Page 2 - 1956-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI t*r

Un cabinet geografic Un început bun Ceva despre critică
şi despre unii
bine organizat Pînă nu de mult, în satul Boz, ra­ criticaţi. . .
ionul Sebeş, activitatea culturală nu
Dacă istoria nu se poate preda de- păt uleiate. In mijlocul ei, două rîn- cunoştea nici un fel de rezultate. Fa Auzi pe cîte unul în vreo şedin­ Mărturisesc că i-aşi fi răspuns cu acei care de fapt le-au pierdut de
cît urmărind desfăşurarea evenimen­ duri de bănci, iar în colţul din dreap­ se desfăşura într-un mod dezorgani­ ţă : „Tovarăşi, criticaţi-mă tovară­ toată plăcerea, dar cum^ să răspun­ mult.
telor pas cu pas, în spaţiul geogra­ ta imedia't la intrare, un dulap-bi- zat şi se rezuma doar la cîteva ba­ şi, pentru că, tovarăşi, critica este zi unui om căruia nu-i ştii adresa^ Aşi vrea să mai înfăţişez un as­
fic în care ele s-au produs, cu atît bliotecă, cu cele mai alese lucrări de luri care se dădeau în localul cămi­ etc.. etc.“... Şi tu, te ridici îl critici şi care ţine cu orice preţ să se Jaca
mai mult geografia, în diferitele ei geografie, pe care elevii le pot lua nului cultural. şi el îţi mulţumeşte pocăit, promiţînd grozav şi bătăios doar din um bra/ pect. Mai există un soi de criticaţi,
ramuri, nu poate fi predată, în mod pentru consultaţie după orele de curs, tuturor că va lua măsuri. Şi intr-a­ Zicea anonimul meu : „...învăţaţoru care, departe de a vedea în ceea ce
cu adevărat ştiinţific, decît pe baza ca lectură suplimentară. Ferestrele Analizînd activitatea aceasta, or­ devăr ia măsuri, Te însemnează bi­ şi profesorii după mine (noroc ca le-ai arătat ca lipsuri, un ajutor, în­
unui bogat material didactic adevă­ sînt prevăzute cu perdele de pînză ganizaţia U.T.M. din sat împreună cu ne pe catastiful său personal şi la numai după el — N.N.) ar trebui cep a te socoti „duşman“ şi se apu­
rat. neagră, pînză ce a fost donată de corpul didactic de la şcoala elemen­ prima ocazie îţi oferă din plin cî­ în fiecare seară duşi în OUmp pen­ că a te trata în consecinţă. Cînd te
părinţii elevilor. Cu ajutorul acesto­ tară de 7 ani au trecut la organiza­ teva din măsurile sale, pentru ca al­ tru ca nimeni să nu vadă greşelile întUnesc pe drum nu numai că nu
Cu dorinţa arzătoare de a realiza ra, este asigurată obscuritatea sălii, rea colectivelor artistice, colective tădată să ţii minte. Aşa fac de obi­ lor“. Năstruşnic şi ridicol raţiona­ binevoiesc a-ţi răspunde salutului,
un învăţămînt realist ştiinţific, care atunci cînd lecţiile sînt însoţite de formate din tineri romîni şi saşi. In cei, cei care nu-ţi pot face altceva^ ment. Am încercat să-mi materiali­ dar nici cel puţin nu se uită înspre
să contribuie din plin la înarmarea proiecţii. Cabinetul e înzestrat cu a- prezent la căminul cultural din Boz, Cei care pot, i-au măsuri mult mai zez în închipuire posibilitatea tra- tine. Ii vezi doar cum bombănesc¦
elevilor cu temeinice cunoştinţe, ba- parat de proiecţie şi colecţie de filme ca urmare a acţiunii întreprinse, exis­ ceva nedezluşit şi îţi dai seama că
zîndu-se pe cele mai noi procedee fo­ cu diferite peisagii din lume. tă o echipă de teatru care a şi^ făcut
losite de pedagogii sovietici şi ca­ două deplasări în comunele Gîrbova sigure, mai operative. Găsesc ei o ducerii lui în fapt şi spun drept ca tare ar fi râu să ţi se poată întîmola
drele didactice înaintate din ţara Tot la intrare, în partea stîngă, se şi Doştat. De asemenea, ca rezultat m-a apucat, un rîs nestăpînit. Gin- ceea ce îţi doresc ei ţie atunci. Aşa
noastră, profesorul Moldovan Ioan găseşte o frumoasă gazetă de pe­ al muncii colective organizate, ş-au cale oarecare pentru a-ţi face vînt. diţi-vă, să iei frumuşel în fiecare face bunăoară tovarăşul Oprescu
de la Şcoala medie din Alba-Iulia a rete, iar drept pe peretele din faţă, înscris pînă acum 24 tineri la con­ ca în acest fel să nu te mai vadă
organizat un frumos cabinet geo­ e scrisă cu o deosebită măiestrie ur­ seară învăţătorii şi profesorii să-i Cornel de la sfatul popular regio­
grafic. mătoarea lozincă ; „Harta este baza cursul „Iubiţi cartea“. în ochi. sînt^ prea ţofoleşti în căruţe, pe cai. dacă ai şi nal. M-a pus cine m-a pus, să-i spun
cunoştinţelor în geografie. Fără har­ Printre cei mai activi participanţi Ei, dar din ăştia nu
Pentru a putea ajunge aici, lui tă nu există nici geografie. Harta mulţi la noi. Cei mai mulţi sînt oa­ în maşini, mă rog în orice mijloc aşa cîteva vorbe de critică. De atun­
nu i-au fost de ajuns nici zile, nici este o carte pe care nu o poate citi Ia acţiunea aceasta, sînt tinerii ute- meni sinceri, care iubesc cu adevă­ de transport ţi-ar cădea la îndeminâ ci s-a terminat. Cînd ne întîlnim
săptămîni şi nici chiar luni întregi. decît acel care-i cunoaşte alfabetul“. rat critica. Aceştia, tac, notează şi şi apoi să-i porţi pînă depjxrte pe mă priveşte pieziş şi îmi răspunde
Ani la rînd, profesorul Moldovan mişti Barbu Nicolae, Cotîrlă Vasile, vîrfurile •Olimp ului, unde să-i culci la salut cu gura închisă.
ioan, a confecţionat planşe, hîrtii, Atmosfera geografică a sălii este apoi se îndreaptă, la un loc cu zeii ?i ioate acestea Am mai criticat iară într-o zi pe
albume geografice şi a procurat fil­ întregită de 5 portrete mari, lucrate Schuster Gallus şi Rull Martin. Insă totuşi, mal sînt încă şi ca cei
me şi alte materiale necesare unui în cărbune, reprezentînd pe marii ex­ URSU VASILE pentru ca nu cumva să le scazi din tovarăşele Ionescu Ana profesoară
asemenea cabinet. Cu perseverenţa ce-1 ploratori din toate timpurile; Vasco corespondent de mai sus. criticat pe vreo cî- prestigiu, din autoritate,,. In tot ca­ la şcoala pedagogică, Sirca Ecaterina,
caracterizează, el a reuşit să mobili­ de Gama. Cristofor Columb, Ferdi- Uite, eu am
zeze elevii şcolii într-o rodnică acti­ nand Magelan, Cicalov, Prejevalschi. —O— ţiva. Multe zile neliniştite am avut zul, puţină pedagogie dovedea că Gropeanu Reghina şi pe altele. Ei
vitate de confecţionare de material din pricina aceasta. De-abia ieşeam ştie anonimul prin rîndurile sale. Nu bine, în loc să îşi analizeze just.
didactic de specialitate, trezîndu-le In cabinet se găseşte şi' un bogat Se pregătesc pentru cel pe stradă că numai ce auzeam pe mai vorbesc cită sărăcie arăta ^ în pedagogic atitudinile, s-au apucat
interesul în această direcţie. In ace­ material sortat pe clase. De pildă, de-al IV-lea concurs cîte vreo unul din cei criticaţi, ce ceea ce priveşte nivelul său politic. şi-au făcut o zarvă de să-ţi pui
laşi timp păstrînd o strînsă legătură pentru clasa V-a există 15 planşe se întîmpla să mă zărească: „II Să ajungi pînă acolo îneît să de­ mîinile în păr. Spuneau la oricine
cu părinţii elevilor, a reuşit să ob­ realizate de elevi, planşe ce se re­ Nu peste mult se va desfăşura pri­ vezi, ăstai ăla... bagă de seamă“. cretezi pe anumiţi oameni drept in- era gata de a le asculta, cum că e
ţină din partea acestora un sprijin feră la geografia fizică. Pentru cla­ la mijloc „ură personală”, „interes
substanţial atît material cît şi moral. sa VII-a sînt alte planşe ce privesc ma fază în cadrul celui de-al IV-lea Unii chiar mă acostează: „Uite to­ criticabili...
Ajutor eficace şi la timp a primit şi geografia economică a R.P.R,, pen­ varăşe, să ştii că pe mine nu m-ai Citeam undeva, despre un profesor personal“ şi altele de acestea. Zia­
din partea direcţiunii. tru clasa VlII-a există 5 planşe re­ concurs al formaţiilor artistice de a- ajutat. Păi unde-i prestigiul meu, care de asornenea fusese criticat în- rului nu au răspuns, nu au binevoit
feritoare la geografia IJ.R.S.S,, iar autoritatea mea ?" De obicei, cei ţr-un ziar de partid. Era combătută să ţină seama de acest lucru, Unele
In acest fel s-a ajuns ca astăzi pentru clasa VI şi a Xl-a sînt lu­ matori, concurs la care au Hotărît să care fac mai mult caz de prestigiu în articolul despre care-i vorba, în- n-au făcut această treabă nici chiar
acest cabinet să existe. El este me­ crate planşe privind geografia con­ participe şi artiştii amatori ai sindi­ şi autoritate, sînt profesori ori în­ gîmfarea de care uneori dădea do­ după ce au fost invitate stăruitor,
todic organizat, are bogate şi felu­ tinentelor. De asemenea mai există văţători. îm i aduc aminte că odată vadă. După ce a citit articolul, s-a cum a fost de pildă tovarăşa Iones--
rite colecţii de specialitate. patru albume ce cuprind peste 1.000 catului din Zlatna. s-a nimerit să critic pe cîţiva. Ce-am frămîntat el cîteva zile, ros de^a- cu Ana. Zicea: „Mie nu-mi place
de fotografii din toate colţurile lu ­ păţit după aceasta numai eu ştiu. ceeaşi spaimă ca nu cumva să-şi să scriu”. Se poate crede oare va­
De cîte ori vine vorba despre acest mii. Mai există apoi pentru toate Echipa de teatru a început din Care cum mă întîlnea, sărea la mi­ piardă prestigiul, apoi a intrat în labil acest lucru pentru un profesor ?
cabinet, profesorul Moldovan surîde clasele 15 mulaje în ghips, repre­ timp pregătirea comediei „Soţul pă­ ne : „Nu-i pedagogic domnule. Noi clasă, şi a ţinut lecţia obişnuită. De altfel şi direcţiunile şcolilor res­
mulţumit, satisfăcut. E rodul unei zentînd diferite straturi terestre. Dar să fim criticaţi ? Noi ?! Prestigiu, La sfîrşitul acesteia şi-a întrebat pective nu s-au dovedit mai zeloase,
munci stăruitoare. Conceput mai în- cîte oare nu pot fi găsite în acest călit“ de scriitorul clasic francez autoritate etc.“. M-au reclamat, prin elevii arăţîndu-le ziarul: „Aţi citit ?” au făcut pe „n-aude, nu-vede” şi nu
tîi doar în mintea sa. azi cabinetul cabinet ? Atlas geografic, herbare cu Molliere. Sub îndrumarea tovarăşului toate părţile, mi-au scornit cîte şi „Da“, i-au răspuns elevii. „Bine, vă le-au tras la răspundere, cerîndu-le
s-a transformat într-o realitate con­ flora R.P.R., desene, conspecte, hărţi, Eugen Pătrîngenaru, au avut loc nu­ maţ cîte. Da unul mai grozav decît rog să urmăriţi şi să băgaţi de sea­ să ia atitudinea cuvenită.
cretă şi el poate servi pe drept cu- etc. meroase repetiţii. Astfel, în momen­ toţi, mi-a trimis şi o scrisoare ano­ mă, Am să mă schimb“. Şi într-ade- Iacă, aşa-i cu critica şi aşa sînt
vînt ca exemplu de iniţiativă în nimă în care îmi cerea neapărat văr s-a schimbat. Cită forţă educa­ unii criticaţi; recunosc, sînt de a-
munca profesională, constituind în înfăptuirea cabinetului de geogra­ tul de faţă pregătirile sînt în faza să-ţ dau nu ştiu cîte răspunsuri şi tivă în acest exemplu. Ce strălucită cord, dar... sau dacă lipseşte acr,sl
acelaşi timp un mijloc deosebit de fie de la Şcoala medie din Alba con- „dar“, atunci îl au imediat la înde-
însemnat în îmbunătăţirea condiţii­ stituie^un exemplu de muncă perse­ finală ceea ce dă posibilitatea ca să-i dezleg nu mai ştiu cîte dileme dovadă de însuşire a criticii.
lor de predare a obiectului geogra­ verentă. Mergîndu-se şi mai departe (de altfel tare neîndemînatic şi ilo­ De obicei, se tem că îşi vor pier­ mînă pe „însă“...
pe acest drum început, se va reuşi sîmbătă 3 martie, să aibă loc prima V. AFLOAREI
fiei. a se ajunge la rezultate şi mai fru­ gic construite). de autoritatea şi prestigiul, tocmai
moase. reprezentaţie. Din distribuţie fac par­
Dar, să mergem înăuntru. Despre activitatea cercului agrotehnic din comuna Vinerea
Iată s a la : mare, spaţioasă, uşile, CRĂCIUN IOAN te printre alţii Eugen Pătrîngenaru,
Venera Grava, Doru Lazăr şi Mir-
ferestrele şi restul mobilierului proas­ cea Pluta;

Tot în vederea celui de-al IV-lea

concurs, echipa de dansuri pregăteş­

te în cadrul repetiţiilor care au loc

de trei ori pe săptămînă, dansuri spe­
cifice regiunii ca : „Invîrtita ca la

Zlatna“, „Căluşeru||‘, Troianul” etc.

Cronica film u lu i: Faptul că activitatea cercurilor a- practice, diferite planşe în legătură Astfel, cursul nu este frecventat de
grotehnice contribuie la însuşirea şi cu lecţiile cu care le expune, jur­
unui ţar sau altul, simte totuşi că aplicarea de către ţăranii muncitori a nale agricole care redau aspecte din toţi membrii de partid. Ori, tocmai ei
undeva se pregăteşte o forţă titanică metodelor înaintate, este bine cunos­ viaţa şi munca colhoznicilor, ale
ce-f va răzbuna trădarea. Poporul cut şi verificat de practică. ţăranilor muncitori din patria noastră. sînt aceia care trebuie să constituie
este eroul principal al acestei acţi­
( B o n n -Q ^& dLuM & a uni. Cele mai expresive şi mai gran­ Să luăm de pildă cercul agroteh­ In oadrul lecţiilor care s-au ţinut un exemplu personal pentru ceilalţi
dioase sînt scenele de masă realizate nic din comuna Vinerea şi să facem pînă acum, s-a vorbit printre altele şi
cu deosebită măestrie. Mînia cu greu cunoştinţă cu cîteva aspecte din viaţa despre îngrijirea vitelor în timpul ier­ ţărani muncitori din comună, prin
stăvilită se resfrînge puternic în ac­ Jui. La început, s-au înscris la curs nii, despre selecţionarea seminţelor,
semnătate pentru iubitorii şi cunos­ ţiunile acestor oameni. doar un număr de 12 ţărani munci­ despre preparatul furajelor. Dintre cei participarea lor cu regularitate la
cătorii muzicii marelui Musorgski şi tori. După primele lecţii însă, dî-ndu-şi mai sîrguincioşi participanţi la
pentru acei care n-au pătruns încă Paralel cu marea dramă a poporu­ seama de importanţa învăţămintelor cursuri, pot fi amintiţi Iacob Herlea, lecţii;"-*1'• • ¦¦ '"‘l
în tainele creaţiei acestui compozi­ lui oprimat, filmul urmăreşte atent pe care le desprind din acestea, ei Nicolae Maiorescu, Petru Radu şi
tor. Realizînd filmul, cineaştii sovie­ drama ţarului Boris chinuit de re- au început a discuta şi cu alţii, şi alţii, care au reuşit să-şi însuşească Sfatul popular al comunii, nu se
tici s-au achitat cu succes de sarcina tnuşcări pentru crima sa. Interpre­ astfel au reuşit să convingă încă cunoştinţe folositoare.
grea a redării cinematografice a unui tată cu mult succes de artistul po­ interesează îndeaproape şi nu con­
spectacol de operă. Ecranul devine porului A. P'irogov, figura lui Boris un număr de 14 ţărani muncitori Ei şi-au lămurit multe probleme
cîmpul de luptă al marilor frămîn- Godunov ne apare ca o figură com­ pe care pînă acum nu le cunoşteau, trolează felul în oare se desfăşoară
tări politice şi sociale care a cuprins plexă, contradictorie şi multilaterală. care să se înscrie la cursuri. Dato­ ca de pildă, necesitatea sortării se­
Rusia la sfîrşitul secolului al XVI- Pirogov aduce în interpretarea lui minţelor pentru obţinerea unor re­ activitatea cercului agrotehnic. Acest
Iea, cînd boierii tîrăsc ţara în răz­ Boris o anumită simplitate şi indife­ rită bunei mobilizări, cît şi proble­
renţă aparentă chiar. In realitate în­ colte bogate, importanţa îngrijirii vi­ lucru rezultă elocvent din însăşi fap­
boaie nesfîrşite. Credincios „tradi­ să, Pirogov, alegînd calea simplită­ melor interesante care se discută în
ţiei“ Boris Godunov îşi cucereşte tro­ ţii în rezolvarea dramatică, reuşeşte telor de muncă în timpul iernii pen­ tul că sfatul popular nu a găsit de
nul prin crimă şi înşelăciune. Dom­ cadrul lecţiilor s-a reuşit să se asi­
nia lui nu aduce nimic bun poporu-, să îmbine în mod convingător cele tru ca acestea să fie odihnite în ve­ cuviinţă să organizeze un cîmp de
lui. Fapta n-a putut fi mult ascunsă ; gure o frecvenţă bună.
ucigaşul tînărului Dimitri este des­ două feţe ale lui Boris — pe de o derea muncilor de primăvară şi altele. experienţă pentru cercul agrotehnic.
coperit. Cercul este condus de tovarăşul
parte înţelegerea adîncă a situaţii­ inginer agronom Ion Samoilescu, de Din cele spuse pînă aci, s-ar părea E un lucru prea bine ştiut că acti­
Prin minciună, prin vînzarea ţării, la punctul agricol din Cugir, care
panilor polonezi, pune mîna pe pu­ lor, pe de altă parte incapacitatea de ţine săptămînal lecţii. El îşi întoc­ că treaba merge bine. Analizînd însă vitatea cercurilor agrotehnice trebuie
tere uzurpatorul Grigori. Boris nu
are şanse în lupta cu uzurpatorul. a reacţiona datorită frămîntărilor su­ meşte dinainte planul lecţiilor, iar mai profund activitatea cercului a- să fie îndrumată şi controlată şi de
Poporul e împotriva lui. Dacă la în­
ceput se lasă amăgit de promisiunile fleteşti care-1 macină. pentru a le face cît mai interesante, grotehnic, se constată şi unele lip­ către secţiile culturale ale sfaturilor

foloseşte tabla, pentru demonstraţii suri ce trebuie neapărat înlăturate. populare raionale. Cu toate acestea

însă, secţia culturală a Sfatului popu­

Un episod din viaţa maselor ex­ lar al raionului Orăştie nu s-a in­
ploatate în Rusia ţaristă, este adus
pe ecran de cunoscutul regizor so­ teresat îndeajuns de activitatea cer­
vietic V. Stroeva care realizează
tragedia „Boris Godunov“ a genia­ cului agrotehnic din comuna Vine­
lului poet rus A. S. Puşkin.
rea. Nu s-a preocupat pentru deschi­
Filmul-operă „Boris Godunov“ re­
prezintă un eveniment de mare în­ derea la timp a cursurilor, ceea ce

a făcut ca cercul agrotehnic să-şi în*

ceapă activitatea abia după 15 ia­

nuarie. ^

- ' D. ONACA }

Problemele muncii culturale în Combinatul Dar, cum nimeni nu se gîndeşţe să facă ţul U.T.M. şi comitetul de partid pentru, care aceştia dau dovadă în cunoaşterea
siderurgic „Gh. Gheorgbiu-Def Hunedoara aşa ceva, n-are nici un motiv de a se a putea afla încă odată... stării de fapt a problemelor culturale din
nelinişti. Biblioteca de aici care numără combinat. Că Intr-adevăr lucrurile stau
Urna dimtre cele mai mari întreprinde­ însă, problema, muncii culturale merge şi însă, nu am putut găsi nimic. Nici plan cea. 50 de volume nu are decît doi ci­ Părerea lor aşa, o dovedeşte cu prisosinţă însăşi fap­
de muncă, nici brigadă artistică de agi­ titori înscrişi lâ concursul „Iubiţi car­ tul că în raportul prezentat de către
ri din regiunea noastră este Gomfo!natul prin urmare nu este cazul să se facă aşa taţie. Am găsit doar un dulap cu cărţi, tea" din oare, unul e preşedintele comi­ Da comitetul U.T.M., tovarăşrA Maco- preşedintele acestui comitet la comitetul
despre care nu ştia nimeni nici ce e cu siei de concurs — tovarăşa Torna, In ceea vei, care de altfel ne-a făcut atenţi raional de partid, era scris limpede cum
siderurgic „Gh. Ghecrghiu-Bsj” din H u­ ceva. Combinatul nostru tovarăşi are el şi nici al oui este. ce priveşte brigada artistică da agitaţie, răspunde de problemele de învăţământ că în combinat nu există nici o brigadă
aceasta a lupt, se pare, fiinţă, cam pe şi nu de cele culturale, dar că se ocupă artistică de agitaţie pe secţii. Cei oare
nedoara. Vorbind despre felul cum în a- un cor de 80 persoane, orchestră, brigăzi De giici ne-am dus la aglomenator, sec, la începutul lunii decembrie anul trecut totuşi şi de acestea (e preşedintele co­ au scris acest lucru, se vede treaba că
ţia mai mult lăudată d® către tovarăşul şi era cît pe aci să activeze. N-a mai misiei pe întreprindere în problema con­ habar nu aveau de faptul că în combi­
oest combinat se desfăşoară munca cul­ artistice de agitaţie la aglomenator, tur­ Scarlat şi alţii. Intr-adevăr, de rîndul avut însă acest „noroc", deoarece s-a cursului „Iubiţi cartea") dar poate că nat există totuşi cîteva brigăzi care tră­
acesta, speranţele nu ne-au fost amă­ destrămat înainte de a da primul pro­ după părerea dumnealui problema căr­ iesc şi activează singure, necontrolate şi
ţiorală, se poate spune că merge slab, nătorie, construcţii metalice,... aglomera- gite. Tovarăşul Dînlea Gheorghe, preşe­ gram. ţii nu e muncă culturală), ne-a dat pro­ neîndruimate, în afera evidenţei lor.
dintele comitetului de secţie, şi tovară­ funde asigurări cum că activitatea cul­
faţă de largile posibilităţi ce există. tor...” ‘ şul Boboc Constantin, responsabilul bri, Ne-am dus şi la secţia laminoare. Aici turală din combinat... merge. In afară Lipiră de interes în ceea ce priveşte
găzii artistice de agitaţie, ne-au povestit nu este colţ roşu» In sala oare e folo­ de aceasta şi părerea lui este că deo­ munca culturală din combinat, rezultă
Să intrăm însă în combinat şi să ve­ In faţa celor de mai sus, desigur că multe lucruri frumoase din activitatea sită pentru acest lucru, am găsit doar camdată sînt la ordinea zilei chestiuni clar şi din faptul că pînă acuma, comi­
culturală ce se desfăşoară în secţia lor. pe tovarăşul Torok Ştefan secretarul or­ mult mai importante decît cele culturale. tetul de partid încă pu s-a gândit nicio­
dem cum anume stau lucrurile. nu poţi decît să mulţumeşti pentru in­ Ne-au arătat apoi textul programului pe ganizaţiei de bază, care ne-a primit cu dată să controleze în mod serios pe to­
oare brigada îl pregăteşte acum şi am obişnuitul său aer morocănos şi închis. Tovarăşii de la comitetul sindical, au varăşii de la comitetul sindical despre
Hai să ne lăudăm ... formaţiile primite şi să pleci. Aşa am rămas îneînţaţi de ascuţişul satirei ce Până să vie tovarăşul Potonac Petru, pre­ fost ceva mai sceptici. Ei singuri s-au felul cum îşi îndeplinesc sarcinile pe a-
făcut şi noi, iar apoi am plecat pentru nu iartă nici leneşii, nici chiulangii şi şedintele comitetului de secţie, l-am mai arătat nemulţumiţi de felul cum merge ceastă linie.
nici birocraţii. Am constatat că aici şi întrebat pe tovai'ăşul Torok de cîte una munca culturală şi atît tovarăşul secre­
Primul drum să-l facem la comitetul, c a - biblioteca are o activitate bună. şi alta. Ne-a spus şi el că la ora actuală tar cît şi responsabilul cultural, cît şi Nu de mult, a fost confirmată cererea
sînt treburi mult mai importante deoîţ tovarăşul Militara, preşedintele duibului, de primire în rîndurile candidaţilor da
de partid. Iată aici pe tovarăşul Scarfat Să ne convingem Am plecat într-un alt loc, unde de a- cele ale muncii culturale. Acum e vorba şi-au arătat părerea că treburile în a- partid a tovarăşului Albu Aurelian, res­
Ioan responsabil cu problemele de pro­ semenea „şe presupunea" că ar fi „ceva de problemele producţiei. Nici el nu a în, ceastă direcţie ar putea merge mai bine. ponsabilul cultural de la secţia C.F,U.
pagandă şi agitaţie şi pe tovarăşul Rusul, Ne-am oprit mai întîi la secţia oţelă- activitate culturală“ şi anume la secţia [ales încă se vede faptul că buna reu­ De ce nu merge atunci ? Păi nu merg Nimeni însă, nici din organizaţia de ba­
membru al comitetului de partid din rie. Aici, nu ne-a trebuit prea mult pen­ C.F.U. Responsabilul cultural de aici este şită a problemelor de producţie atîm ă pentru că... nu merg. Asta-i !. ză, nici de la comitetul de partid raio­
combinat. E destul doar să încapi a le tru ca să găsim o încăpere în care erau tovarăşul Albu Aurelian. La colţul roşu într-o mare măsură de gradul de cultu­ nal, nu s-a găsit să-l întrebe cel puţin
spune despre ce anume vrei să te inte­ adunate nu mai ştiu cîte birouri, în care tocmai era adunat un grup de tineri ce ralizare a muncitorilor. A venit apoi Da comitetul de partid, nu am mai un ouvinţel şi despre felul în oare se
resezi că se vor şi repezi amândoi deo­ existau mai multe bănci îngrămădite, pe a se necăjeau să instaleze un radio cu pi- tovarăşul Poţonac. N-am putut afla prea găsit pe nimeni. De altfel, părerea tova­ achită de sarcina încredinţată lui pe li­
dată : „Munca culturală tovarăşi la noi căror pereţi se puteau încă citi cîteva ckup. Ni s-a spus că se pregăteşte pentru multe de la el în afară de un plan de răşilor de aici o cunoşteam încă de di­ nia culturalizării maselor. Era cel mai
rămăşiţe din ceva foste lozinci şi căruia seară o recenzie ce va fi urmată de în­ muncă al comitetului sindical de secţie mineaţă. Ştiam că ei ştiu, că munca cul­ nimerit prilej ca acesta să fie făcut să
merge strună. Avem un cor de 80 de am înţeles că i se spunea colţ roşu. Am trunire tovărăşească. După mai multe dis­ în oare drept singură sarcină în direcţia turală, stă bine. înţeleagă că partidul, cere cu hoţărîre
persoane, orchestră, brigăzi artistice de început al căuta pe tovarăşul inginer cuţii am aflat că scopul nu era recen­ muncii culturale era trecută mărirea nu­ ca sarcinile trasate să fie la timp şi eu
agitaţie aproape la toate secţiile, care Cepeu Pavel, despre oare ştiam că-i zia ci întrunirea tovărăşească. mărului de abonamente lp ziarul „Mun­ Părerea noastră succes îndeplinite.
desfăşoară o muncă neîntreruptă". Dar responsabilul acestui colţ roşu Dar n-am ca“ şi „Pentru pace trainică, pentru de­
¦dacă vei insista oa tovarăşii mai sus a- avut fericirea să-l putem găsi. De alt­ Colţul roşu de la această secţie nu are mocraţie populară“. N-am găsit de loc co­ Aceasta este că starea muncii cultu­ Toate acestea, demonstrează că în Com­
mintiţi să fie mai concreţi, atunci vor fel, este foarte greu să dai peste o ase­ responsabil. Tovarăşul Hălmăgean Nicolae misia pentru concursul „Iubiţi cartea", rale de la combinat este cît se poate de binatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej"
începe a-ţi înşira cum că brigăzi artis­ menea „fericire“, deoarece tovarăşul Ce­ secretarul organizaţiei de partid, a avut deşi tovarăşul Maeovei Constantin de la necorespunzătoare şi aceasta din cauza din Hunedoara, problema muncii cultu­
tice de agitaţie există mai întâi la sec­ peu poate fi văzut în multe locuri, dar sarcina de a se ocupa cu propunerea a- comitetul U.T.M. al combinatului, ne-a nepăsării de care dau dovadă cei care rale e trecută pe ultimul plan. Departe
ţia aglomenator, apoi la secţia turnăto­ foarte greu poate fi văzut pe la colţul cestui responsabil, dar deocamdată sarci­ asigurat „sus şi tare" că aceasta există răspund de ea. Cum oare poate fi admisă de a fi înţeles rolul acesteia în proce­
rie, după aceea la secţia construcţii me­ roşu. Ne-am interesat din a oui „grijă” na a rămas tot ca sarcină. Tovarăşul Nu am găsit, nici brigadă artistică de o atitudine ca aceea a comitetului U.T.M. sul de producţie, ea este privită de
talice, pe urmă la secţia... aglomenator... a ajuns colţul roşu într-un aşa hal, şi Albu Aurelian, responsabilul cultural de ’agitaţie, deşi în prealabil tovarăşul Spar- — exprimată prin tovarăşul Maeovei către cei mai mulţi ca fiind „o pacoste"
turnătorie... ni s-a spus că din a mai multora, dar care vorbeam mai sus, e un om tare laţ de la comitetul de partid al com­ Constantin —- care socoteşte importante,
aşezat. El nu şe tulbură, nu-şi faee ini­ binatului ne-a asigurat din oale afară de toate problemele, în afară de cele cul­ şi nu un ajutor nespus de preţios. A te
Jenat de încurcătura în care îi vel ve­ în special din „grija" direcţiunii combi­ mă rea. Priveşte la toate „rece” şi aş- convins că există şi încă nu una de rînd, turale? Se împlineşte un an de cînd acti­ lăsa îneîntat de iluzia că treburile merg,
teiaptă oa să fie... controlat în muncă. ci una... sportivă. vitatea culturală nu a fost nici măcar a nu controla, a nu organiza şi a nu
dea că au căzut pe neaşteptate, o să natului, oare a dat dispoziţiiumi ca în odată analizată de către comitetul U.T.M. trage la răspundere, înseamnă a desfă­
Am hotărât să ne oprim deocamdată Trebuie oare o dovadă mai elocventă des­ şura o muncă superficială, înseamnă a
încerci atunci să le vii în ajutor şi-i mod „provizoriu", birourile pomenite mai aici. înainte de a pleca însă din combi­ pre indiferenţa ce s-a cuibărit în rîn­ te lăsa victima celei mai periculoase aţi-
vei întreba dacă în ultimul timp a fost sus să fie instalate aici. Cei oare au nat, am socotit că e necesar să trecem durile acestuia ? Credem, că nu. toliniştiri, înseamnă a cădea în neierta­
din nou pe la comitetul sindical, comite- tul păcat al mersului de la sine.
analizată cumva de către comitetul de dat aceste dispoziţiuni, au uitat se ve­ De asemenea in ce-i priveşte pe to­
partid munca culturală din întreprinde­ de treaba că activitatea culturală trebuie varăşii de la comitetul de întreprindere. I. k a r d a
E de-a drepjtul revpltăţor, străinismul de V. DAN
re. De rîndul acesta, tovarăşii îţi vor să decurgă neîncetat şi că aceasta nu
zâmbi ou superioritate şi unul dintre ei trebuie în nici un caz întreruptă, nici

te va asigura: „hei, analiza unei pro­ chiar „provizoriu".

bleme oarecare se face tovarăşe doar a- Ne-am interesat în continuare despre
tucaci cînd felul în care această proble­ activitatea culturală a colţului roşu în

mă se desfăşoară, lasă de dorit. Da noi oare ne găseam. Spre regretul nostru