Page 10 - 1955-02

Pag. 2
üom lüúlu! cíe NiirsSştri al R .P.R. privSrd m ăsurile
ee trebuie luate pentru desvo!tarea creşterii
vie rm ilo r de m atase §i întb'unâfâfirea sistemului
de contractare şi preluare a gogoşilor de mătase
Consiliul de Miniştri dl 3Sâjpu1bliiii2& Po{pu2ia&3 Român©
H oH r ă 5}es
ÂRT. '1. -— Ministerul Industriei Uşoare
Miniistewil AgriltotiltoaM şi SilviCuîlitWîn^ In-
etdibuitul de Oercefcâri Agronomice dl Ac:,
demişi R/P.R. şi MdriiisteaftilL Industriei Oh;'
mice vor îndhsiia contoâste pentru creşte­
rea viermilor de mătase şi producerea go­
goşilor de înălţase ca gospodăriile agricole
colective, întovărăşirile. agricole, asociaţii­
le de crescători, gospodăriile individuale,
unităţile cooperatiste, şcolile şi diferitele
aşezăminte, după cam urm ează:
— MHriiŞtetnul Industriei Uşoare, pentru
gogoşi de m ătase i n d u s t r i a l e ¦
— Miniistetrall Agricnilitairii şi Silvicultorii de comună sau grupul de comune, precum
şi insitiltoltol de Cercetări Agronomice al
Academiei R PJR,, pentru gogoşi de mă­
tase 'de reproducţie';
— M nM îaral Industriei Chimice, pentru
vtenrni, în . scopul producerii firelor chirur-
gioale '(seWtoa).
ART. 2. — Producătorii care vor în­
chei® contracte cu uniităţâle contractante
vor 'bemsffic&a de urm ătoarele avantaje :
— 'vaar primii graitalit sămânţa de vieomi
de m ătase înviată de către agenţii auto­
rizaţi cSfe 3 ocfli hârtie de aşternut şi
oEte o coală şi Jum ătate hârtie perforată,
peritau fiecare giram de sămînţă contrac­
tată ^ cffite un Mlogram dezinfectant (pu-
oioasă sau -ianmofl) pentru fiecare 10
grame sămânţă co n tractată;
— v or putea culege gratuit frunzele de
dud necesare hxănirii viermilor rezultaţi
din cantitatea de sămînţă contractată, de
pe durii proprietatea statului, în baza le-
giitimaţălor eUbsnate în acest scop de uni-
tr.ţils contractante Toate ministerele şi
inşfiiltoiţiille de stat care deţin duzi vor
pune la dispariţia crescătorilor contrac­
tanţi franzele de d u ri;
— v o r primi materialul săditor de dud
de la comitetele executive ale sfaturilor
populare, fără p lată;
— vor putea cumpăra, la- preţ de stat,
fire de bumbac, conform cu prevederile
ds mai jos.
AST. 3. — Preţurile de contractare pe
Mlogram gogoşi de mătase se stabilesc
după cum urm ează:
Â. Pentru gogoşi de mătase
industriale %
ă) In cazul cînd contractul, se încheie
cu gospodăriile individuale sau asociaţii de
crescători, şcoli şi diferite aşezăminte,
pentru predarea gogoşilor de mătase verzi
rezultate din întreaga cantitate de sămînţă
conform producţiei medii stabilite pe re­
giune.
Călit. I-a Călit. 11-a Călit. IlI-a
— gogoşi led lei lei
verzi 30,00 9,00 2,50
b) In cazul cînd contraotuă se încheie
cu gospodăriile individuale sau asociaţii
de crescători, pentru predarea gogoşilor de
mătase verzi rezultate din 50% din can­
titatea de sămînţă, conform producţiei me­
dii stabilite pe regiune, se va reţine cos­
tul seminţei, hîrtded şi al dezinfectantului
pentru partea de gogoşi de mătase ce ră­
mâne crescătorilor, plătindu-se următoa­
rele preţuri:
Călit. I-a Călit. I l-a Călit. III-?.
— gogoşi lei lei lei
verzi 24,00 7,00 2,00
c) In cazul cînd contractul se încheie
cu gospodăriile agricole' colective sau în­
tovărăşirile agricole, pentru predarea go­
goşilor de mătase verzi rezultate din în­
treaga cantitate de sămînţă, Conform pro­
ducţiei medii stabilite pe regiune:
Călit. I-a Călit. I l-a Calat. IlI-a
— gogoşi led lei . lei
verzi 40,00 12,00 3,50
B. Pentru gogoşi de mătase
de reproducţie
Gogoşilor- verzi din rasa galben euro­
pean centurat se vor plăti la preţurile ma­
jorate ou 10%, iar gogoşile verzi rasele
auriu şi. alb chinez, alb european şi alb
sferic, la preţuri majorate cu 20% faţă
de preţurile stabilite pentru gogoşile de
mătase industriale, specificate la punctele
a, b şi c de mai sus.
C. Pentru viermii de mătase
Pentru viermii de mătase destinaţi
producerii setolined se va plăti preţul de
12 led/kg.
ART. 4. — Contractanţii vor putea
cumpăra fire de bumbac, la preţul unic
de stat, în raport, cu cantitatea de gogoşi
de mătase v erzi' calitatea I-a ce o vor
preda, după cum urm ează:
a) Pentru gospodăriile individuale, aso­
ciaţiile de crescători şi diferitele aşe­
zăminte :
— 200 grame fire bumbac pentru 1 ki­
logram gogoşi verzi calitatea I-a.
b) Pentru gospodăriile agricole colec­
tive şi întovărăşirile agricole:
— 250 grame fire bumbac pentru 1 ki­
logram gogoşi verzi calitatea. I-a.
c) Crescătorii care contractează preda­
rea de viermi de mătase pot cu m p ăra:
— 80 grame fire bumbac pentru 1 ki­
logram viermi de mătase.
H otărîre
ART. 5. — Ministerele contractante vor
însărcina, în fiecare comună sau grup. de
comuneţ, în raport cu . numărul duzilor,
crescătorii cu organizarea şi îndrumarea
creşterii viermilor de mătase, oare vor fii
denumiţi agenţi sericicoli comunali şi oare
vor fi retribuiţi după cum urm ează:
— 0.60 lei pentru fiecare gram de să­
mînţă de viermi de mătase contractată în
Comuna sau grupul de comune ce consti­
tuie raza sa de activ itate;.
— 1,20 lei pentru fiecare kilogram de
gogoşi de mătase verzi calitatea I-a predat
şi pentru munca depusă de agentul seri­
cicol pentru învierea seminţei, distribui­
rea viermilor înviaţi, îndrumarea crescă­
torilor în perioada de creştere, controlul
clasării gogoşilor, îndrumarea şi organi­
zarea predării producţiei realizate şi pen­
tru controlul executării Contractelor.
De asemenea, agenţii sericicoli comunali
pot cumpăra fire bumbac, la preţul unic
de stat, la predarea gogoşilor de mătase
după cum urm ează:
Pire bumbac
kg. mătase şi îmbunătăţirea celor existente;
Pînă la 150 kg. gogoşi verzi cal. I-a 1
De la 151-300 kg. gogoşi verzi călit. I-a 2
De la 301-500 kg. gogoşi verzi călit. I-a 3
De la 501-750 kg. gogoşi verzi călit. I-a 4
De la 751-1000 kg. gogoşi verzi caliiit I-a 6
Peste 1000 kg. gogoşi verzi oalit. I-a 7
Gospodăriile agricole Colective, şcolile şi
diferitele aşezăminte care fac singure în­
vierea seminţei vor primi peste preţui de
bază cîte 1,20 lei pentru fiecare kilogram
de gogoşi verzi de calitatea I-a predat'.
ART. 6. — Pentru a se evita, răspîndi-
rea bolilor în crescătoriile de viermi de
mătase se interzice creşterea viermilor de
mătase din sămînţă produs propriu. Con--,
travenienţilor li se vor aplica prevederile
legii sericicole nr. 152/1947.
ART. 7. — Contractarea gogoşilor de
mătase verzi industriale şi de reproduc­
ţie, precum şi a viermilor se face pe baza
Contractelor tip elaborate de către minis­
terele contractante, în conformitate cu
prevederile prezentei Hotărâri şi se avi­
zează de Comitetul de Stat pentru Colec­
tarea Produselor Agricole şi Ministerul
Agricultorii- şi Silviculturii.
ART. 8. — Crescătorii contractanţi sânt
obligaţi să execute prevederile contractu­
lui tip cu privire la păstrarea în bună
stere a duzilor, la creşterea raţională a
viermilor de mătase, conform instruc­
ţiunilor sericicole stabilite de Ministerul
Agriculturii şi Silviculturii.
ART. 9. — Ministerele contractante sînt
obligate:
— să distribuie în termen materialele
necesare creşterii vierm ilor;
— să distribuie, prin agenţii sericicoli
comunali, viermi de mătase înviaţi de că­
tre Crescătorii contractanţi;
— să preia şi să plătească la recepţio-
nare întreaga producţie de gogoşi de mă­
tase obţinută şi predată de crescători, pe
calităţi;
— să asigure contractanţilor, la preda­
rea producţiei de gogoşi de mătase, can­
tităţile de fire de bumbac prevăzute în
prezenta Hotărâre ;
— să asigure termometre camerelor de
incubat;
— în caz de ivire a bolilor în crescăto­
riile de viermi de mătase să asigure can­
tităţi suplimentare de hîrtie de aşternut
şi perforată, proporţional Cu cantitatea de
sămînţă contractată şi gradul de desfă­
şurare a bolii.
ART. 10. — Ministerul Agriculturii şi
Silvicultorii şi Ministerul Gospodăriei Co­
munale şi Industriei Locale, împreună cu
comitetele executive ale sfaturilor popu­
lare, Ministerul Transporturilor Navale şi
Aeriene, Ministerul Căilor.Ferate vor exe­
cuta plantaţii de duzi în plantări masive
izolate şi compleotări de goluri, conform
anexei nr. 1 care face parte integrantă din
prezenta Hotărâre.
Defalcare® pe regiuni va fi făcută de
Ministerul Agricultorii şi Silviculturii.
ART. 11. — Plantările de duzi se vor
executa sub îndrumarea tehnică a orga­
nelor agricole şi silvice locale, pe loturi
sericicole rezerve de stat, porţiuni de iz­
lazuri, terenuri degradate #sau în curs de
degradare, pe loturi sericicole nou create Silviculturii va stabili producţia medie de
din rezervele de stat, în perdelele de pro­ gogoşi de mătase pe regiuni, ce trebuie să
tecţie, de-a iungul şoselelor republicane,
regionale, raionale şi comunale, precum şi
de-a lungul căilor ferate situate în ime­
diata apropiere a Comunelor şi satelor.
ART. 12. — In vederea asigurării mate­
rialului săditor de dud în cantităţi cât mai
mari, Ministerul Agriculturii şi Silvicultu­
rii, împreună cu comitetele executive ale
sfaturilor populare, Ministerul Transpor­
turilor Navale şi Aeriene, Ministerul Căi­
lor Ferate vor lua măsuri pentru extinde­
rea suprafeţelor destínate în acest scop, în
pepiniere proprii, conform anexei nr. 2,
care face parte integrantă din prezenta
Hotărâre.
Ministerele, care au sarcina de a pro­
duce materialul săditor şi a executa plan­
tări de duzî vor înainta spre avizare Mi­
nisterului Agricultorii şi Silviculturii, pînă
la data de 15 august a fiecărui an, pla­
nurile pentru anul următor.
GK. GHEORGHiU-DEJ
Preşedintele Consiliului de Miniştri
----- ’-------------------------------------------------------------------- Consiliului de Miniştri
DRUMUL SOCIALISM ULUI
ART. 13. — Ministerele şl instituţiile de
stat care deţin plantaţii de duzi, precum
şi comitetele executive ale sfaturilor popu­
lare vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea
plantaţiilor existente, prin tăieri de re­
generare, aplicarea de îngrăşăminte şi
aplicarea de măsuri agrotehnice speciale,
după un plan stabilit în colaborare cu
Ministerul Agricultorii şi Silviculturii.
Nici un deţinător de duzi din sectorul
socialist şi individual nu are voie să taie
sau să scoată duzi şi nici să-i stropească
cu substanţe vătămătoare creşterii vier­
milor de mătase, fără avizul organelor
agricole. Contravenienţii sânt pasibili de
amenzile prevăzute în art. 61 şi 63 din
Codul silvic.
ART. 14. — Ministerul Agriculturii şi
Silviculturii şi. Instituitul de Cercetări
Agronomice al Academiei R.P.R vor dez­
volta sectorul- de cercetări ştiinţifice pri­
vind următoarele probleme:
— orearea de noi varietăţi de dud şi
determinarea celor mai bune metode agro­
tehnice în cultura dudului;
— îmbunătăţirea metodelor tehnice de
creştere a viermilor de m ătase;
— crearea de rase noi de viermi de
— studiul introducerii de plante noi în
creşterea viermilor de mătase, pentru pe­
rioade scurte, în cazuri de calamitate
a duzilor;
— studiul introducerii creşterilor repe­
tate pentru a obţine mai multe recolte de .
gegoşi pe an ;
— determinarea măsurilor de prevenire
şi combatere a bolilor viermilor de mă­
tase.
Vor produce în fiecare an, pînă. la 1
decembrie, cantitatea de sămînţă de
viermi de mătase necesară acoperirii in­
tegrale a planului de creştere a viermi­
lor de mătase pe anul următor.
ART. 15. — Ministerul Agriculturii şi
Silviculturii răspunde pentru realizarea
planului de producţie la gogoşi de mătase
crude (verzi).
In acest scop, va asigura îndrumarea şi
asistenţa tehnică prin organele sericicole
regionale şi raionale.
ART. 18. — Ministerul învăţământului,
în colaborare cu Ministerul Agricultorii şi
Silvicultorii,- va lua măsuri pentru intro­
ducerea sericiculturii ca disciplină obli­
gatorie în institutele de învăţământ agri­
c o l . superior, în şcolile tehnice de maiştri
în. agricultură, în şcolile profesionale agri­
cole de ucenici, precum şi în cadrul lec­
ţiilor de ştiinţe ale naturii în şcolile ele­
mentare.
In şcolile tehnice de maiştri în agricul­
tură, în şcolile profesionale agricole de
ucenici, precum şi în şcolile elementare se
vor organiza creşteri demonstrative de
viermi de mătase, sub îndrumarea cadre­
lor didactice.
ART. 17. — Ministerul Agriculturii şi
Silvicultorii, Ministerul Industriei Uşoare
şi comitetele executive ale sfaturilor popu­
lare vor lua măsuri pentru intensificarea
acţiunii de propagandă şi îndrumare seri­
cicolă, prin difuzarea, în rîndui crescăto­
rilor, de afişe pliante, planşe, foi volante
şi broşuri de popularizare, precum şi prin
radio şi presa centrală şi conferinţe în ca­
drul căminelor culturale în ' trimestrele I
şi II ale fiecărui an.
ART. 18. — Comitetele executive ale
sfaturilor populare sînt obligate:
— să sprijine unităţile ou sarcini de
contractare pentru realizarea planului de
contractare, asigurarea mijloacelor de
transport necesare transportării producţiei
de gogoşi predate, pentru depozitarea în
condiţii bune a gogoşilor de m ătase;
— să îndrume pe crescătorii contrac­
tanţi, prin organele agricole de speciali­
tate, în vederea executării la timp şi în
condiţii bune a lucrărilor prevăzute în in­
strucţiunile sericicole;
— să ia măsuri de pază şi bună între­
ţinere a tuturor plantaţiilor de duzi.
ART. 19. — Comitetul de Stat al Pla­
nificării va repartiza ministerelor con­
tractante cantităţile de fire de bumbac ne­
cesare executării contractelor încheiate în
baza prevederilor prezentei Hotărâri.
ART. 20. — Ministerul Finanţelor, prin
Banca de Stat a R.P.R. şi Banca Agricolă,
va asigura ministerelor interesate credi­
tele necesare executării prevederilor pre­
zentei Hotărâri.
ART. 21. — Ministerul Agriculturii şi
rezulte dintr-un gram de sămînţă de
viermi de mătase.
Ministerul Agriculturii şi Silvicultorii şi
Ministerul Industriei Uşoare vor organiza
anual cursuri de scurtă durată cu agenţii
sericicoli comunali şi cu deferenţii tehnici
raionali, în perioada 15 martie—15 aprilie.
ART. 22. — Respectarea condiţiilor
contractuale este obligatorie pentru ambele
părţi. Nerespectarea lor atrage după sine
sancţiunile prevăzute de Decretul nr.
274/1954.
ART. 23. — Se abrogă prevederile
H.C.M. nr. 754/1952 privind măsurile ce
trebuie luate pentru dezvoltarea creşterii
viermilor de mătase, a producţiei gogoşi­
lor de mătase şi extinderea plantaţiilor de
duzi în R.P.R. şi ale H.C.M. nr. 11/1954
cu privire la îmbunătăţirea sistemului de
contractare la plante tehnice, medicinale,
aromate şi a gogoşilor de mătase.
PETRE COSTACKE
Diicctor general al Treburilor
Nr. 451
Ciwîntul fruntaşilor din agricultura
3.2 0 0 kg de porumb Consfătuire cu cultivatorii de sfeclă de zahăr 2 2 .400 kg cartofi
boabe la hectar D u m inică 6 fe b r u a r ie , a p r eţ a v a n t,aj.os şi o în sem n ata la heefar
Eu am însămînţat porumbul avut loc în com una Uia o con­ cantitate de borhot. Dacă eşti îndrăgostit de pă-
în rînduri, cum mai făcusem şi sfătuire raională cu cultiva­ Ţ ăran u l m u n citor B u d ai mînl pentru a-1 lucra bine şl
în alţi ani.
torii d e s fe c lă d e za h ăr, org a­ F ra n cisc a arătat ap o i cum dacă aplici toate metodele agro­
Terenul destinat pentru insă-
mînţat îl aveam arat de cu toam­ n izată d e ziaru l „Drumul S o­ ş i- a lu crat păm întul. M ai¦intîi, tehnice cu siguranţă că. poţi ob­
na. Peste iarnă, am pus pe el
vreo 10—15 căruţe de bălegar cialism ului" în cola b o ra re cu ¦toam n a i- a fă cu t o arătu ră ţine producţie bogată la hectar.
bine putrezit pe care l-am aşe
zat în grămezi. Primăvara, duoî C om itetul d e p a r tid raio n a l şi a d în că la 25 cm., ia r în p r i­ Aşa am făcut şi eu cind: am
ce se zvîntase pămîntul, am Im
prăştiat bălegarul şi am grăpat S fatu l p op u la r a l raionu lu i m ă v ară, p r in lu n a m artie însămînţat cartofii. După. ce re­
Insămînţarea am făcut-o prin Ilia. L a con sfătu ire, au fo st la grăpat. Mai tîrziu, e l a coltasem păioasele, am făcut
luna lui aprilie. Cînd porumbul
avea 2—3 frunze i-am făcut p rezen ţi u n n u m ăr d e p este m a i fă cu t o arătu ră de su p ra­ dezmiriştilul şi pe urmă am ca­
200 ţăran i m u n citori. M ai în- fa ţă şi n u m ai du pă a c e ia a b ă ­ rat gunoi de grajd bine putre­
iîi, tov arăşu l in g in er ag ron om gat în g răşăm in tele ch im ice şi zit.
Albu, a ţinut un referat des­ a însăm înţat sfecla de zahăr. Cînd am început să împrăş-
pre fe lu l cu m se cu ltiv ă s fe ­ D istanţa în tre rîn d u ri e l a lă ­ tiu. gunoiul, am şit făcuţi arătura
cla d e za h ăr şi d esp re rezu l­ sa t-o d e 45 cm. şi a tăvălu gii adîncă de toamnă. Primăvara,
prima praşilă fără muşuroi, ră- tatele obţin u te p în ă acu m 'la d e d ou ă ori. După c e s fe c la a peste, arătură, am dat. numai: cu
rindu-1 totodată pe rînd la dis­ con tractarea ac e s te i p lan te. răsărit şi a dat 3— 4 fru n ze, el cultivatorul. La insămînţarea
tanţă de 10 cm. unul de altul. După r efera tu l p rezen tat, nu­ a. fă cu t p ra şila în tîia şi. rări- cartofilor, cuiburile le?am> îăcut
m eroşi cu ltiv atori de s fec lă tul, ia r d u p ă tr ei s ă p tă m în i i-a după cum m-am gindit eu. la o
După vreo 10 zile am executat d e za h ăr s-au în scris la cu- fă cu t p ia ş ila I I - a . D upă p a ­ distanţă de 60 cm. unul de al­
a doua praşilă, iar mai tîrziu a v în t şi au v orb it d esp re e x ­ tru săp tăm în i d e la p raşila tul sub formă de pătrat
treia. ţ perienţa lor şi avantajele pe Il-a, a făcut praşila a IlI-a La însămînţare, în fiecare cuib
care le au contractînd culti­ cu prăşitoarea mecanică. am pus numai cite un cartof,
La recoltare, de pe suprafaţa varea acestei plante cu fabri­ dar acesta era din sămînţă pe
cile de zahăr. Printre cei care L a consfătuire, au m ai luat care o alesesem încă din toamna
de 0,30 ha. cît o aveam însă- au luat cuvîntul, se numără cuvîntul şi Orşa G h erasim anului trecut. Aşa, incit la fie­
şi ţăran u l m u n citor B u dai preşedintele gospodăriei colec­ care cuib, eu am pus numai car­
mînţată cu porumb, am obţinut Francisc din comuna Hărău. tive din Ilia, Iştoc Petru, co­ tofii cel mari, presărind peste ei
El a arătat că a avut cultivat lectivist din Hărău, Uscat R o­ şi puţin bălegar.
peste 950 kg., ceea ce ar veni în an u l trecu t o su p ra fa ţă d e 0,20 mulus întovărăşit din Pojoga
ha. şi a obţin u t o p rod u cţie de şi alţii, care au pus întrebări Cînd frunzele au început să
medie 3.200 kg. la hectar. 6000 kg., care, socotită la un pe marginea referatului to­ apară, i-am făcut prima praşilă
h ectar, în seam n ă 30.000 kg. v arăşu lu i in gin er A lbu şi au fără muşuroi. Cînd frunzele
Văzînd producţiile mari ce B udai Francisc, a spus că pen­ vorbit despre experienţa lor în ajunseseră la 4 —6 cm., am exe­
tru can titatea d e 6000 kg. s fe ­ cultivarea sfeclei de zahăr. cutat a doua praşilă. şi. mai tîr­
le-au obţinut ţăranii muncitori clă de zahăr predată fabricii ziu a treia. La recoltare, de pe
de zahăr din Bod, a primit Consfătuirea s-a încheiat cu suprafaţa de 0,10 ha. însăminţată
rare au cultivat porumbul a- 1S00 lei, 39 kg. za h ăr, săm în ­ cu cartofi am obţinut 2.240 kg.,
o demonstraţie practică des­ adică; în medie 22.400 kg. la
nul trecut în pătrat, am de gînd ţă, îngrăşăm inte chim ice la hectar.
pre avantajele cultivării sfe­
să aplic şi eu această metodă.
clei de zahăr.
De aceia, am dezmirişlit locul
după ce am recoltat păioasele.
am mai făcut în toamnă o ară­
tură adîncă, iar astă iarnă am
cărat pe lot bălegarul de grajd. Incurajîndu-mă de producţia
Alegerea seminţei şi încerca­ PE S C U R T obţinută anul trecut la cartofi,
rea puterii ei de germinaţie, con­ m-am hotărît ca în acest an să
stituie pentru mine o preocupare ° Anul trecut colectiviştii din şiţî din satul Cistei raionul Alba, obţin o producţie maî mare Ia
deosebită, pentru că şi de cali­ Peşteniţa raionul Haţeg, au cul­ au însămînţat anul trecut po­ hectar şi să cultiv o suprafaţă
tatea seminţei depinde în mare tivat o suprafaţă însemnată cu rumbul în cuiburi aşezate în mai întinsă cu cartofi ca anul
porumb. Datorită aplicării me-. pătrat. Datorită acestui fapt, ei trecut.
măsură obţinerea de producţii todelor agrotehnice înaintate, ei au recoltat de pe un hectar o Pînă în prezent am terenul
mari la hectar. au cules toamna, în medie, 3.500 cantitate de 2600 kg. porumb- deja pregătit cu arătura adîncă
Sînt sigur, că respectînd re­ kg. porumb la hectar. boabe. din toamnă făcută, iar acum
gulile agrotehnice de întreţinerea • Drăghici Ioan ţăran munci­ • In comuna Băcia din raio­ mi-am pus cartofii la iarovizal,
culturii de porumb, voi putea tor din comuna Oarda de Jos, nul' Hunedoara, ţăranul munci­ apueîndu-mă totodată să-mi fac
este un bun cultivator de po- tor Toma Ioan este mult stimat şi un marcator care-mi va ajuta
obţine o producţie mai bogată rumb. Anul trecut, de pe de ceilalţi locuitori ai satului să fac cuiburile dispuse în pă­
la hectar. prafaţă de 0,28 hectare, el a re­ pentru recoltele bogate pe care trat
MUNTEANU MIHAI coltat o cantitate de 1350 kg. ie obţine an de an. Şi anul tre­ CIUGUDEANU IOAN
ţăran muncitor din satul porumb, ceea ce socotit Ia 1 hec­ cut, Toma Ioan a cules de pe un ţăran muncitor
Sintuhalm raionul lila comuna Oarda de Jos
tar, înseamnă 4655 kg. hectar o cantitate de 3000 kg.
• Ţăranii muncitori întovără- porumb. raionul Alba
In întîmpinarea însămînţărilor de primăvară
Reparaţiile ta S.M.T. O răştie. In toiul reparaţiilor. Fruntaşe pe raion sînt comunele Balşa,
Almaş, Homorod şi altele, şi au rămas în
Prin efortul -depus de muncitorii- veniţi: In fiecare zi, ţăranii muncitori din co­ urmă comunele Ceru-Băcăinţi şi BLandiana.
din industrie şi mecanizatorii staţiunii, în muna Vinerea, se duc cu uneltele şi maşi­
munca de repararea maşinilor şi uneltelor nile agricole la cele 5 centre de reparat
egricole S M.T. Orăştie a ajuns pînă acuma înfiinţate pe comună.
să aibă reparate un număr- de 5 tractoare L ip să de preocu pare in repararea
K-.D. 35, 4 şasiuri, 19 pluguri de tractor, Pînă acum, ei au reparat 39 pluguri de tr a c t o a r e l o r .
35 grape cu Colţi, 20 grape stelate, 12 tracţiune animală, 9 grape, 2 trioare, un
secerători-legători, 24 batoze, 7 disouttoa- tractor şi altele.
re, 10 cultivatoare, 10 semănători, 6 re-
m orci-cisteme şi 21 motoare eleotrice. Printre cei mai dornici de a avea tot
inventarul agricol necesar muncilor de Cu ajutorul fierarilor de la centrele de
La obţinerea acestor rezultate, s-au evi­ primăvară pregătit, se află ţăranii mun­ reparat maşini şi unelte agricole, ţăranii
denţiat echipele conduse de tovarăşii Bog- citori Romoşan Miron, Herlea Nicolae, muncitori din raionul Haţeg caută să-şi
dal Otto, Măgurean Mihai, Mihăilă Avram, Danciu Comei şi Turtea Alexe. repare din timp tot inventarul agricol, ne­
Stelniuc Ioan şi alţii,, care au executat re­
paraţii de cea mai bună calitate. Pentru o recoltă bogată.
Dar aceste rezultate nu sînt suficiente. Ţăranii muncitori din comuna Almaş,
Rămânerea în urmă cu repararea tractoa­ avînd dorinţa de a obţine recolte bogate cesar lucrărilor din primăvară.
relor trebuie să dea de gîndit conducerii în acest an, dau o mare atenţie transpor­ Pînă acum, la cele 90 centre de reparat
S.M.T., Fără tractoare bine puse la punct, tării bălegarului de grajd la cîmp.
nu este posibilă începerea cU succes a înfiinţate pe raion, ţăranii muncitori au
Campaniei de primăvară. Pînă în prezent, ed au transportat peste reparat peste 675 pluguri, 421 grape, 22 se­
1.120 tone bălegar, făcîndu-1 grămezi pe mănători, 3 tractoare şi 3 pluguri de trac­
Colectiviştii se pregătesc să o suprafaţă de teren de 250 hectare. tor.
cultive legume. Paralel Cu această muncă, ei au cură­ In fruntea muncilor se află ţăranii mun­
ţat şi peste 1.130 pomi fructiferi de dife­ citori din comunele Sarmisegetuza, Toteştd,
Colectiviştii din comuna Geoagiu, se rite varietăţi.
pregătesc să asigure în acest an recolte Rîu-Alb şi altele.
bogate de legume. îş i curăţă seminţele Dar aceste rezultate nu sînt deloc în-
Prin buna organizare a muncii ei au In raionul brăştie, ţăranii muncitori cîntătoare. Rămânerea în urmă cu repa­
reuşit să repare cele 530 m.p. răsadniţe ce s-au apucat să cureţe seminţele pe oare le rarea tractoarelor, trebuie să dea de gîn­
le aveau de reparat, făcînd totodată şi 8 vor semăna în primăvara aceasta. La cele dit secţiunii agricole raionale, care ar fi
paturi calde, care, aşteaptă să fie însămân­ 36 centre de selecţionat seminţe înfiinţate putut să se intereseze mai mult de această
pe raion, ei au curăţat peste 69.800 kg. de
ţate cu legume. seminţe de grâu de primăvară, orz de pri­ muncă.
Primii în aceste munci au fost colecti­ măvară, ovăz, borceag şi altele.
Dacă lua legătură mai din timp cu în­
viştii Fridrich Eduard, Manea Augustin şi treprinderile industriale Călan sau Hu­
Ivan Iosif. nedoara pentru confecţionarea pieselor de
schimb necesare la reparaţii, ou siguranţă
că şi cele 9 tractoare care se mai află de
reparat erau terminate pînă acum.
Sfatul popular raional, trebuie să ia mă­
suri de urgenţa pentru a face posibilă re­
pararea acestor tractoare, necesare bunei
reuşite a lucrărilor din campania de pri­
măvară. ..,
O SARCINĂ A TUTUROR cîte are această şcoala, doar singur pro­ muncitor Tema Gheorghe din satul Poc­
fesorul Otto Cun, .are sarcină în această niţa Tomii, comuna Cerbăl, raionul Hu­
Cu toate greutăţile întâmpinate în a- direcţie, sarcină însă ce nu şi-a dus-o la nedoara, care, deşi înainte de a veni la
ceastă direcţie, cadrele didactice din co­ îndeplinire.
curs, nu văzuse niciodată schiuri, a reu­
muna Geoagiu radonul Orăştie, au obţinut Socotim că o asemenea concepţie, ca cea şit să-şi însuşească aşa de bine această
pe linia alfabetizării rezultate frumoase. care vîntură printre cadrele didactice ale ramură sportivă încât, la sfîrşitul cursu­
Din cei peste 600 de neştiutori de carte, cîţi Şcolii medii pomicole din Geoagiu, trebuie lui s-a situat printre cei mai buni.
rămăseseră de pe urma burgheziei, azi fără şovăire azvîrlită la lada cu vechi­
mai sînt puţini şi aceştia sînt pe cale de turi. Sarcina alfabetizării nu este numai a LUCRURI NEGLIJATE
a-şi însuşi cunoaşterea slovelor. Mulţi sînt cadrelor didactice de meserie, ci a tutu­ In satul Sîntandred raionul Hunedoara
cei cari — datorită muncii sistematice ce ror intelectualilor cinstiţi, a tuturor ce­ la gospodăria agricolă colectivă, exista
a fost dusă cu ei — au reuşit ca azi să lor care iubesc politica puterii populare, un frumos colţ roşu, oare, e înzestrat cu
desprindă cu uşurinţă taina slovelor şi care iubesc viaţa nouă ce se deschide lu­ o bibliotecă de peste 1.000 volume. Din
mai mult chiar, să muncească în loouri de minos în faţa noastră.
răspundere. E semnificativ în această păcate însă, aceste cărţi stau bine zăvo­
privinţă oazul tovarăşei Iacobuţ Elena, UN LUCRU FRUMOS rite în dulap, fără a fi citite de cineva.
Tovarăşa Băda Juja, responsabilă, este
care a fost neştiutoare de carte, iar azi e Sprijinit îndeaproape de către C.C.F.S. prea puţin frământată de acest lucru. De
telefonistă, sau cel a lud Pintea Procopie regional şi de către Comitetul regional altfel, nici conducerea gospodăriei nu s-s
oare a ajuns ca- astăzi să fie la şcoala de U.T.M., Consiliul sportiv regional „Recol­ dovedit mal grijulie în această privinţă
ofiţeri
Dar, pentru complecta lichidare a întu­ ta“, a organizat în oraşul Alba lulia un Tovarăşii de la secţia culturală a sfa­
curs pentru instructori voluntari. Acest tului popular regional, ştiu prea bine des­
nericului moştendit, trebuie încă dusă curs, la care au participat 68 de tineri pre aCest lucru, dar s-au mulţumit doai
o luptă susţinută. învăţătorii din a- din comunele şi satele regiunii noastre, a „să ştie'* şi să „raporteze mai departe”
ceastă comună sînt conştienţi de acest lu­ avut drept scop formarea de instructori Atîta însă nu e deajums, colectiviştii nr
cru şi stăruinţa ce i-a caracterizat, nu a sportivi voluntari oare, să sprijinească pot învăţa nimic din aceasta. Ei pot în­
slăbit nici o clipă. In munca lor însă sînt apoi organizarea şi desfăşurarea „Spar- văţa doar din cărţi, din audiţiile de la ra­
în prea mică măsură ajutaţi de către ca­ tachiadei de iarnă a satelor“. Cursul care dio, din conferinţe şi din alte lucruri d<
drele didactice de la Şcoala medie pomi­ a durat 7 zile, a' cuprins în programa sa acest fe l ce a r trebui să le fie prezen­
colă. Lăsîndu-se legănate de greşita soco­ ore teoretice şi practice de schi, volei, gim­ tate la colţul roşu.
teală că, dacă sînt ingineri de meserie şi nastică, oină şi lecţii tematice despre or-_j
nu profesori, această treabă nu le-ar a- ganizarea Spartachiadei şi a diferitelor Toţi cei care răspund de această rar-
cină, au datoria să treacă de îndată Ir |
parţine, nu au luat parte la bătălia concursuri locale.
pentru rezolvarea ou succes a problemei Din cei care au participat la acest curs, măsuri, pentru o cît mai grabnică îmbu­
alfabetizării Din cele 6 cadre didactice, se remarcă în mod deosebit tînărul ţăran nătăţire a lucrurilor.
-------------------- ------------------- ------------------------