  de  partid
         cunoştinţelor  predate,  multe  colective  de   procesului  de  Invăţămînt.  pot  şi  trebuie   gricultwii.  m-au  bucurat  nespus  de  mult.   iwle-martâ,   lo   scopul   unei   aprovirlo-   aproape  6  săptămini.  timp  su/fiajent  pen­  şf  a  conducerii  minei,  ajutor  ce  l-am
         învăţători  şl  profesori  au  pregărM  ş\  asi­  6â-J  aducă  organizaţiile  UT.M,  şt  de  pio­  Ca  ţăran  cu  gospodărie  Individuală,  sînt   nân  abundente  a  oamenilor  muncii  este   tru  a  ne  însuşi  metodele  noi  de  muncă   pnmit întotdeauna
         gurat  din  Ump  baza  materiailâ  şl  de  în­  nieri  dm  şcoli,  care  au  sarcina  să  mobi­  convins  că  acestea  vor  duce  nemijlocit  la   necesar  să  se  mărească  suprafeţele  în-   Sl  tn  special  cum  se  pot  obţine  rezultate   Munca  cu  omul  m-a  apropiat  sufle­
         văţăm  int  a  şcolilor.  La  şcoli  ca  cele  din   lizeze  pe  toţi  elevp  spre  un  studiu  apro­  îimlnţate  cu  cereale,  plnâ  In  1936.  cu   teşte  de  ortacii  mei  y  ne-am  împrietenii
                                     fundat.  să  combată  tendinţele  de  chiul  şi   obţinerea  unei  recolte  din  o®  In  ce  mal   încă  7360  000  ha  Această  măaurâ  cred   frumoase ln extnaoţia cărbunelui.  Acesta   este   uri   lucru   foarte   important
         oraşul   Petroşani.   Haţeg.   Gurabarza,   St-
         mtria,  Teiuş,  etc  au  fost  terminale  la   63  întărească  spiritul  de  disciplină  şi  res­  bogate.   Îmbunătăţire 5    sistemului  de   co­  că  este  bună  şi  poate  fi  îndeplinită  şl   O   învăţătură   preţioasă   am   cunoscut   pentru  mineri  !n  subteran  întîlneşti  greu­
                                                                 lectarea  laptelui  şl  a  linei,  noul  sistem  de
          vreme  lucrările  de  reparaţii,  au  fost  or­  pect* ţaţă de profesorii şl învăţătorii lor  calculare   a   Impozitului   agneoL   minree   chiar   întrecută   Gindindu-mâ   La   folosi­  atunci  ln  oe  priveşte  modul  de  ridicare   tăţi.  pe  oare  dacă  nu  te  rezoM  cu  aju­
         ganizate  şi  îmbogăţita  muzeale  91  labora­  Orgamaaţllle  de  partid  din  şcoli  vor   rea  tuturor  rezervelor,  am  vârjt  eâ  lp   a  calificării  muncitorilor  şt  atragerea  lor   torul  întregului  colectiv,  pot  să  devină
         toarele,  a  fost  confecţionat  material  dă-   trebui  să  aibă  permanent  tn  atenţia  lor   numărului  de  speoiald^to  care  vor  veni   comuna  noastră  mal  există  locuri  nefo­  la  buna  desfăşurare  a  procesului  de  pro­  primejdioase   Eu   am   căubat   tnlodeaune
                                                                 să  ne  îndrume  In  muncă  precum  şt  cele­
         daeUc necesar materrJor ce se vor preda  ricbcanea   procesului   de   Invăţămînt,   ri­  lalte  măsuri,  vor  avea  drept  urmare  un   losite  Sint  unii  tânaru  care  ţin  locuri
           De  aremenf,  multe  şcoli  din  regiunea   dicarea  neconteni  tă  a  nivel  ului  Ideologie   pline  de  bălării,  fără  a  le  cultiva,  iac  pe   ducţie  Tot  In  ţara  sovietelor  am  putut   să  fiu  pnleten  cu  ortacii  mai  5i  asta  m-a
          noastră  ca  cele  din  Dobra.  Slrbi,  Dla.   şt  politic  al  cadrelor  didactice  şl  să  lupte   salt   însemnat   in   dezvoltarea   agricultu­  lingă  drumunJe  care  sint  mai  largi  de-   cunoagte  tn  amănunţime  modul  de  or­  ajutet  mult  "Fitilul  de  „Erou  al  Muncii
                                                                 rii  noastre.  în  obţinerea  unei  recolte  ho­
          Pilim   cn   Sirbu   şi   altele   prin   grija   împotriva   tuturor   influenţelor   ideologiei   gele.  Aceasta,  pmUrucâ  cele  previruîe  în   clt  este  nevoie,  sint  multe  hectare  de   ganizare  al  muncii  după  metoda  grafi­  SccvaListe”,  cu  siguranţă  că  nu  l-aş  II  pri­
         itatunlcr,   populare,   au   fost   aprovi­  burgheze  şi  Împotriva  tuturor  denatură­  Directive,   constituie   un   puternic   ajutor   pâmlnt  nefolosit  Păcînd  o  socoteală,  ne   cului  dolie  şi  avantajele  ce  le  prezintă   mit.  dacă  munca  mea  ou  ar  6  fost  fă­
                                                                                             putem  da  seama  că  ln  Intre»  raionul  nos­
         zionate   cu   combustibilul   necesar   pentru   rilor în ştiinţă  pentru   ţărănimea   muncitoare,   care   de­  tru  sînt  2eoi  de  hectare  de  pâmlnt  oaze   aplicarea acestei metode  cută  Ln  interesul  şi  cu  ajutorul  colecti­
         perioada  de  iarnă  Au  existat  însă  şl  ne­  Comitetele  raionale  de  partid  vor  tre­  vine  astfel  Interesată  să  mărească  pro­  pot fi ouiUlvate  întors  Ln  ţară,  m-am  străduit  să  pun   vului
         glijenţe  în  ce  priveşte  pregătirea  noului   bui  să  ajute  la  întărirea  organlasliilor  de   ducţia la hectar
         en  şcolar.  Sc-ola  ca  cele  din  Lonea.  Şcoa­  partid  din  şcoli.  Iar  comitetul  regional   Eu  soeot  ea  foarte  bună  măsura  pre­  In  vederea  dezvoltării  agriculturii,  mă­  In  preot-icS  cele  învăţate,  calificlnd  de   Iată  cum  am  reuşit  să  lucrez  ln  contul
         la  de  4  arrl  colonie  Deva.  etc  eu  întlr-   şi  comitetele  raionale  U  T.M.  să  se  îngri­  văzută  In  scopul  aprovizionării  noastre  cu   surile  prevăzute  în  proiectul  de  Directi­  alunei  6  bngâzi  de  mineri,  din  rîndul   anului  '-■•1937  Pentru  munoa  depusă  am
         ziat  nepermls  reparaţiile  curente.  In  mul­  jească  mal  mult  de   viaţa  organizaţiilor   maşini   jj  unelte  A$e  cum  prevăd  Di­  ve,  vor  face  ca  sfaturile  populare  să  se   cărora  s-au  ridicat  oameni  de  ba2â'  ai   fost   decorat   cu   Ordinul   Muncii   claia
         te  părţi,  grija  faţă  de  aprovizionarea  cu   de  tineret  din  şcoli,  8ă  le  îndrume  pen­  rectivele,  incepind  cu  anul  1833,  se  va   intereseze  îndeaproape  de  lărgirea  tere­  minei,  jefi  de  schimb,  responsabil»  de  bri­  111-a,  Medalia  Muncii,  a  5-a  aniversare,
         combiriUbrl  este  departe  de  a  sta  in  a-   tru  ca  acelea  să  poată  aduce  o  contribu­  nului  însămânţat  şi  împreună  cu  agro­
                                                                 organiza  In  comunele  şl  satele  mal  mari   nomii  S  M  T  -urilor  $1  alte  organe,  să  ne   găzi.  etc  Amintesc  dintre  aceştia  pe  lo-   iar  acum  trei  ani  am  primit  titlul  de
         tenţia  sfaturilor  populare  Numai  tn  ra­  ţie  mal  mare  ln  ridicarea  procesului  de
                                                                 desfacerea  de  pluguri,  grape,  plantatoare   dea  un  ajutor  mat  mare  pen&ru  a'  obţi­  verâşul  Mihai  Stefîn  Androne  losif,  Hol-   frvzntaţ   in   întrecerea   socialistă.   Condi­
         ionul  lliia  şl  Sebeş  sint  peste  130  şccJI   invăţămînt  manuale  pentru  porumb  $1  alte  majnnl  sl
         ce nu sînt aprovlncoate cu combustibil  Cadrelor   didactice   proaspăt   Ieşite   de   unelte’  agricole  pe  care  plnâ  acum  cu   ne recolte bogate  du  Ladlslau,  Ftilop  Petru  şi  alţii,  mi­  ţiile  de  viaţă  şi  trai  «-au  îmbunătăţit
           Deschiderea  noului  an  şcolar  pune  în   pe  binctle  şcolilor  va  trebui  să  li  se  acor­  greu  le  puteam  procura.  Trebuia  să  mer­  Eu  mă  angajez  să  lămuresc  ţăranii  de   neri   cunoficuţî   ajtă2i   de   toţi   oamenii   simptor  Nu  există  lună  Ln  care  să  ou
         faţa   cadrelor   didactice   sarcina   ridicării   de  toată  încrederea  şl  ajutam!  cadrelor   gem  plnâ  la  Orăştie,  Ouglr  sau  alta  lo­  la  not  din  comună,  oare  mai  au  locun   muncu  din  ţară  Poate  vi  întrebaţi  cum   primesc un salariu de peste 2000 lei.
          Ia  un  nivel  mat  înalt  a  conţinutului  In-   cu   mai   multă   experienţă,   iar   sfaturile   umplute  cu  mărădnlş,  să  le  cureţe  şi  să   om   procedat   la   cunoaşterea   oamenilor   Cea  mal  înaltă  preţuire  a  muncii  mele
         văţăm'uiU'luf.  Procesul  de  înviţimtnt  tre­  populare  să  te  asigure  condiţii  corespun­  calităţi,  pterzlnd  mult  timp.  în  care  pu­  le   Insămlnţeze.   Inastînd   asupra   aplică­  din  brigada  ps  care  o  conduc  <1  cum   a   culminat   cu   decernarea   titlului   de
                                                                 team
                                                                                         ase
                                                                           diferite
                                                                                      De
                                                                                 lucrări
                                                                      execute
         buie  să  constituie  preocuparea  de  bază  a   zătoare da muncă şl vl9ţă.  meni.  aprovizionarea  mai  bună  cu  îngră­  rii   metodelor   înain/tate   din   agricultură
         cadrelor   didactice   De   felul   oum   lec­  Noul  an  ţcol-ar  oonsttluîe  un  pas  înainte   şăminte   mineraJe   fi   diferite   substanţe   De  asemeni,  voi  ajuta  sfatiul  popular  în   pot  să-î  Indnimez  si  să-l  ajut  cînd  Se   Erou  al  Muncu  Socialiste”.  CLnd  mă
         ţiile  vor  Lt  predate  va  depinde  înţelege­  In   dezvoltarea   tnvâţămintului   nostru   de   ehajTUM  de  combatere  a  bolrlor  şi  dăună­  acţiunile   ca   se   vor   întreprinde   pen­  şlie  că  o  brigadă  lucrează  tn  mal  multe   gindesc  la  drumul  parcurs  de  mine  In
          rea  de  către  elem  a  cunoştinţelor,  va   tip   nou   Oamenii   munon   din   regiunea   torilor  la  plante  şi  aromate,  va  contribui   tru   curăţirea   izlazurilor   de   păşune   $1   srhimbun 1  cei  41  de  ani  pe  care  l-am  Împlinit  şl
         depinde  temeinicia  cunoştinţelor  şl  edu­  noastră  urează  cu  căldură  cadrelor  di­  la  obţinerea  unei  recolte  bogate,  sănă­  crearea  unei  mai  bune  baze  furajere  în   Foarte   simplu:   Eu   lucrez  numai  tn-   care  m-au  găsit  „Erou  al  Muncii  Socia­
         carea elevilor tn spirit comunist   un  dactice  şi  tineretului  studios  spor  la  mun­  toase  comună,  fajst  care  va  ajute  la  dezvol­  tr-un  schimb,  să  presupunem  da  dimi­  liste"  ei  văd  cită  preţuire  se  dă  omului
          studiu sarios a) materialului din manual  că şi succes tn pregătirea lor ştiinţifica.  Ajrrovirie  narea  tehnic  o-materială,  cre­  tarea continuă â creşterii animalelor
                                                                 ditele  şl  celelalte  înlesnin  sânt  un  aju­  IO ANI SIMION   neaţa   Schimburile   celelalte,   perir.dlndu-   Ln  zilele  noastre  mâ  face  să  fiu  mal  ho-
                          ------------ - wumm>m                                                                          «e  la  fiecare  trei  săptămini.  prin  schimbul   târiL  mai  dirz  in  muncă  şi-n  viaţă,  si-
                                                                 tor  prerţios  care  ne  Interesează  şi  ne  în­  ţăran muncitor ou gospodărie   de  dimine»|ă,  am  posibilititea  să  cunosc   mi  depun  toată  contribuţia  pentru  înflo­
                Recolfă bogafă în gospodăria colectivă           deamnă  eă  ne  muncim  bune  pămîntul,   Individuala din comuna Romo*
                                                                 să stoarcem cit mai multă mană dm el.   raionul Oriştle  aptitudinea şi puterea lor de munci, dra­  rirea patriei noastre Iubite.
           AnuJ  aceştia,  mambrii  gospodăriei  agri­  preună  cu  cei  3  membri  de  familie  a
         cole  colective  „Viaţi  Nouă”  din  satul  Stn-   efectuat  434  zile-muncă  în  gospodărie,  a
          tandrel   raionul   Hunedoara   eu   îngrijit   primit  ca  avans  1.180  kg.  de  grîu,  999  kg
         cu  atenţie  oifltufcle.  Acest  lucru  a  făcut   de  Cn  $1  2.389  kg  de  paie  şl  pleavă   Î N  N O U L  A N   Ş C O L A R
         ca  recoltele  obţinute  de  ei  să  fie  cu  mult   Colectivistul  Petmj  Popa  cane,  împreună
         mal  mari  declt  cele  ale  ţăranilor  cu  gos­  cu  soţia  aa  a  muncit  toată  viaţa  p»  la   La Teiuş şcoală medie
          podărit  individuale  din  sat  La  grtu,  de   chiaburi,  iaitirind  tn  gospodărie  fără  pâ-
         pildă,  01  au  obţinut  o  producţie  ia  hectar   mînt  şi  inventar  agricol  e  primit  ca  a-   Da  multă  vreme  ceferiştii  din  Teius  au   o  şcoală  cu  8  posturi  de  învăţători,  care
         eu  peste  600  leg  măa  mane  deolt  cea  rea­  vans  pentru  cete  301  zlle-muncS,  183  kg   purtat  cu  ei  un  vis  ps  eare-1  doreau  cit   gi  aceasta  s-a  dezvoltai  ln  anii  puteri]
          lizată  de  ţăranii  muncitori  cu  gospodării
                                     de  gTiu.  557  kg  de  fin  şl  1  383  kg  de   mai  curind  împlinii  —  visul  de  avea  şl   populare,  astăzi  s-a  ajuns  in  Teiuş  la  o
         Individuale
                                     paie  şl  pleavă  Colectivista  VaJeria  Murar.   tn  comuna  lor  o  şcoală  medie  unde  fiu   şcoală  medie  cu  22  clase  şi  3S  cadre  di­
           De  cu  rind  in  gospodărie  s-ou  IrmpSrţil         lor  —  rupind  ou  drumurile  zilnic*  pini   dactice
                                     femeie  văduvă,  a  primit  pentru  reunea
          avansurile  de  4tl  la  sută  Recoltele  bo­          li  Blaj  orf  AJha  lulla  —  Să-şi  poată  Ln-   Deschiderea   acului   an   şcolar   a   fost
         gate  obţinute  au  făcut  oa  flecare  coiec-   depusă  lo  gospodăria  789  kg  de  cereale   suşi  mai  lesnicios  o  înaltă  ştiinţă  de  carte   pantru  oeferiştu  dm  Teiuş  pentru  fii  a-
                                     şi furaje
         tâv\st  să  primească  ca  avans  de  M  la             chiar în gatul lor          restora.  o  adevărată  sărbătoare  Cu  acest
         sută  pentru  o  a  muncă,  numai  gria  cfte   Oan/fcit&ti  Însemnate  de  oareaie  şl  furaje   Regimul   burghezn-moşleresc   n-a   fost   prilej   diriguiţii   $1   profesorb   au   arătat
                                     eu  mai  pniroit  şi  colectiviştii  Vacile  Re-   capobil  să  înfăptuiască  acest  vis  al  mun­  eleviicr   însemnătatea   deosebită   a   nou
         2 500 kg
           Colectivistul Aron Andreşel care Îm­  chitan. Petru O coş şt alţii  citorilor  ceferişti  din  Teiuş  şl  nici  inte­  şcoli   înfiinţată,   menita   si   pregătească
                                                                 resul  rvu-0  mina  să  înfăptuiască  acest  lu­  cadre  de  nădejde  pentru  construirea  so-
                                                                 cru.                        Qj'  îlisjnului.  oerind  elevii  ar  sft  depună
                  Locuinţe individuale pentru ceferişti            ..Anii  învolburaţi  au  apus  şi  odată  cu   toate   eforturile   pentru   e-şi   însuşi   cu­
                                                                 eJ  s-au  îngropat  pentru  totdeauna  şi  cîr-   noştinţele  ce  se  vor  preda  dovedind  prin
           Anul  acerta,  14  famlflU  de  muncitori  de   pe  munciitonu  losiî  Lucari  şi  Viator  Ciz-   muftori;  fără  suflet  a  acelor  am  Astăzi   aceasta  recunoştinţa  1  or  faţă  de  partidul
          la  Atelierele  C.F  R  Slmeria  şi-eu  con­  maş  Înstelaţi  tn  noile  locuinţe.  Peste  ct-   stalul  celor  ce  munrese.  a  creat  posibi­  ce  le-a  creat  această  posibilitate
         struit   locuinţe   individuale   cu   ajutorul   teva  sie  se  vor  muta  in  locuinţe  noi  şi   litatea   ca   visul   ceferiştilor   teiuşen:   să   Încă  de  la  primele  lecţii,  profesorii  şi
                                                                 devină  real  [tete.  Şcoala  mult  dorită  s-a             In  anii  puteri»  populare,  s-au  construit  şi  tn/itnfat  sute  de  şcoli  pentru
          creditelor  acordate  de  stat.  Noile  locuinţe   alţi   munectort   oa   LLmplarul   Gheorghe   elevii  s-au  dovedit  o  fl  demni  de  aceas­
                                                                 înfiinţat                                                minorităţile  nafionola  din  ţara  noastră-  Printre  acestea  se  află  şi  Şcoala  medie
         au  fost  ridicate  pe  tarea  uiăle  primite  tn   Baciu  de  la  secţia  vagonaj  fierarul  Ion   La  1  septembrie  sute  de  elevi  au  păşit   tă nouă realizară în comuna Teiuş.  mixtă maghiaro din Deva.
          mod  gratuit  de  la  sfatul  popular  Ma­  Orişan  de  1a  secţia  a  4<a  turnătorie  51   pentru  Intila  cară  pe  poarta  noii  şcoli   ÎACOB SALAJan   In  fotografie,  pionierul  Fodor  Marian  din  clasa  a  V/-a,  ardtindu-i  surioarei  sala
         rea ^ârbâtoare de la 2J August l-a găsit  alţii ''      instalată lnbr-un local nou, spaţios De La  Profesor 1* şcoala medie Teiuş  Ghieela, — care a Inlrat anul acesta in ciasa l-a, — abecedarul.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10