Page 14 - 1954-10

DRUMUL SOCIALISMULUI fir. 82
h rea pianului de Tărăgănarea muncilor agricole Organizaţia de bază dezbate proiectul
Directivelor Congresului al Il-lea al P.M.R.
a produsei agricole în raionul Ilia trebuie să înceteze In urma apariţiei proieotului de Direc­ terenuri pe Ungă marginea drumurilor 0
tive al Congresului al 11-lea al P MR cu apeAor, precum şi ţelini şfl alt© pâminUira
Sintem La plini deşi k;urare a campaniei noastră care au rămas Ln urmă ou colecta- A atrînge la vreme şi fără puerderî pro­ toamnă decurg fntr-ui ritm Încet în a-
agricole de toamnă P i radei cu stringerea :ea produselor agricole de toamnă Acea­ dusei® agricole de toamnă, îndeamnă e cest raion. privire la dezvoltarea agriculturii în ur­ plin® cu mărăcini care nu slnt folosit® dsi
nimeni, exlslâ şi in celelalte aato din ţară,
recoltei de porumb, f! e-urea soarelui, car­ sta se datoreşte faptului că aparatul de ) | eslguna oamenilor muncii drena necesari O dovadă grăitoare m acest sena □ mători1 2-3 ani, biroul organizaţiei de ior prvo punerea lor în folosinţă, va creşte
tofi etc ţi cu execut erea Ic.sijmnţărilor colectare şi comitetele executive ale sfa­ de a cu zi, Înseamnă e-ţi îndeplini datoria -rerintâ Sfatul populai ol comunei LS- ba2ă di® comuna Mărtinesli, raionul 0r8ş- foarte mult producţia de porumb, cartofi,
te desîâşaară şl acţi' mea : de pred-a re .■» turilor populare, dau dovadă de o corn- • < patriotică de cetăţean Grăbirea recoltării nuşnic. In această conrunâ, Bint 330 de tle. a organizat dezbaterea acestui docu­ legume, zarzavaturi et« Dar pentru a #c
cotelor din produsele de toamnă, :>lecLă delăsare şi lipsă de preocupare faţă produselor agricole, constituie sarcina cea i.otrecerl patnotioe făcute pe baîă de con­ ment în cadrul adunării generale. La adu­ ajunge La acest obiectiv, membrii de par­
nare. au fost invitaţi să participa tova­
îndeplinirea in/lesral. I şi iu timp a plo - ,îe organizarea colectării produselor agri­ mal Importantă a tuburor producătorilor tracte Regretabil este lipfi faptul că ma­
nului de colectare la toaîte produsele a- cole da toamna Deşi In raioanele; Uia, agricoli, pnn faptul că eliberează ogoa­ joritatea Întrecerilor sîot formale, con- răşii din activul fără de parbd al organi­ tid 31 toţi ţârarvit muncitori, vor trebui
treacă la idenbfaoajara terenurilor nelu»
zaţiei de bază şl tovarăşul Homorodean
gricole, este o îndaîoi âre cetăţenească 5 Orâştie şl Brad, recoltarea porumbului, rele pentru eîeotuava insâminţărilor d» traciale de întreceri fiind întocmite de
patriotică a producăti >ri] or agricoli. în- irtofilor şi a floarei soarelui este făoulă toamnă. sfatul popular şi dete ţăranilor muncitori uvsiner agronom al Stalului popular ra­ erate şl apoi la desţelenirea lor
de.to.ire de la care riCn ml nu are voiv .ntr-un procentaj de 75-00%, colectarea a- ln raionul Hia, dui păcate, aceste sar­ să la semneze ional Orâştle. pentru a se putea clarifica Tovarăşul Bunea şi Chlnciu. ocupîndu-
el se sustragi irastoi produse a rima9 mult in urmă cini nu sînt treduse in c vLaţă, raia pe de- Comitelui raional de partid lila deşi cu­ în mod just problemele tehnice şi ştiinţi­ se de creşterea şepteluJui de vite şi ani­
Prun predarea cotelor producători» a- Unele comitete executive ale stalurilor penfce Recoltarea culturilor de toamnă se noaşte această r Im în ere în urmă a cam­ fice, pc oare proiectul de Directive aJ male. In urma discuţiilor jl-au dat seama
gricoll aduc o centrilor jţie însemnată la ■..opulere comunale, ca de pildă cele din desfăşoară slab Pe Întreg raionul, pfnă paniei agncole de toamnă, are o atitudine Congresului le pune ln faţa oamenilor efl şl la el in sat există posibilităţi de a
buna aprovizionare a populaţiei munci­ comunele : Vorţa. Pojoga şi Bălţa raionul la data de 9 octombrie, porumbul n-a fosl pasivă faţă de acest® lipsuri Tovarăşul muncii în următorii 2-3 ani. se erei© o puternică bază furajeră, car®
să asigure dezvoltarea creşterii ❖ iţelor.
toare cu alimente şi i , industriei nesstre Mia Şibot. Vir.erea şj Turda? raionul recoltat declt in proporţie de 37%. car­ RzdovicJ loan secretar cu problemele a- Comuniştii rare au participat la acea­ In «tui Mărtineşti, sînt frumos»® posi­
socialiste cu materii ş rime, precum şi la Orăştie, nu «e interesează de problema tofii 74%, floarea îoarelul 79%. iar sfe­ grare, ou a sprijinit şt controlat suficient stă adunare, au dezbătut capitolele din
crearea rezerv aloi de stat colectării produselor de toamnă lăsând a- cla de zahăr 39% felul cufn Instructorii raionului de partid proiectul de Directive şi in lumina aces­ bilităţi de e se creşt© vite de rerf Sio-
mentoL cal Liplţeni porci de rasă Yotic glei
In âoela.71 timp. stal .ui nostru dîmoorat- ceastâ muncă numai în grija organelor îşi desfăşoară munca Iri rindul organiza­ tora au analizat, felul in sare au muncit
Insiminţârile da toamnă ie desfăşoară .el pînfi la aeea dată tigâi, care vor putea educe venituri fru­
popu-Lar şa clasa mun oitoare, ajută .In per­ do colectare eu tnceUneslâ şi au început numai în ţiilor de bază de la sate Din această Lulnd cuvtnlul tovarăşul Kaprencsîi moase ţăranilor muncitori Pentru acesd
manenţă ţărănimea muncitoare în spori­ Trebuie să fce limpede pentru toate co­ unele comune ca Lipuşnîc, Şoimuş, Bră- cauză unele organizaţii de bază duc o Alexandru secretarul organizaţiei de ba­ scop >1 pentru a veni ln ajutorul ţărani­
rea producţiei agric ole vegetale şi ani­ mitetele executive ale sfaturilor populare nişoa Pinâ la data de 1J octombrie, au slaba muncă politică in rindul ţăranilor ză. a vorbit despre modul In care biroul şl lor muncitori, statui va deschide o bancă
male, în ridicarea : ru valsului de trai ma­ ci ele 9înt direct răspunzătoare, alături foit Insămînţate numai 42 hectare muncitori, nu se ocupă de pregătirea s- organizaţia şi-au desfăşurat activitatea Ir agricolă d© unde pet să ridice sumele da
terial şi cultural de organele de colectare, de buna organi­ In raion slnt 110 centre de selecţionat ;ttatorîlor şl de activitatea gazelelor de vederea măririi producţiei agricole. El a bani de care au nevoie
Ţăranii muncitori cu gospodării mici zare şi de desfăşurarea cu succes a co­ ţi tratat leminţ® care Insă nu funcţio­ perete A$a de pildă la gazat» de perete arătat că încă din toamna trecută şl dm Tovarăşul Coslea. vorbind despre aso­
gi tnlşlocu, aîn-t ajui taţi cu seminţe selec­ lectării 01 nează din plin. De exemplu, unele centre d.n comuna Ilia, n-au fost schimbat® ar­ :pnm3vara acestui an organizaţia de bazA ciaţiile agricole, a arătat că acestea, âîrvt
ţionate, cu anJmalo de rasă, cu credite Timpul pentru efectuarea recoltăru şl de selecţionat şi tratat seminţe slnt nu­ ticolele de două luni. La fel p colectivul a luptat pentru a stringe In Junii său oinevwut© $1 că ele se pot faoc de orie®'
pentru a-şl oum-păi a unelte şi repare colectărilor de toamnă este scuzi. De a- mai ps hîrtie, aşa oum este centrul de gazetei de psrat® din comuna Burjuc de9- :«oate organizaţiile de majâ din comuna gnjp de ţărani nouocitorl, oare vor zâ-şt
grajduri penvru ad âpostul animalelor. El caia nici o 2i nu poate fi pierdută în selecţionat seminţe dm comuna Şotmuş IJşoară o slabă activitate In momentul Mărfaneşti, reuşind eă mobilizeze pe ţă­ lucreze pămlntul împreună ou atelajele
pot să-şj lucrare )lâmlntul In condiţii toate raioanele şl comunele este necesar care are tnorul 9trieal de ctteva luni. iă' de faţă la această gazetă numai un singur ranii muncitori la muncile agricole In lor.
egroteKnace suiperva are şi avantajoasa cu să se facă o analiză temeinică a felului sfatul popular nu a luat nici-o măsură •irt'col vorbeşte (in general) despre cam- vederea măririi producţiei de cereale le Tovarăşii Pom idea rvu, Ciuca şl alţii, au
tractoarele şi maşlaule statului, fiind sti­ cum s-a desfăşurat pînâ acum campania să-I repare In privinţa tratării seminţe­ prnia de insămlnţări .hectar, orgoniraţia de bază, prin agitatorii căutat sfl afle te!ui în care ţărand mun'
mulaţii in lupte pe ntru sporirea produc­ de recoltare a produselor da toamnă şi lor nu s-au luat toate măsurile pentru #- Pentru lichidarea r&minorii in urmă o săi. a dus o susţinulâ muncă de lămurire rltori vai II «Jutaţl să mărească producţia
ţiei de cereale şi ifa creştere# şeptelulu: s5 ia fără tntirzJere măsuri hotărltc pen­ provitjonarea tuturor cooperativelor cu recoltărilor şi iosămlnţârllor, în raionul şl convingere expliCînd ţăranilor munci­ agaooLâ şl creşterea veniturilor lor per­
de animate In acejişt Ump producătorii tru lichidarea lipsurilor şl buna organi­ aba vrac, astfel că Ln majoritatea comune Du comitetul executiv al şfalulul popu- , tori importanţa lucrării pămjntului dupî sonale.
agricoli se bucură şi de o seamă da alte zare a muncii lor dm raionul Ilia. nu există abavit sau Iar raional trebuie să analize:® de îndată ! metodele agrotehnice cele mai avansate Din discuţiile participanţilor la această
înlesniri pe caro silitul nostru demţprot- Una din condiţiile de bază pentru În­ exjstă în canti/t&ţi foarte mici Fală stadiul lucrărilor agricole de toamnă, si In urma aceriel munci o mare parte a adunare, precum şt ln precizările făcut©
popuîar le acordă. deplinirea planului de colectări eate res­ de acest® lipsuri, se tace vinovată Irvjsoze sarcină concretă fiecărui tehni­ ţăranilor nounoitori. au transportat gu­ de tov inginer Homorodean, a roieşit că
Primind aceste importante ajutoare, ţS- pectarea strictă a desfăşurării colectărilor conducerea Unlurui raionale a coo­ cian agronom care trebuie să stea in mij­ noiul de grajd pa pămînluri, au făcut ară­ statul ajută ţărănimea muncitoare cu se­
ţsnii muncitori la Ixindul lor au datorie paraleii cu recoltarea ln această privinţă, perativelor, care nu a aprovizionat locul ţăranilor muncitori gi sâ-i îndrum’ turi adinei de toamnă şl după ce au se­ minţe selecţionate, cu Ingineri şl tehni­
şl predea la timp oolele către stat, adu- organele locale ale puterii de stat şi or­ pentru buna desfăşurare a muncilor agri­
cooperativele săteşti cu cantităţile nece­ lecţionat şi tratat seminţele, au iruimfn- cieni. oare lo Indică metodele de muncii
elndu-si astfel aporlCul la cimentarea a- ganele de partid, trebuie să cunoască a- cole de toamnă
sare de abavit pentru tratarea mbregi, ţat lo rînduri încrucişate Aceasta le-a cale mol avansat© şa le pune la dispozi­
Jlanţei dintre, clasa,/muncitoare, şi ţărăni­ mSnunţlt situaţia fiecărei comune, a fie­ Comitetul raional de partid are datoria
eantităţl de seminţe Comitetul executiv permis ca ln vară să obţină o producţie ţie prin S M T -uri, unelte mecanizate pen­
mea muncitoare cărei gospodării colective şl de stat din §ă instruiască (o mod temeinic activiştii
a] sfaluluj popular raional nia. Io frunte mol mare de grîu la hectar. La fel. rez- tru a putea lucra pâsnîntul Id cele mal
In acele sate, Cernu me şi raioane din re­ raza lor de activitate şi să le acorde spri­ de partid pentru a controla şi îndruma
cu preşedintele Chiciudesn Ion. nu a pri­ peclind agr amin imul $i Insămînţlnd po­ bune condlţjiro 1
giunea noastră; In care organele de co­ jinul de care au nevoie. munca organizaţiilor de bază de la sate
vit cu răspundere sarcina efe o ara in rumbul după metoda cuiburilor dispuse Ţăran ia muncitori vor putea să obţină
lectare comitetele executiva ale sfa-tuj!- Comitetele executive ale afeturilor in aşa fed ca acestea ta rindul lor 3ă fie
pregătirea şi ducerea 1# bun sfîrşit ■ In pătrat, B-a recoltat cea mal mare pro­ venituri frumoase, a spua inginerul Homo-
j lor populare şi organele de partid, au pri- populare, Împuterniciţii comitetului de munctlor dio campania agricolă de toam­ ln măsură să îndrume ţăranii muncitori ducţie de porumb rodeanu, şt prin cultlvaiea plantelor in­
mt cu semţ de rilspundere sarcina înde- stat pentru coleotarea produselor agricole nă Nu a controlat şi indrumot ln măsura io acessts companie In toate muncile efectuate, majoritatea dustriale. ca ln, clnepâ sjeclâ de zahăr,
| i -‘linau planului de .colectări — ca una din şi responsabila bazelor de recepţie, au da­ cuvenită comitetele executive ale sfaturi­ Sfarturile populare comunale trebuie «ă comuniştilor s-au străduit să fie example cartof: ele., care vor duce La dezvo!’are3
H reinile de frunte — colectările de po- toria să acorde cea mal mare atenţie asi­ planifice In mod juat toate atelajele de
lor populare comunale, complăcindu-s© cu personale, demne de urmat, ceea c© a fă- şi moi mult a industriei uşoare şi alimen­
ia mb. carlcti. floarea soarelui, ceapă şi gurării recepţionărij In bune condiţiun: e situaţia răminenl jn urmă a recoltatului muncă astfel ca odată cu recoltarea pro­ cuft ca mulţi ţărani din sat să-i urme;®, taro. la ridicarea nivelului de trai a oi*
alt 5 produse agricole de toamnă, s-au produselor agricole. Este necesar de ase­ şl Ins4mînţărilor de toamnă duselor de toamnă să se facă «1 ln9ămln- şl ai obţină recolte bogat® ln acest an ruerulor muncu Un venit bun aduce şl
dea fâşurvat aproape «fin acelaşi ntm cu re- menea ca plata producătorilor să se facă tările Acest lucru a permis ca satul Mărtineşti cultivarea viţei de vie şl a pomilor truc-
Secţiunea agricolă a Sfatului popular Sfaturile populare comunale sînt obli­
colb Jrile în col mult 24 de ore de la predarea co­ să fie evidenţiat pe raion. lilerl
Pi intre comunale fruntaşe la colecta­ telor. Ţinerea lz n a evidenţei colectări­ raionil Ilia. nu a desfăşurat o activitate gata să urmărească felul cum se desfă­ Ca urmare a muncii desfăşurate de or­ Dezbătind proiectul da Directive a) ce­
rea . Produselor de -.toamnă este comuna lor, atât la bazele de recepţie cit şl de Intensă In rindul ţăranilor muncitori, mul- şoară întrecerea patriotică intre o&merul ganizaţia de bază, — a spus tovarăşul lui de al Iî-lea Congres al partidului, co­
Gard 1 ds Jos din raionul AJb* Pentru către fiecare colector comunal, are o mare ţumindu-se să muncească birocratic, fără munciii de pe ogoare şl să arate în adu­ KapronczoJ Alexandru, s-a ajuns ca ţă- muniştii din Mărtineşti au arătat că pen­
buna desiâjurare a campaniei de recol­ însemnătate tn urmărirea zilnică a des­ a cuooaşt* realitatea pe taren Aşa de nări popuJare rezultatele întrecerii O a- r;mi muncitori din Mirtineşti tă vină tru a duce la îndeplinire cu succes toata
pildă, inginerul şef Glava Victor, nici nu
tare , şi colectare comitelui executiv a! făşurării colectărilor. tenţle deoeabrtă trebuie acordată ln acea­ stoguri şi c£ ceară sfaturi de la tehnicieni soroniie Izvorît© din acest document eslz
Sfatul ti popular din uceastâ comună a îm­ SiaHurde populare, ln munca de colec­ cunoaşte stadiul în care se află lucrările stă perioadă a muncilor agricole de şl agronomi şl si lucrez® pâmlntuil cu necesar Bă fie studLat temeinic de toţi
părţit \ comu-na In 6 leotocLre de activitate tare au datoria să se sprijine pe un larg de recoltare şi tneămînţAn. El nu cu­ toamnă, centrelor de tratat şl selecţionat uneltei® mecanizate ale S M T.-uiul. Iar membrii de partid şi de către toţi ţăranii
In acea'a seatonrc, e ihipe formate din ţă- activ de cetăţeni. Din acest activ să facă noaşte nici numărul centrelor de selecţio­ seminţe Numai astfel muncind, lucrările pentru rezolvarea problemalor celor mal muncitori lo acest scop vor Lrebid >â se
rsni mi ncitorl frum uşi in campania de parte ţăranii muncitori fruntaşi ţa înde­ nat serrunţe din comuna Uia. comuni de de recoltat şl însâmlnţat In raionul lli.9 unportonte, să se consulte cu organiza (1 a organizeze adunări, si se ţină eaniennte
reşedinţă e raionului şi dacă acaslea func­
recoltare* colectare fi Insămlnţări de plinirea obligaţiunilor către stat. Pentru vor L terminate la Ump şi în bune con- de bază. care li sprijină în toat® ocaziile. Ia căminele cultvrale si să se studieze
toamnă, «deputaţi şi p citetorl, au lămurit realizarea planului de colectare ea te ne­ ţionează in bune condlţiunl Dea ou-1 de diţiunL In urma muncii politic® dusă de orga- cirţî Şt broşuri care se ocugiă de agricul­
ţăranilor munci ton 1 Vnpo.ntanţa predării cesar să fie roactivliate comisiile perma­ mirare faptul că lucrările agricole da 3 EUGEN nJzaţn de bază, i-a ajuns ca la Mărtineşti tură, de creşterea animalelor, de .pomicul­
cotelor la ti'mj» Şi In 5ntţ>egime. arătîndu-le nente de colectare să la fiinţă întovărăşirea agricolă tură gi de cultiv ama viilor
totodată zlft a dnd trebuie s3 se prezinte Comitatele raionale de partid şt organi­ Participind la dezbateri, tovax&gil Molo- *
la baza de i> ÎC ®pţ1e. zaţiile de bază săteşti, au datoria să in­ B i n e a r f i d a c ă . . . deţ Clndea sl alţii, au arătat rt proiec­ Ln timpul ce s-a scara de la dezbatere)
Realizări frumoase In. problema colec- tensifice munca politică în rlndu) produ­ tul de Directive are o mare însemnătate proiectului de Directive, membrii de par­
...secţia de InvăţSmlnt a Sfatului popu­ această bibliotecă numărul autorilor
lâril produselOD agricole- de toamnă a ob­ cătorilor agricoli cu privire la necesitatea pentru eâ aralS sarcinile ce le revin or­ tid, aotivul fără de partid, tehnicienii $1
lar raional Brad, în frunte cu tov. Riş- scade mereu Dacă în luna mai — dată
ţinut şi comuna Cristvfţf din raionul Hu­ $i rolul colectărilor, astfel ca predarea ganizaţiilor de partid, organelor economice cu fruntaşii recoltelor bogate din Măr-
cuţa EmiHan, ar studia mal profund fe­ cind a apărut articolul menţionat mal sus
nedoara oare # realizat; >iin planul colec­ cotelor să fie efectuată chiar în ziua cînd şi de stat si tuturor oamenilor muncii, e tineştl au eăutat să pună In aplicare uneia
lul cum s-au făcut Lncadr&rU® în postu­ — numărul estatorjor era de 126 ln lu­
tărilor produselor de iţoimnă, ţa oarloli s-a executat recoltatul mobillzind in e- căror îndeplinire duc in mod sigur la dez­ ;revederi ale proiectului de Directive
rile da directori la şcolile de 7 ani din nile următoare ©1 a scăzut treptat : io
32%, iar la porusnb' 43^1. Aceste rezultate ceastă acţiune pe toţi membrii de partid voltarea agriculturii Pinâ In prezent s-a ajuns ou o seamă
Buoeş şi Blâjenl. Fără îndoială că acest luna Iunie U 93. In iulie La 43. iar In au­
se datorase In primul rl D d muncu politice şi agitatorii Cu toate că la început, tovarăşul Molo- da tovarăşi ra La2ăr loan Cinţu A., Lo -
studiu nu le-ar aduce nimic surpnmS- gust Xs 41.
desfăşurate de către orşî miza ţi a de bază Membrii de partid, deputaţii, salariaţii deţ nu-şt putea închipui cum pinâ tn zâr N şi aJţn să execute lunrBrlle da
tor în conştiinţă (nici chier tovarăşului In­ Ar fi b«ne dacă ar 0 altfel.
Comcwlştii de aci analize iză in adunării? de stat, trebuie să Le in frunte la pre­ 19S7 ar putea să crească pe (ară suprafaţa toamnă după regulile agrotehnice înain­
spector Clrslolu) dar le va aduce, în *
lor fehd cum se dertăşoaJâ colectarea pro­ darea cotelor, constituind un exemplu mo­ arabii! de la 9 800 000 ba., la 10 000 000 tate, Iar ptnă la data 12 octombrie să ss
schimb, o creştere calitativă a procesului
dusele-r agricole de toanrl o A, iar In urm o bilizator pentru toţi ceilalţi ţărani munci­ . mai ales diriguiţii claselor a VIII-® totuşi, pini La urmă 8-a lămurit. tnsămîaţere 65 hectare cu gnu, 15 hectare
ds înviţâmint.
lipsuri tor pe oare le constată l-au măsuri tori. In acelaşi timp, organele de partid A, B, C, de la Sceala medie din Brad. ax Discuţiile purtate, au arătat ci aşa oum cu secară şl să pregătească pentru Io -
Ar ti necesar 7.,, îl
operati v® în vederea desf ăşurării unei vil sint obligate aâ urmărească indeaproape urma exempJuJ tovarăşilor Vîrtaci Dimi- la Mărtineşti există suprafeţe mari de sămînţărt 100 de hectare
★
muncii poldtlee tn rindul '^producătorilor a- munca organelor de colectare, sâ întărea­ trie, Şomfeleanu Ana, Ian cu M-, Sipoş
grlecAil pentru a-şi achitai obligaţiile laţA scă controlul de partid asupra acestora, Oomitatul executiv al Sfatului popidor victoria. Pap Ştefaaala şi alţu In acest
da stsd - •' iă le sprijine pentru realizarea sarcinilor al raiorvului Brad or analiza activitate caz cu siguranţă frecvenţa La Oara pio- Sfalul Popular al Regiunii Hunedoara — Direct a Agricolă
FtrunU iş pa regiune 1a\ predarea ooteloi ie răspundere ca le revin. bibliotecii raionale. Aceasta, pentru ci n-a vieciloT dm Brad i-or îmbunătăţi şi lu­
produsă lor agricole de toamnă este raio­ Să mtznclm cu lot elanul pentru înde­ făcut-o după apariţi# artlcoluluJ „Să fie crurile ar merge mai bine organizează în zilele de 20 oetombrie-10 noiembrie 1954
nul Se^ieş. Comunele Râbiu, Miercurea plinirea planului de colectare la produsele îmbunătăţită munca bibliotecii raionale Tovarăşii Pppovlci, Oneescu şj Ra{ Expoziţia regională agro-zoo silvică
Petreşll. şi Sebeş din ao^*t raion slnt de toamnă, contribuind prun aceasta la din Brad", publicat ln ziarul „Drumul So- (director, director adjunct sl secretar la
fruntaşe la predarea cotelo|r ridicarea continuă a nivelului de trei al ciBliemwluT din 9 mai a.c Analiza mun­ şcoala medie) c® părere au?.., Sau poale în localul căminului cultural F^loly Sandor, din oraşul Deva
Slnt îlns8 comune şl aate tn regiunea celoi ce muncesc I cii sr duce la cunoaşterea faptului că la er fa cazul să-şi dea alţii pâreroa ?... slr. 23 august nr. 116. — Vizitarea zilnic înîre orele 8—20.
Muncitoresc Romin 7 La această Întrebare revoluţionar, de clasă, al partidului este sarcina fundamentala Este fire»; cu
prima îndatorire a membrului de pariul
A fi membru al partidului da6ei munci­
r i d i c ă m i o t m a i s u i răspunde clar proiectul Statutului modi­ toare este cea mal înaltă cinste; nimic nu să fie aceea de a participa activ ia acea­
ficat al partidului, ln articolul 1 : —
„Membru ol Partidului Muncitoresc Ro- este mai presus decit înaltul titlu de mem­ stă operă Pentru membrii partidul™ ,lu-
f i f i u i d e m e m b r u d e p a r t i d ! mîr poate fi orice om al muncii, cetă­ bru dc partid Cel ce Intră in rindunJ* jirea cu credinţă, cu abnegaţie şi eu de­
avangărzii clasei munctLoare se leagă sâ-şl
votament a patriei esie o InaJtâ datorie —
ţean al Republicii Popular® Romtne, care
recunoaşte programul şl Statutul parti­ consacre cauzei aocioUsmulua întreaga ra iar proiectul de SLatut înscrie ca o obli­
dului. contribuie activ la realizarea lor. viaţă fa activitate, toate forţele soi® crea­ gaţie fundamentală eduoazea tn spiritul
V. I. Letnin, genialul întamedetar şl con­ P. NICVLESCV-M1ZIL de luptători de avangardă © memboloz activează Intr-una din organizaţii]® parti­ toare, sâ pună Ln «rice moment interesele patrioUsmulu I înflăcărat a membrilor
ducător al gloriosului Partid Comunist al de partid, a avut o mare însemnătate ve­ dului, îndeplineşte toate hotărtriie parti­ generale obşteşti, deasupra oricăror Inte­ Partidulid Muncitoresc Romin
Uniunii Sovietice, a pus bazele învăţătu­ rificarea membrilor de partid Prin faptul dului $1 plăteşte cotizaţiile stabilite. rese personale, să îndeplinească cu eLan Ca participant activ la construJreo 'n-
dus o neobosită munci de educare comu­ Cel oare exploatează munca altora nu din convingere, sarcinile c® l se încredin­
rii despre partidul revoluţionar ol prole­ nistă a membrilor Băi — călărea revolu­ că a dus la înlăturarea din partid a unui ctaJismului şl ca exemplu viu. mobiliza­
tariatului, învăţătură dezvoltata med de­ însemnat număr de elemente străine sau pot fi membri al Partidului Muncitoresc ţează, să slujească oeobosit poporului, sâ tor, pentru toţi oamenii muned. mem­
ţionară a comuniştilor la şcoala aspră a
parte în operele marelui St adm şl în Ho- luptei Ilegale fiind unul din Izvoarele tă­ chior duşmănoase, prin faptul că a con­ Romin” lup'.e împotriva duşmanilor acestuia. Mă­ brul de partid trebuie să fie în (-rimele
tăTîrlle P.CU.S. Apărind ideile mar­ stituit pentru toţi membru partidului o Definiţia calităţii de membru de partid reţia titlului de membru de partid constă rindurl ale luptei pentru In(âptuue;i pro­
riei partidului Lupta comuniştilor Ln Ro-
xiste despre partid împotriva tuturor şcoală a principialităţii partinice şl un e- in proiectul Statutului modificat Izvorăşte tocmai Ln faptul câ — spre deosebiră de gramului de măsuri economice elaborat
mtaia burghezo-moşierească constituie o
oportuniştilor, Lenîn a arătat că partidul xamen al sincerităţii şi al devotamentului din formularea clasică leninistă. După cum apartenenţa la partidele politice burgheze, de partid pentru contiao© dezvultyre a
Înaltă pildă de patriotism, de slujire plină sa ştie Lenin. combăt&nd concepţiile opor­ oare era un izvor de beneficii personale industriei socialiste, a producţiei bunuri­
marxlrt-revoluţionor trebuie să fie nu nu­ de abnegaţie a intere sol or poporului, de faţă de partid, verificarea a adus o se­ tunist© în problemele organizai orice, a de privilegii şl avuţii materiale — apar lor de consum popular, pentru ridicarea
mai un detaşament organizat ol clasei eroism şl de spirit de sacrificiu rioasă contribuţie la îmbunătăţirea nive­ subliniat că esenţial ln definirea cali­ tenenţa la partidul comunist aduce cu sine agriculturii şi sporirea puternică a pro­
muncitoare ol detaşamentul ei de avan- După eliberarea ţări) noastre, în rîndu­ lului oalihativ al membrilor partidului tăţii de membru de partid este participa­ odată cu satisfacţia morală şi onoarea de ducţiei agricole, pentru întărirea gospo­
gardâ, statul ei major de luptă. Iar parti­ rile partidului au intrat zeci şi zeai de mu Totodată, faptul că porţile partidului eu re® dlreofâ. personală, a comuniştilor la membru al avangărzii celei mai înaintate dăriilor colective şi a intevârâişiriloi şi
dul îşi asigură această trăsătură caracte­ de element® de avangardă ale poporului fost închise un număr de ani a înlesnit activitate# organizaţiilor de partid Se în­ clase, mari obligaţii şi îndatoriri. înalte pentru lărgirea sectorului socialist îo a-
ristică pnn faptul că se Călăuzeşte dupu muncitor. Nenumăraţi muncitori conştienţi, organizaţiilor de partid să-şi concen­ ţelege că dacă ln partid ar fa primiţi oa­ răspunderi faţă de partid (1 de popor gricullură, pentru dezvoltarea culturii,
teoria revoluţionai3 cea mol înaintată — din cei mol hotărî ţi ln lupta pentru sf gri­ trez» atenţia asupra apăram purităţii rin- meni care nu doresc să desfăşoare o acti­ Partidul stabileşte aceste obligaţii In ştiinţei şi tehnicii ele Luptind cu însu­
teoria maixisl-lemristă — şl pnn faptul marea lanţurilor exploatării omului de durilor partidului şl asupra desfăşurării vitate organizată şi disciplinată, individua­ funcţie de etepa Istorică, de necesităţile fleţire pentru înfăptuirea politicii parti­
ci cuprinde ln rindur-ile 3ale pe cei mai c5tns om, nenumăraţi ţărani munalon muncii de educare e comuniştilor lişti oare Înţeleg «â activeze de oapul lor politice, de sarcinile pe care te are de în­ dului. mu şi rrui de comunişti se numără
înaintaţi bl al clasei muncitoare, ai po­ care Induraseră din greu Jugul robiei mo­ ln anii dara au trecut de la primul Con­ cind vor sl cum vor, fără să facă parte deplinit, de nivelul conştiinţei membrilor printre fruntaşii oricărui domeniu de ac­
porului rouivcdtor. V. I. Lemn sublinia cs şiereşti, intelectuali legaţi de popor au In­ gres al PMR., tn ţara noastră au avui din vreo organizaţie de partid şl să se săi. Respectarea strictă a acestor 'ndalo- tivitate dau strălucite exemple de atitu­
partidul marxist revoluţionar trebuie s5 trat în rîndurile Partidului Comunist Ho- loc adinei prefaceri politice, economicei supună hotârlriior el, atunci întregul par­ rlrl este o condiţia esenţială de care de­ dine socialistă faţă de muncă, de grijă
fie „o uniune de luptători conştienţi îna­ mîn. In care vedeau călăuza lor sigură, sociale Sub conducerea partidului, oa­ tid s-ar transforma într-o grupare decli­ pinde rolul comuniştilor ca luptători de faţă de bunul obştesc, de slujire devotată
intaţi , pentru eliberarea clasei muncitoa­ apărătorul intereselor vitale ale poporului menii muncii au trecut la construirea so­ nată 3I fărâmiţată, dominată de stări de avangardă şi conducător) politici al ma­ .1 intereselor poporului
re". Lenin no învaţă că de calitatea mem­ Partidul a devenit un puternic partid cialismului şl au obţinut Însemnate suc­ spirit anarhice, oportuniste selor, îndeplinirea de către întregul par­ Totuşi nu trebuie şi nu se poate trec»
brilor partidului, de gradul lor de oonj- muncitoresc revoluţionar de masă Noile cese în făurirea bazelor noii orindulrL Ţmînd seama de sarcinile mari car® stau tid e sarcinilor ce-l revin cu vederea faptul că mai sînt unii mem­
tUnţâ. de combativitate şl de fermitate re­ cbatigente de comunişti s-au călit ln Acesta succeee reprezintă o temelie largă ln faţa partidului nostru, proiectul Statu­ Uaa din cel© mai importante în­ bri de partid care se Urăsc in coada mase­
voluţionară depind® însăşi înfăptuirea po- focul luptei pentru tnfringerea claselor pentru dezvoltarea mai departe o cons­ tului modificat al partidului arată că datoriri ale membrului do partid este lor. dindu-le exemplu) prost al unei rti-
litioii partidului, unitatea rîndurilor sala exploatatoare, pentru instaurarea regimu trucţiei socialiste îndeplinirea măreţelor membrul de partid trebuie nu numai să de e apăra prin toat* mijloacele unita­ tudini indolente şl pasive fată de înfăp­
torţa şi tăria sa. De aceea, partidul revo­ lui demoarvat-popular şl pentru construi­ sarcini care ştiau azi In faţa poporului în recunoască programul şl hotărtriie parti­ tea rtndurtlor partidului — principala con­ tuirea liniei politic® a partidului Se jt:e
luţionar al Clasei muncu ioane eu® ln ve­ rea socialismului. lupta pentru dezvoltarea Inlregll economii dului, a să şl lupt® pentru aplicarea lor diţie a forţei şl târlei partidului. Partidul că în fiecare întreprindere comuniştii <ir.l
dere. înainte de toate, nu numărul mem­ Dor pe Ungă morale număr de oameni naţionale şi pentru ridicarea ndvelulul de In viaţă, trebuie nu numai sl activeze tn- nu pnat® admite fracţiuni In Interiorul nu numai organizatorii luptei pentru spo­
brilor săi. cl calitatea lor. al munci) cinstiţi şl devotaţi cauzei clasei (rai nl celor ce muncesc este strîns legată tr-una dm organizaţiile partidului .dl si său ; orice acţiune fracţionLrtă constituie rirea producţiei, cl şl elemente frunlnis
Invăţînd din experienţa Partidului Co­ muncitoare, în rîndurile partidului a pă­ de întărirea continuă a partidului, de îm­ si Îndeplinească hotlrlrlle partidului o crimă Împotriva partidului — Lar par­ în acaastă luptă Şi totuşi slnt întreprin­
munist al Uniunii Sovietice partidul nos­ truns şl un număr de elemente străine, bunătăţirea activităţii şl ridicarea rolului A recunoaşte programul partidului şl ticiparea la asemenea acţiuni este Incom­ deri in care, prindă elsmentele codoşe, se
tru a acordat Întotdeauna o deosebită a- carieriste, oportuniste — acea „spumă conducător al organizaţiilor sale. de dez­ a lupta pentru realizarea Iul înseamnă s patibilă cu râmJnerea Ln rîndurile lui. Pen­ numără şl elţiva dintre membrii de partid
tenţle componenţei sale, calităţii membri­ murdară” de care vorbea Lemn ci se n- voltai®® legăturii lor cu masele Toate lupta pentru construirea societăţii socia­ tru fiecare membru de partid trebuie ai Pe drepi cuvint se pune întrebarea Ca
lor săi Tnc2 din anii grei ai ilegalităţii, djcă in onee revoluţie, atrasă de „Ispita acestea fac necesare ridicarea mal departe liste. pentru desfiinţarea totzîă a exptoi- (■e rlinti obligaţia de a-şl aseuţi vigilenţa fel de element de avangardâ porte ti iezi
partidul a primit ln rîndurile sale pe cei gigantică” de a face parto din pariidul de a calităţii membrilor de partid, sporirea lării omului de cS* - e om. De aci rezultă împotriva oricăror încercări de subminare membru de partid care nu cerpeclă disci­
mal hotăriţi şi mai devotaţi fu zi olasci guvernsmînt. pneum şl un număr de de­ exigenţei partidului fată de membrii 9ii. eâ tn partid nu-şl pol găsi locul cel care a unităţii partidului. plina muncii, lucrează cu o productivitate
muncitoare, al poporului muncitor In ciu­ mente duşmănoase. Pentru apărarea * cxplojteezâ munca străină înscrierea Pentru partidul nostru, construirea so­ îcâ.-'jta, închide ochii in Caţc er-norie-iţel
da condiţiilor deosebit de grele, partidul a purităţii rîndurilotr partidului ji a colMâţlî Cine poate fi membru al Partidului aoeste) prevederi conrfinţeşte caracterul cialismului ln Republica Pop UI ar A Rominâ înaintate a fruntaşilor? Se poate spune