Page 5 - 1956-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VÂI

Muncitori, tehnicieni şi ingineri! Luptaţi pentru sporirea
producţiei, pentru creşterea neîntrerupta a productivităţii
muncii, pentru reducerea continuă a preţului de cost în anii
celui de-al doilea cincinal!

Declaraţia lui N. A. Bulganin, Mesajul de Anul Nou rostit la Spre noi succese

preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., radio de tovarăşul dr. Petru Groza, în cel de-al II-lea cincinal
cu prilejul Anului Nou
preşedintele Prezidiului In prima zi de muncă din Noul An
MOSCOVA (Agerpres). — TASS obţinerii unor hotărîri de comun a-
Societatea de radio franco-engleză cord asupra problemelor internaţio­ Marii Adunări Naţionale a R. P. R.

Pathe-Marconi a adresat lui N. A. nale arzătoare. Ne-am convins şi mai In noaptea de 31 decembrie, tova­ poporul nostru iubitor de pace şi 2 ianuarie, prima zi de muncă din noul La şantierul din Lupeni, în ziua de 2
Bulganin, preşedintele Consiliului de răşul dr. Petru Groza, preşedintele dornic de a trăi în bună înţelegere
Miniştri al U.R.S.S., rugămintea de mult de justeţea acestei căi cu prile­ Prezidiului Marii Adunări Naţionale cu toate popoarele va continua să an şi noul cincinal. După bucuria petre­ ianuarie, numai plnă Ia ora 14, numeroase
jul recentei călătorii în India, Birma­ a R.P.R., a rostit la staţiile noastre de sprijine cu tărie politica consecventă
a face cu prilejul Anului Nou o de­ nia şi Afganistan. Prietenia noastră radio mesajul de Anul N ou: de pace a guvernului ţării. Acum, cerii unui revelion frumos, vine bucuria pri­ brigăzi işi realizaseră şi depăşiseră planul
claraţie care să !ie transmisă la 1 ia­ cu aceste ţări, precum şi cu alte ţări,
nuarie 1956 la toate posturile de ra­ se bazează pe cunoscutele cinci prin­ Dragi prieteni şi tovarăşi, cînd din iniţiativa şi cu sprijinul mei zile de muncă din cel de al doilea cin­ zilei. Aşa de pildă, brigada de tencuitorl
Uniunii Sovietice, al celor 51 de ţări
dio din lume. cipii. Acestea sînt principiile respec­ In anul care s-a sfîrşit, poporul care au votat pentru admiterea Ro- cinal. Muncitorii Uzinei de reparat uti­ condusă de Căpitan Gheorghe, a tencuit,
N. A. Bulganin a !acut cu prilejul tării reciproce a integrităţii teritoriale nostru a încheiat încă un bilanţ rod-, mîniei în O.N.U., ne-am luat locul
şi suveranităţii, neagresiunii, nea­ nic, oglindind înfăptuiri de cea mai care ni s-a cuvenit, Republica Popu­ laj minier din Petroşani, au înscris pri­ pînă Ia acea oră, cu 6 m. p. mai mult de­
Anului Nou următoarea declaraţie: mare însemnătate în toate sectoarele lară Romînă se simte datoare a-ş!
„Felicit cordial cu prilejul Anului mestecului în treburile interne ale de activitate. Au muncit cu dragoste afirma cu şi mai puternică hotărîre mele victorii. La secţia turnătorie, lucrează cît avea planificat pe toată ziua, iar briga­
unui alt stat, egalităţii şi avantaju­ şi elan lucrătorii şi tehnicienii din u- voinţă de a contribui activ, alături
Nou pe toţi ascultătorii noştri, ori­ lui reciproc, coexistenţei paşnice. zinele şi fabricile în care ei se simt de toate ţările lagărului păcii -şi so­ echipa de turnători de oţel condusă de co­ da de zidari a lui Puserea loan, a mon­
cu adevărat stâpîni; au trudit cu sîrg cialismului, în frunte cu Uniunea So­
unde s-ar afla ei, şi le urez fericire, Convingerea noastră profundă este şi hărnicie ţăranii pe ogoarele oare vietică şi marea Chină populară la munistul MIron Alexandru. Ea şi-a de­ tat cu 7 m. p. şarpantă, mai mult decît
au rodit anul acesta mai mult decît lupta tuturor popoarelor iubitoare de
bucurie şi succes în viaţă. că aplicarea acestor principii de că­ în oricare alt an. Au muncit intens pace, pentru triumful spiritului Ge­ păşit planul zilei cu 95 la sută, iar zidarul prevedea norma.
Dacă întrebi astăzi milioane de oa­ tre toate ţările ar constitui un în­ în laboratoare şi institutele de cerce­ nevei, pentru statornicirea unei păci
semnat pas înainte pe calea întăririi tări oamenii de ştiinţă care pun în­ trainice în lumea întreagă. Latculic Laurenţîu, lucrind la bolta şl căp­ -A-
meni oare este dorinţa lor cea mai treaga lor capacitate creatoare în
fierbinte, ei vor răspunde fără îndoia­ încrederii între state şi a slăbirii în­ slujba intereselor poporului. Nu s-au Republica noastră populară nu a tuşeala unui cuptor electric, şi-a întrecut Cînd acele ceasornicului indicau ora 12
cordării internaţionale. odihnit nici creatorii din toate ramu­ avut nici odată atîţia prieteni sinceri norma cu 80 Ia sută. a zilei de 2 ianuarie, graficele brigăzilor
lă : pacea. de constructori de pe şantierul din Petro­
Popoarele pot şi trebuie să trăiască Noi ştim că pe această cale există rile artelor care au proslăvit în opere şi de nădejde cum are astăzi. Mai bine de două norme, au realizat în şani urcaseră simţitor. Numai pînă la a-
destule obstacole şi greutăţi, însă sîn­ de seamă viaţa cea nouă pe care şi-o Poporul nostru este mîndru de rea­ acea zi muncitorii Gurcă Francisc şt
în pace şi prietenie. Ele vor pace, tem ferm convinşi că dacă există bu­ făureşte poporul liber şi stăpîn pe Dolcoş Luca de la modelărie. De asemenea, cea oră, brigada de săpători condusă de
lizările noastre paşnice, de libertăţile depăşiri de normă între 60—120 la sută
deoarece ea va da fiecărui om sigu­ năvoinţă şi năzuinţă spre pace din
ranţa zilei de mîine, îl va elibera de partea tuturor statelor, ele pot fi în­ au obţinut şl muncitorii: Laurenţîu Nico- Impuşcatu îoan, a executat 26 m.c. săpă­
povara grea şi inutilă a înarmărilor, lăturate şi se poate ajunge la un a-
lae, Steiner losif, Popa loan, Vlădău Gheor- turi, vopsitorul Schwartz loan, împreună
îi va asigura posibilitatea de a mun­ cord asupra problemelor arzătoare.
ci în linişte şi de a construi o viaţă Anul care a trecut a oferit suficiente ghe şl alţii, de la secţia mecanică. cu brigada sa, a reuşit să execute 125 m.p.
vopsitorie, iar brigăzile de zidari conduse
mai bună. ? de Glăvan Petre şi Romilă Paul, au exe­
Noi sîntem pentru coexistenţa paş­ In prima zi de muncă din noul cincinal,
şi constructorii din Valea Jiului s-au apu­

cat cu nădejde de lucru, înscriind primele cutat în acest răstimp 16 şi respectiv 14

victorii pc graficul de producţie. m.c. zidărie.

nică ia statelor cu sisteme social-po- exemple în acest sens. Să muncim soarta sa. şi cuceririle sale revoluţionare şi res­ Angajamente pentru viitor

litice diferite, deoarece aceasta co­ cu şi miai multă perseverenţă şi tena­ Anul care a trecut a adus oameni­ pinge cu indignare orice încercări
respunde aspiraţiilor sfinte ale popoa­ citate pentru ca anul 1956 să conti­ ale cercurilor agresive imperialiste
nue şi să dezvolte aşa cum se cuvine lor muncii numeroase satisfacţii şi care caută să se amestece în treburi­ Oamenii muncii ăn regiunea noastră, au urmărit cu însufleţire desfăşurarea
relor tuturor ţărilor. realizările predecesorului său. le noastre interne. lucrărilor Congresului partidului. Ei continuă să discute cu mult interes sar­
Animaţi de aceste gînduri am par­ bucurii, prilejuite de succesele în cinile ce izvorăsc din documentele elaborate de congres.
Să urăm ca noul an să fie un an al realizarea sarcinilor puse de primul Dragi prieteni şi tovarăşi,
ticipat la conferinţa de la Geneva a slăbirii continue a încordării în rela­ plan cincinal înainte de termen. Cu acest prilej, muncitorii, inginerii şi tehnicienii din întreprinderile noastre,
Păşind pragul noului an, al unui fac propuneri preţioase pentru înlăturarea lipsurilor existente şi-şi sporesc angaja­
şefilor guvernelor, oare are o mare ţiile internaţionale, un an al întăririi In ultimele zile ale anului acesta nou an de muncă paşnică menită să mentele pentru a traduce în viaţă mai curînd sarcinile ce le revin în cel de al
însemnătate în ce priveşte înţelege­ păcii în lumea întreagă”. atenţia întregului nostru popor a întărească şi mai mult scumpa noas­ doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale.
rea reciprocă şi colaborarea în scopul tră patrie şi să aducă un nou spor
fost îndreptată spre lucrările celui
de-al II-lea Congres al Partidului

Răspunsurile lui N. A. Bulganin, Muncitoresc Romîn care i a adoptai de belşug în casele noastre, sîntem Din iniţiativa organizaţiei de partid, la zultatele să fie şi mai bune, colectivul de

hotărîri de o deosebită însemnătate, hotărîţi să nu ne precupeţim eforturi­ fabrica „Simion Bărnuţiu“ din Sebeş, s-au aci şi-a propus să mărească productivitatea
de importanţă istorică pentru mer­ organizat consfătuiri pe secţii, în care s-au
preşedintele Consiliului de M iniştri al U. R. S. S , sul nostru înainte pe calea construirii le pentru atingerea luminosului ţel discutat Raportul de activitate al C. C. al muncii obţinînd o economie de timp de $10
societăţii socialiste. care ne stă înainte. P.M.R. expus de tovarăşul Gh. Gheorghiu- ore lunar, să reducă preţul de cost cu 1,5
la întrebările lui Charles Shutt, conducătorul Biroului din Washington Dej, precum şi Directivele Congresului. ia sută faţă de cel realizat în 1955, să spo­
al Societăţii de televiziune şi jurnale de actualităţi „Telenews“ Acest Congres a deschis în faţa In alianţă frăţească, trainică, mun­ rească acumulările băneşti, economisind cît
citorii, ţăranii muncitori şi intelectu­
poporului romîn perspectivele măre­ Cei care au purtat discuţii, au arătal
MOSCOVA (Agerpres). — 7MSS naţional eficient asupra îndeplinirii ţe ale celui de-al doilea cincinal, în alii legaţi de popor, strîns uniţi în că şi în această întreprindere s-ău mani­ mai multe fibre prin extinderea metodei
hotărîrii corespunzătoare în această cursul căruia oamenii munGii, îndru­ jurul partidului şi guvernului care festat unele lipsuri arătate în Raport. De Rogacev, reducînd şi consumul specific la
transmite răspunsurile lui N. A. Bul­ problemă. Adoptarea unei asemenea maţi de Partidul Muncitoresc Romîn, conduc poporul cu înţelepciune şi cu pildă, s-a arătat că secţiile nu erau tot­ fibre cu 1,5 Ia sută.
ganin, preşedintele Consiliului de Mi­ vor cuceri noi izbînzi în lupta pen­ mînă sigură, privim cu toată încre­ deauna aprovizionate la timp cu materia
niştri al U.R.S.S., la întrebările lui hotărîri ar izbăvi popoarele de teama tru întărirea şi înflorirea patriei, pen­ derea viitorul ce ni-1 făurim. primă necesară, ceea ce ducea la pierdere Angajamente pentru mărirea productivi­
Charles Shutt, conducătorul Biroului unui nou război, ar pune capăt cursei tru înflorirea pronriei lor bunei stări. de timp preţios şi Ia muncă in asalt. De tăţii muncii şi îmbunătăţirea calităţii pro­
împovărătoare a înarmărilor şi ar In clipa în care intrăm în anul cel asemenea, cele 480 minute de lucru nu au duselor şi-au luat numeroşi muncitori c a :
din Washington al Societăţii de tele­ permite folosirea tuturor resurselor Ferm decis să-şi consacre toate nou mă adresez întregului nostru po­ fost folosite .din pHn_.de__către toţi munci­ Prundaru Dumitru, Socaci Rafila şi alţii,
viziune şi jurnale de actualităţi „Te­ statelor pentru dezvoltarea paşnică, por cu tradiţionala urare „La mulţi torii. iar pentru a reduce la zero timpii morţi,
lenews". pentru' ridicarea bunei stări a oame­ forţele înfloririi scumpei sale patrii/ ani !”. muncitorul Stănuţ Aurel s-a angajat să a-
Dezbătînd aceste probleme, colectivul fa­ plice cu stricteţe metoda predării maşinii
ÎNTREBARE: Consideraţi oare nilor. bricii s-a angajat ca păşind în noul cin­ din mers.
cinal, să muncească mal bine pentru a rea­
că spiritul Genevei, manifestat la Este greşit să se afirme că întrucît Comitetului regional P.M.R. Hunedoara liza mai multe şi mai bune produse de Luînd cunoştinţă de Documentele celui
conferinţa din iulie a.c. a şefilor gu­ atît Estul cît şi Vestul deţin arma larg consum, îmbunătăţind calitatea cu 1,5 de al II-lea Congres al P.M.R. şi de sar­
Ia sută faţă dc planificat, depăşind sarcinile cinile izvorite din Directive, colectivul sta­
vernelor celor patru puteri, mai tră­ cu hidrogen, posibilitatea unui răz­ Sub directa îndrumare a partidului, îndrumaţi în munca noastră de că­ de reducerea preţului de cost cu cel puţin ţiei C.F.R. din Simeria şi-a luat angajamen­
boi termonuclear se exclude în mod colectivul de muncitori, tehnicieni şi tre organizaţia de bază de partid şi 0,50 Ia sută, etc. Pentru sporirea producti­ te sporite pe care este hotărît să le traducă
ieşte şi va continua să trăiască ? automat. In fapt, asemenea afirmaţii ingineri de la întreprinderea carboni­ sprijiniţi de comitetul de întreprindere vităţii muncii, s-a propus calificarea a încă in fapte, în cel de-al doilea cincinal.
RĂSPUNS: însemnătatea istorică sînt în măsură să adoarmă vigilenţa feră din Vulcan, în decursul anului şi organizaţia U.T.M., vom căuta ca 15 muncitori la marochinăria uşoară şl grea.
popoarelor care se pronunţă pentru j 1955 a reuşit să-şi îmbunătăţească şi în anul ce urmează, anul 1956, să Astfel, muncitorii, tehnicienii şi funcţio­
a conferinţei de la Geneva a şefilor înlăturarea pericolului războiului a- considerabil metodele de muncă, fapt ne achităm cu cinste de sarcinile tra­ ¦jSr narii de aci, s-au angajat să îndeplinească
guvernelor celor patru puteri a con­ tomic. I care a făcut oa sarcinile de plan ce le sate de partidul nostru, pentru înde­ planul cincinal în patru ani şi zece luni,
stat în faptul că spiritul colaborării Consfătuiri in care s-au discutat Rapor­ să asigure în cele mai bune condiţiunl
Faptul că în condiţiile actuale ni­ j reveneau în cadrul cincinalului să fie plinirea şi depăşirea înainte de termen tul de activitate al CC. al P.M.R. şl Di­ transportul pe calea ferată prin staţia lor
şi înţelegerii reciproce manifestat de meni nu poate folosi arma atomică înfăptuite pe ziua de 15 decembrie a planului de producţie. rectivele Congresului, s-au organizat şi la şi să realizeze planul global pe unitate Ia
participanţii la această conferinţă a şi cu hidrogen fără a fi pedepsit, frî- 1955, iar planul anual pe ziua de 19 fabrica de hirtie „1 Mal“ Petreşti. Dlscu- toţi indicii, în proporţie de 105 la sută.
creat posibilităţi reale pentru îmbu­ nează desigur în oarecare măsură decembrie 1955. Colectivul de muncitori, tehnicieni tînd cu înflăcărare capitolele ce îl inte­
nătăţirea relaţiilor dintre state şi şi ingineri de la I. C. Vulcan, vă resa în mod direct, muncitorii au arătat că Pentru ducerea la îndeplinire a acestor
perspective pentru asigurarea unei acele cercuri oare ar vrea să dezlăn­ Insuşindu-ne învăţătura şi îndru­ urează spor la muncă în noul an şi sarcini, colectivul şi-a propus o serie de
păci trainice între popoare. ţuie un război în care să folosească marea partidului ce au reieşit din lu­ noi succese în opera de educare şi
mijloace de exterminare în masă. Toc­
Popoarele tuturor ţărilor vor pace şi crările celui de al II-lea Congres, vom îndrumare a oamenilor muncii.
urăsc războiul. Ele vor oa spiritul mai din rîndurile acestor cercuri se depune tot efortul pentru a îmbună­
Genevei, şi împreună cu el speranţele
în pace şi într-un viitor mai bun, să răspîndesc afirmaţiile primejdioase că tăţi continuu munca noastră, prin a- COTOŢ 10SIF

crească şi să se întărească. de n-ar fi existat şi o serie de lipsuri ca de măsuri tehnico-organlzatorice ^ca : extinde­

Tocmai de aceea noi sîntem con­ pacea ar putea fi menţinută prin în­ plicarea metodelor de muncă înain­ director pildă: lipsa de preocupare a extinderii me­ rea metodelor înaintate de muncă Mamedov

vinşi că ceea ce s-a făcut la Geneva tărirea potenţialului atomic şi prin tate, mărirea productivităţii muncii, HĂNCILĂ SABIN todei Rogacev, nefolosîrea utilajelor la ca­ şl Cataev, ridicarea nivelului profesional al
pacitatea maximă şl altele, realizările ar fl muncitorilor şi întrebuinţarea acestora la
la conferinţa şefilor guvernelor continuarea cursei 'înarmărilor. creşterea randamentelor, îmbunătăţi­

U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii şi Este clar faptul că cursa înarmă­ rea calităţii produselor şi reducerea secretar al organizaţiei de fost şl mai frumoase. munci potrivite cu nivelul de pregătire

Franţei şi ceea ce deja a avut un rol rilor, inclusiv în domeniul armelor preţului de cost. bază P.M.R. Pentru ca în cel de al doilea cincinal, re­ profesională, precum şi alte măsuri.

important în îmbunătăţirea situaţiei atomice, nu numai că -nu slăbeşte, ci

internaţionale nu va putea fi înmor- dimpotrivă agravează primejdia unui

mîntat. nou război. De aceea, Uniunea So­

ÎNTREBARE : Intrucît recenta con­ vietică vede ieşirea din aşa-numitul

ferinţă de la Geneva a miniştrilor A- impas atomic nu în continuarea cursei
facerilor Externe a ajuns de fapt în înarmărilor, ci în noi eforturi îndrep­

impas, care ar fi părerea dv. cu pri­ tate spre realizarea unui acord cu
vire la convocarea uneî noi conferinţe privire la interzicerea armei atomice
şi la încetarea cursei înarmărilor.
a şefilor celor patru puteri ? Cu 8 ani în urmă
RĂSPUNS : Deşi, după cum se ştie. ÎNTREBARE: Care sînt după pă­
rerea dv. perspectivele păcii în anul
la conferinţa miniştrilor Afacerilor Dacă mergi pe Valea Sebeşului în sus,
Externe nu s-a ajuns la hotărîri de ce vine ?
comun acord în problemele examina­ RĂSPUNS: Anul ce a trecut s-a întiineşti satele răzleţe ale comunei Săs-
te, totuşi ea a contribuit la o nouă ciori. Odinioară, aici săiaşuiau sărăcia şi
clarificare a poziţiilor participanţilor, caracterizat prin serioase succese ale
lucru oare trebuie să uşureze rezolva­ forţelor oare se pronunţă în mod con­ mizeria. Locuitorii, mulţi dintre ei cres­
rea acestor probleme în viitor.
secvent şi activ pentru atenuarea în­ cători de oi şi muncitori forestieri, lu­
In ce priveşte o nouă conferinţă a cordării internaţionale, pentru întă­ crau zi şl noapte pentru a se putea în­
rirea păcii şi prieteniei între popoare. treţine. Nu aveau timp nici pentru în­
şefilor guvernelor celor patru puteri, Pentru mulţi dintre aceia care înain­
o asemenea conferinţă poate fi, bi­ te se îndoiau de aceasta, acum le-a grijirea gospodăriilor personale. Şi erau anul 1951 Nu este mare. Are numai
neînţeles, rodnică dacă toţi partici­ devenit clar că în timpurile noastre multe de făcut în satele lor. Trebuiau fă­
panţii vor aborda examinarea proble­ de metri, dar rit de mult face tunelul
melor internaţionale actuale ţinînd colaborarea şi încrederea internaţio­
nală constituie un scop pe deplin ac­ cute diguri pentru zăgăzuirea apelor ca­ ăsta pentru noi. Am muncit ce-i drept
seama în modul cuvenit de interesele re nu odată au inundat şi stricat zidu­
tuturor părţilor interesate. cesibil. 1.500 de zile ia el, dar acum nu mai tre
Nu încape îndoială că dacă guver­
ÎNTREBARE: Mulţi observatori rile caselor. Curlban Ilie, Moga Zaha- buie să ocolim atîta pentru a ajunge 1»
din S.U.A. şi din străinătate sînt de nele tuturor ţărilor, şi în primul rînd ria, Drăghici Vasile şi alţii, pot vorbi
guvernele marilor puteri, ţinînd sea­ Cîlnic, Miercurea, Cacoviţa şi ale co­
părere că impasul atomic este re­ ma de năzuinţa nestăvilită spre pace
zultatul existenţei armei termonu­ a popoarelor, vor căuta să obţină în mai convingător despre pagubele ce le mune şi sale.
cleare atît în Est cît şi în Vest. Care fapt destinderea continuă a încordării Iar drumurile astea, povesteşte mai de­
internaţionale şi întărirea încrederii aducea apa de pe Valea Cacovei cînd lip­
este părerea dv. despre eventualita­ între state, atunci anul 1956 va fi diguiri noi, care împiedică inundaţiile. parte moş Drăgan, nu le puteai trece de­
tea ca această armă groaznică să martorul unor noi succese în lupta seau digurile. Nu odată casele lor au Săsciorul de astăzi Frumoasă este şi clădirea şcolii pe care
pentru încetarea „războiului rece“, cît cu piciorul; nici pomeneală să treci cu
poată exclude în mod automat posi­ fost puse în pericol de a fi dărîmate de o găseşti în satul Loman, construită în
bilitatea îngrozitoare a unui război pentru micşorarea încordării interna­ furia apei. Pe Valea Sebeşului, „Valea frumoasă" 1950. Nu departe de ea, se construieşte carul sau cu maşina, ca azi. Şi toate astea
ţionale, pentru stabilirea încrederii cum o numeşte Sadoveanu în scrierile sa­ un local pentru căminul cultural, care
hidrogenic ? Tot pe Valea Sebeşului şi tot în sa­ le, intîineşti acum multe lucruri noi. In este deja ridicat pînă la geamuri. sînt făcute prin contribuţia locuitorilor şi
între state. tele comunei Săsciorl, pe atunci, întîlneai satul Sibişel, se ridică un frumos cămin
RĂSPUNS : Dacă ar fi să vorbim ÎNTREBARE: Doriţi să adresaţi podeţe pe care-ţi era frică să treci, dru­ cultural construit in 1951. Mai departe, In Loman, ca şl in satul Săsciorl, lo­ cu sprijinul statului...
despre „impasul atomic“, el nu este muri înfundate, oameni necăjiţi care în în satul Săsciorl, centru de comună, ală­ cuitorii s-au unit într-o întovărăşire zoo­
nicidecum rezultatul existenţei armei vreun mesaj popoarelor lumii îndeo­ viaţa lor nu au văzut altceva decît stîna turi de şcoala de 7 ani, există o minunată tehnică de creşterea oilor, viaţa lor este Drag cititor, toate acestea sînt lucru­
termonucleare. Faptul că pînă în pre­ şi oile, sau securea şl ferăstrăul. clădire construită in anii regimului nos mai uşoară, lipsită de grija zilei de mline,
zent nu s-a ajuns la rezolvarea pro­ sebi poporului american ? tru — dispensarul. Şi chiar în mijlocul ri adevărate pe care le cunosc toţi locui­
blemei interzicerii armelor atomice şi Şcoli, cămine culturale, dispensare, nici satului, se ridică un loca! de toată fru­ Multe sînt realizările din această co
termonucleare este rezultatul lipsei de RĂSPUNS : Doresc să folosesc a- pomeneală să întiineşti. Doar in centrul museţea, asemănător unui palat, pe care munâ, realizări care s-au făcut în anii te torii din Săsciorl. Moş Drăgan cînd spune
dorinţă a unor puteri de a accepta ceastă posibilitate pentru a transmite comunei era o şcoală şi aceasta constru­ stă scris „Căminul cultural". Nu departe gimuiui de democraţie populară.
interzicerea armelor atomice şi termo­ poporului american un salut cordial şi ită abia în 1944. de acest lăcaş de cultură, intr-una din de contribuţia locuitorilor Popescu Nico-
cele mai bune urări de Anul Nou. Ex­ clădirile renovate in 1954, este instalat Ele oglindesc grija pe rare o poartă
nucleare. Despre multele greutăţi şi necazuri ale magazinul de stat, unde locuitorii găsesc partidul şi statul nostru pentru viaţa şl lae, Marcu Silvestru, Ţintea loan, Măcini-
In ce priveşte Uniunea Sovietică, ea se perienţa istoriei arată că popoarele traiul locuitorilor patriei.
pronunţă consecvent pentru reducerea ţărilor noastre pot trăi în pace şi cu Nicolae, Drăghici loan şi a altora, are
armamentelor şi a forţelor armate, — Uite, povesteşte bătrinul Drăgan A-
pentru interzicerea necondiţionată a prietenie. Dezvoltarea şi întărirea în­ ron, celor care vin pentru prima dată In dreptate fiindcă nu este nici o acţiune de
armelor atomică şi termonucleară şi ţelegerii prieteneşti dintre Statele U- Săsciori. Eu n-am să vă spun despre că­
min, şcoală, dispensar, că astea le-aţi vă­ folos obştesc la care să nu participe locu­
nite ale Americii şi Uniunea Sovietică zut aci in sat. Dar vreau să veniţi cu
ar constitui o importantă contribuţie mine să vă arăt tunelul de pe şoseaua itorii din comună. Ei iau parte la orice
Săsciori-Caco\ija, care s-a terminat in
acţiune a sfatului popular, pentru că ştiu

că tot ce fac, este in folosul lor.

Acum, săscîorenii, vor să-şi electrifîce

locuitorilor, despre viaţa înapoiată din a- lucrurile. necesare, pentru care, altădată comuna. în satele Laz şi Săsciori au

ceastă comună — rod al orînduirii fcur- mergeau pe jos pînă la Sebeş. şi început montarea transformatoarelor.
ghezn-ntM.şIereşti — se poate vorbi mult In faţa căminului cultural, peste riul
Dar să lăsăm Săsciorii trecutu'ui pe care Cu sprijinul partidului şl statului nostru,
fiecare săscîoreau îl va ţine minte ţoală Sebeşului, în locul podeţului pe care-ţl era
viaţa, şi să vorbim despre... frică să treci, acum întiineşti un pod trai­ ei vor reuşi să termine şi această acţiune
nic, iar dacă o apuci pe „Valea cetăţii”
— vum spun locuitorii — întiineşti 10 în­ cu succes, aşa cum au terminat toate cele­

lalte construcţii de folos obştesc. $

ROMUI US BUDIN

pentru instituirea unui control inter­ la cauza întăririi păcii generale. w v wv-'WV*