Page 6 - 1957-02

2 "¦yanrrrrr ¦«--?¦i,...,, - - • ".-i DRUMUL SOCIALISMULUI N Nr. 057

FEMEILE — forjă activă în întărirea La secţia de votare FU RNALIŞTII ie scriu CO lES P O N D EIjH
nr. 3 Deva
gospodăriilor colective D IN S C H IM B U L 111 Sjoectacol
Colectivele care lucrează pentru
Prin oalităţile şi forţele lor, care nu participă la muncă. Re­ qeea ce înseamnă că realizează, pregătirea celor 7 secţii de votare Umbrele sorii învăluie pe ne­ strul luă într-o lingură o probă Colectivul artistic al căhiinu-
pentru gospodăria colectivă, un din cadrul oraşului Deva, sînt în simţite Călianul. Becuri nenu­ şi o studie cu atenţie. lui cultural din comuna Strei
femeile aduc o contribuţie în­ zultatele obţinute de femeile din venit de circa 200 lei zilnic. plină activitate. Flecare se străduieş­ mărate se aprind în toate colţu­ Sîngiorgiu, format diH tineri
te să dea un aspect Cty mal sărbă­ rile uzinei, dîndu-i un aspect Cocsul cehoslovac romîni şi maghiari, a prezen­
semnată atît la ridicarea produc­ gospodăriile colective confirmă De teş nu sînt valorificate oare toresc secţiei de votare. In această feeric. Pe platforma furnalului tat piesa „Răul satului“ de Scri­
aoeste rezerve de mărire a veni­ acţiune, fruntaş este colectivul de la nr. 2, schimbul tineretului con­ — S-e topeşte bine fonta, La- itorul maghiar Ede Tolh. Pu­
ţiei agricole, cîţ'.Şi'.lia, întărirea că. ele contribuie alături de băr­ turilor băneşti ale G.A.C.? Răs­ secţia nr. 3 cu sediul în localul şco­ dus de maistrul Ionaşcu Mun- scule? întrebă furnalistul Ilie nerea în scenă a acestei piese
punsul ar putqa fi următorul: în lii pedagogice. Aici, începînd de la taanu lucrează intens. Tăroi. s-a bucurat de un succes deo­
organizatorico-economică a GAC. baţi la ridicarea bogăţiei obşte­ primul rtnd, sé manifestă lipsă indicatoarele care călăuzesc pe ale­ sebit în faţa publicului S-au
de iniţiativă proprie din partea gători spre secţia de votare şl pînâ Pregătesc o nouă descărcare — Cum să nu se* topească. remarcat în med deosebit a r­
Femeile contribuie, din plin la şti .şi la îmbunătăţirea nivelului femeilor din G.A.C. şi din par­ Ia cele 7 cabine îmbrăcate în roşu, Doar cocsul cehoslovac e vestit tiştii amatori Ladislau Hompct,
tea consiliilor de conducere în totul este aranjat cu gust. In sală, Prim-furnalistul Ioan Lăscău în toată lumea. Anton şi Iosif Bogoş, Paul Fa-
realizarea celor mai importante de viaţă. Multe din femeile din această privinţă, iar, în al doi­ la masa unde va sta comisia de vo­ pregăteşte rinia ce va călăuzi zekaş, Irma Benko şi Maria
lea rîrtd, comitetele raionale de tare, există etichete cu străzile din fonta în drumul ei spre oaîă. Descărcarea Keresztes.
- munci în cadrul ..gospodăriilor ... GjA.Gj au devenit fruntaşe în partid şi sfaturile populare nu raza secţiei, Împărţite In raport cu Ion Partuznic şi Ilie Potroacă
au orientat gospodăriile colecti­ numărul populaţiei. Astfel, cetăţenii dezbat fonta din tiparele umplu­ Fonta se revărsa din abun­ ANTON SZIDORAK
colective, iar unele ca: plivit, muncă, aşa cum este tovarăşa ve spre organizarea producţiei care merg să voteze se pot orienta te la descărcarea precedentă. denţă pe rina principală. Apoi
imediat cui trebuie să se adreseze Macaragistul Autel Drăghici cu­ coti supusă spre oala de fontă, Roade ale unei consfătuiri'
îngrijirea grădinei de zarzavat, Viorica Bădău din gospodăria casnice în perioada de iarnă. pentru primirea buletinului de ale­ lege cu macaraua 'magnet bu­ împroşcînd pe platformă seîn-
Comitetelor raionale de par­ gător. Colectivul acestei secţii a a- căţile dezbătute şi le aşează de tei strălucitoare sub privirile In urma unei consfătuiri ce
a viei etc. sînt încredinţate nu­ colectivă din Sîntandrei, raionul aitteriajat şl o sală de festivităţi îndată pe vagon. mulţumite ale furnaliştilor. Cînd a avut loc la şcoala medie din
tid şi sfaturilor populare le re­ unde In tot cursul zilei de 3 fe­ oala de fontă fu plină, restul de Cugir, la care au participat pă­
mai femeilor. Hunedoara, ea a prestat 120 zi- vine sarcina de a orienta gos­ bruarie, alegătorii vor avea ocazia Inginerul Doinei Frenţoni stu­ fontă incandescentă a fost diri­ rinţi ai elevilor şi conducerea
podăriile colective fjehtru a con­ să asiste la o serie de spectacole diază cu atenţie gurile de vînt, jat spre tiparele pregătite din uzinelor metalurgice, la data
Femeile au fost alese în con- le-muncă pentru aâre a primit fecţiona obiecte de uz casnic, date de diferite formaţiuni artistice apoi se apleacă spre un tub ca­ vreme. In sfîrşit, s-a terminat de 1 februarie a intrat în func­
din oraş. De asemenea, pe lltlgă a- re face legătura cu cauperele şi cea de-a opta descăroare. Dar ţiune un atelier pentru lucrări
duoerile gospodăriilor colective, 480 kg. grîu, 480 kg. porumb, care să fie Valorificate pe piaţă, ceastă, secţie, prin grija Consiliului zise: după cîteva clipe de răgaz, Jur­ practice destinat politehnizării
de a organiza cursuri în oadrul regional A.R..L.U.S., s-â mâi deichis naliştii trec la pregătirea ulti­ învăţămîntului. Aci elevii vor
unde au dovedit pricepere şi spi­ 600 kg. cartofi şi alte produse. gospodăriilor colective unde să o expoziţie cu fotomontaje, fotografii — Tovarăşe Sobul Tovarăşe mei descărcări din schimbul al deprinde mînuirea strungurilor,
se predea lecţii de croitorie, lu­ şi grafice, privind realizările regimu­ Sobu! Mă auzi? treilea. De altfel, furnaliştii de a uneltelor de tîmplărie, lăcătli-
rit gospodăresc. Avem î n regiu­ Valoarea zilei-rtiurtcă din a- cru de mină, ţesături şi altele. lui de democraţie populară în do­ la furnalul II au obţinut succe­ şărie etc.
ne două femei preşedinţi de ceastă gospodărie colectivă se Aoeste lecţii ar contribui mult meniul IHdtistrlel, agriculturii şi al — Da, şi nu prea! Dar ce-i se importante în primele 27 zile
gospodării colective, 15 femei ridică la 67 lei, ceea ce îmseam- la lărgirea cunoştinţelor femei­ creşterii nivelului de trai al oameni­ baiul? ale anului 1957. Planul zilnic a I. ŞUŞMÂN
sînt socotitoare, 38 femei sînt nă că tov. Viorica Bădău a pri­ lor. Ele ar putea orienta femeile lor muncii. fost depăşit cu 6%, iar procen­
brigadiere şi membre în consF mit pentru cele 120 zile-muncă din gospodăriile colective spre — Ridică temperatura cu 20 tul de declasate a fost redus cu De Ia Ocolul silvic Alba
llile de conducere, iar în comisii produse în valoare de 9.320 lei. îndeletniciri permanente, fru­ Agitatorii vorbesc gnade. Facem fontă cenuşie 64% faţă de procentul admis.
de revizie au fost alese 19 fe­ Asemenea exemple se găsesc şi moase şi utile. O atenţie deose­ despre F.K.2 pentru tractoare. E cea La 29 ianuarie, ei şi-au îndepli­ Lucrătorii de la ocolul silvic
mei: Multe s-au dovedit a fi ne­ mai pretenţioasă fontă. nit şi planul lunar. Alba-Iulia, care practică vînă-
bită trebuie acordată participării tehnica votării toarea pe linia profesională, au
întrecute îngrijitoare de anima- în alte gospodării colective. In femeilor la cursurile agro-zoo- — S-ia făcut, tovarăşe ingi­ E ora 22. Furnaliştii din realizat planul de recoltare a
In talonul Petroşani activează ner. O ridic imediat. schimbul maistrului Ionaşcu cărnii de iepure pe trimestrul I
•îe, toulgătoare, responsabile de 1956, tovarăşele Lucreţia Mihu- tehnioe care sînt atît de necesa­ 1.168 de agitatori. Cel mai activi MunteanU se pregătesc să plece la data de 27 ianuarie. O con­
re în munca lor. dintre agitatorii din Petroşani sînt Mai tîrziu se întîmplă un nou spre casă. furnalul însă conti­ tribuţie de seamă au adus-o to­
ferme etc. Acestea ne dovedesc că leţ, Valeria Lupea şi Maria Cle- Nicolae Şchiopu, Doina Marcu, Stela incident. nuă să topească o nouă încăr­ varăşii Gheorghe Popa, Nicolae
Măsurile plenarei C. C. al Grigoraş şi alţii care în grupele de cătură. De altfel, între timp, Bistrian şi Teodor Opruţă.
munca femeii este stimată şi a- ja din G.A.C. Obreja, raionul P. M. R. din 27-29 decembrie care răspund, discută zilnic cu ce­ — Să vină lăcătuşii! Nu mai schimbul următor l-a şi luat în
tăţenii, explicîndu-le tehnica votării primire. GH. ACHIMESCU
preciată. Nimeni şi cu nimic nu Alba, au realizat peste 160 zile- 1956 constituie un puternic im­ şi amlntindu-le locul unde vor vota. Vine apă deajtins la gurile de
bold în munca femeilor pentru In ultimile zile, din cel 1.168 de GH. TAUŢAN
poate subaprecia rolul şi forţa muncă fiecare. Aceste fapte scot întărirea gospodăriilor colective. agitatori 354 s-au deplasat pe teren vînt, spuse maistrul Munteanu.
în satele învecinate.
femeilor în dezvoltarea economi­ cu tărie în evidenţă aportul fe­ Femeile din gospodăriile colec­ Lăcătuşul Pavei T.alaţy se

ei naţionale şi ridicarea produc­ meilor la întărirea gospodăriilor tive şi-au manifestat hotărîrea prezentă de îndată şi se căţăra
ca o pisică pe instalaţia ce ali­
ţiei agricole. colective. de a contribui cu forţe sporite
la înfăptuirea recentelor măsuri mentează cu apă gurile de vînt.
Femeile participă din ce în ce Cu toate acestea, în multe lo­ ale partidului nostru.
La început, nu ştia unde-i ,,bu­
mai mult la dezbaterea proble­ curi se mai manifestă atitudini SANDA CIUCEANU
ba“. Diar după ce controlă toa­
melor de bază ale gospodăriei de subapreciere a femeilor. In Şefa secţiei munca de partid
în rîndul femeilor a comitetu­ te robinetele, o află.
colective. Ele critică cu asprime fiecare gospodărie colectivă, e- lui regional P.M.R. Hunedoara
— Ii înfundat un robinet, dar
. lipsurile în muncă şi neglijenţa xistă cantităţi însemnate de lînă

faţă de avutul obştesc. Tovară­ din oare se pot confecţiona o-

şele Florida Silvăşan şi Miaria biecte de îmbrăcăminte şi uz

Nagy din G.A.G. Cistei, raionul casnic ca: mănuşi, ciorapi, pu­

Alba, au criticat în adunarea ge- lovere, plapome de lînă, covoa­

.nerală consiliul de conducere re, preşuri din deşeuri, care sînt

pentru faptul că a dovedit lipsă foarte necesare şi căutate pe

de spirit gospodăresc şi a tole­ piaţa regiunii noastre. Acestea

rat neglijenţa faţă.de avutul ob­ pot fi confecţionate în special în

ştesc. perioada de iarnă şi acest lu­ ţl-1 pun eu la punct, tovarăşe La şcoala elementara din Cut
maistru, zise lăcătuşul.
In adunările generale ale cru ar aduce frumoase venituri

G.A.C. din Obreja şi Oejdea, băneşti gospodăriilor colective. — Bine că l-ai dibuit, răs­ Sîntem în ajunul măre­ Elevii claselor IV, V şi VI, sub
punse maistrul mulţumit. ţei sărbători a alegerilor. îndrumarea profesorilor Gheor­
în adunarea generală a întovă- Un metru de preş confecţionat La şcoala elementară din co­ ghe Jurca, Ana Drăghici, Vio­
Se apropia timpul de descăr­ muna Cut, raionul Sebeş, se rica Ana, Maria Andrei şi A-
răşiţilor din Teiuş şi din alte din deşeuri costă de exemplu care. Cu o jumătate de oră îna­ fac pregătiri intense. Iritr-o cla­
inte de descărcare, fumalistul să, se aude o melodie de ctntec lexandru Spătăeeanu* fac Ulti­
pă'rţi, majoritatea femeilor au 15-25 lei, iar o femeie poate ţe­ Ilie Tăroi dădu drumul la zgură. mele repetiţii la programul pe
Un val roşietic şi fierbinte se popular, într-alta, tactul unui
luat atitudine critică faţă de cei se ciroa 10 m. de preş pe zi, care în ziua de 3 februarie îl vor

OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCKXXJOOOOOOOCkJOOO 0 0 0 0 <>0 <><X>0 <XX><XX><><><>0 <X><X><>^<>>e>0 <><>0 <X><X>C'OC><><><>OC>0 <>

Legumicultura — o ramură rentabilă a gospodăriei colective revărsă pe rina de zgură. Mai­ dans popular, o recitare în cor. prezenta în faţa alegătorilor.

ZI D E TÎR G ÎN IGHIU

* . . - ... •' * • -.V •I- . ¦1

Vinerea-i zi de tîrg în Ighiu. II vînd mai ieftin, sub preţul lui, Florian, din acelaşi sar. o

Şi-n 25 ianuarie a fost forfotă pieţii. Şi este lesne de înţeles altă pereche. Ioan Zgîia şl Cor­

ca-n alte dăfi. Sute şi sute de de ce l-au şi vîndut în cîteva nel Medriş din satul Şard cîte

ţărani muncitori au venit din ore. doi mînzaţi. Ciobotă Iosif din

satele de munte şi şes ale ra­ Tovarăşa Natalia Petreseu, acelaşi sat încheie chiar acum

ionului să vîndă, să cumpere funcţionara sfatului îl cheamă contractul pentru o pereche de
vite, cereale, legume, fructe şi pe preşedinte să semehze con­ boi.

alte lucruri necesare gospodă­ tractele. In această zi, peste 20 Exprimindu-şi încrederea faţă

riilor lor. ţărani muncitori au încheiat de măsurile luate de partid şi

Aceeaşi forfotâ-i In zi.de tîrg contracte cu statul pentru creş­ guvern pentru încurajarea creş­
şi la sfatul popular comunal.
•** V?j ¦‘ Iată-l pe preşedintele Hada terea şi îngrăşarea de animale. terii vitelor, pentru mai buna
Dionisie. Stă de vorbă cu un Iată registrul: Gheorghe aşezare a relaţiilor dintre oraş
Una din ramurile principale de producţie ale gospodăriei colective din legume şl zarzavaturi în valoare de cca. 80.000 lei. El au hotărît ca în a-
Sebeş este legumicultura. Membrii acestei gospodării colective, cultivă legume cest an să extindă suprafaţa cultivată cu legume. In momentul de faţă lu­ grup de colectivişti veniţi toc­ Truţa, Aurel Florea din satul şi sat, ţăranii muncitori din sa­
şi zarzavaturi pe suprafeţe întinse, producînd cantităţi mari de legume pe crează la amenajarea răsadniţelor în care vor produce răsadurile necesare.
care le desfac prin cooperaţie sau pe pieţele oraşelor Sebeş, Petroşani, Si­ mai din Aţintiş, raionul Cluj. II Bucerdea s-au angajat să în- tele comunei încheie zi de zi tot
biu şi altele, in anul trecut, membrii acestei gospodării colective au vîndut In clişee (stingă) : Colectiviştii din Sebeş transportă gunoi de grajd
pentru răsadniţe. (Dreapta) : Se face controlul răsadniţelor însămînţate. anunţă că au adus să vîndă graşe cîte o pereche de boi, mai multe contracte pentru va­

150 feldere (2.250 kg.) porumb. Petru Bălgrădean cu feciorul lorificarea produselor lor.

_ Din activitatea unui colectiv minier fruntaş ----- --------- de lucru pregătite şi atunci în­ Deşi exploatarea Ţebea este fi eliberaţi 50 de muncitori ce şi-a realizat planul pe anul tre­
cep să mute brigăzile de la mică, colectivul de muncitori, pot să muncească direct la pro­ cut decît în proporţie de 99,79%
J lecanizairea şi organizarea muncii — mijloc sigur un loc de muncă la altul, randa­ ingineri, tehnicieni de aci a ştiut ducţie, iar contravaloarea loco­ şi contimiă să rămînă în ur­
mentul scade, iar planul nu se să-şi facă în mod conştiincios motivei şi a staţiei de încărcare mă şi îrt acest an, planul celor
df îndeplinire a sarcinilor de plan mai poate realiza. datoria, adueîndu-şi în acest fel a acumulatorilor se poate aco­ 19 zile din luna ianuarie a. c.
contribuţia sa modestă la înfăp­ peri cu valoarea 'producţiei căr­ riefiind realizat decît în procen­
In primele Iutii ăle anului tre­ taj şi perforatoare electrice, pre­ ră cu aripi scurte, ceea ce a dat Conducerea exploatării carbo­ tuirea prevederilor celui d-e . al bunelui pe oare-1 pot extrage taj de 94,7%, cu toate acestea
cut colectivul exploatării oarbo- nifere Ţebea a procedat foarte II-lea plan cincinal de dezvol­ tiu au întreprins nimic.
nifere Ţebea dto raionul Brad cum şi cu un compresor tip Re­ cele mai bune rezultate. bine dî-nd o atenţie deosebită tare a economiei naţionale a ţă­ cei 50 de muncitori în mai pu­
rămăsese serios în urmă. Da- specializării brigăzilor şi echi­ rii noastre. ţin de 10 ziie5; se vede cu Uşu­ Acest fapt se explică şi prin
' tbrită eforturilor depuse şi en­ şiţa. '9 Toate acestea au dat putinţă pelor de 'mineri pe genuri de lu­ rinţă rentabilitatea şi necesitatea aceia că preşedintele comitetului
tuziasmului patriotic cu care a La abatajele frontale a fost in­ colectivului exploatării carboni­ crări şi asigurării omogenităţii Pe acelaşi drum introducerii acestei locomotive. de întreprindere nu urmăreşte
muncit él a reuşit să încheie a- acestora. Rezultatele obţinute Exploatarea carboniferă Ţebea cum se realizează planul de
nul 1956 cu rezultate deosebit trodus perforatorul electric ceea fere Ţebea nu numai să lichide­ confirmă de fapt justeţea aces­ Minerii, inginerii şi tehnicie­ trebuie să se bucure de mai producţie zilnic, decadal, lunar,
de frilmpăse. ce a dus la scurtarea timpului ze cu rămînerea în urmă, dar tui procedeu. nii acestei exploatări au început mult sprijin şi înţelegere din consi'derînd în mod greşit că a-
de batere a găurilor şi la mă­ să şi obţină o justă corelaţie munca în acest an nou hotărîţi partea Ministerului Minelor şi oeasta este doar treaba condu­
Buna organizare a muncii — rirea producţiei şi productivită­ între indicii planului anual de Mecanizarea transportului în să meargă pe acelaşi drum al a direcţiei generale respective cerii exploatării, de aceia el nici
ţii muncii în aceste abataje. A- producţie pe 1956 aşa cum se abataje, introducera perforaju- succeselor şi să-şi aducă o con­ dih acest minister.
chezăşia succesului plioarea metodei graficului d e ­ vede în tabelul de mai jos. lui electric, specializarea bri­ tribuţie cît mai mare la înfăp­ nu s-a gîndit că ar fi neoesar
găzilor şi echipelor pe genuri de tuirea prevederilor Plenarei C.C. Cu prilejul dezbaterii docu­ să organizeze o consfătuire de
Analizînd cauzele • lipsurilor Indicii de plan. Realizări în % lucrări, asigurarea omogenităţii al P.M.R. din 27-29 decembrie mentelor plenarei din decembrie producţie cu colectivul acestui
care împi,edebau realizarea sar- acestora şi organizarea mai bu­ 1956. In acest scop s-au şi luat 1956 colectivul de aci s-a anga­ sector îrt oare să se analizeze
' cinilor de plan? conducerea mi­ Valoarea producţiei globale 102,33 nă a muncii în subteran au dat măsuri care să asigure de la jat să realizeze planul anual pe lipsurile, cauzele lor şi să se
nei a pus un accent dedsebit pe Producţia fizică 101,59 putinţă brigăzilor să-şi realize­ început îndeplinirea şi chiar de­ 1957 cu 15 zile înainte de ter­ stabilească măsurile ce se trrt-
biina organizare a muncii în Posturi prestate în subteran ze şi să-şi depăşească sarcinile păşirea planului de producţie. men, să reducă preţul de cost al pun pentru grabnica lor lichi­
subteran, în sectoare, pe schim­ Randament 81,90 de plan şi odată cu aceâsta să Astfel, se vor scava la înaintări producţiei cu 0,5% şi să mărea­
buri şi brigăzi de mineri. S-au Productivitatea muncii 124,76 obţină cîştiguri mari. Pentru a scă productivitatea muncii cu dare.
luat măsuri şi s-a asigurat o Cîştig mediu pe cap de salariat 118,76 exemplifica acest lucru, dăm cî­ 7.000 m. c. cărbune şi steril cu 3%. Angajamentul a şi început
mai bună aprovizionare a locu- .Cîştig mediu pe cap de muncitor 104,65 teva exemple. Brigăzile mineri­ ajutorul explosivilor, perforaju- să fie tradus în viaţă. Acest lu­ Este necesar deci, ca organi­
rildr de muncă cu material lem­ 103,50 lor Teodor Sim, Luoa Ghera- lui electric şi al ciocanelor pneu­ cru este dovedit de faptul că zaţia de bază, să îndrume şi să
sim şi Teodor Gherman, oare lu­ matice. De asemena se va utili­ pianul de producţie ai exploată­ controleze mai îndeaproape ac­
nos, unelte şi scule. S-a dat o clic în abatajele frontale a dus Cifrele din tabelul de mai sus crează în abataje frontale şi ce­ za tăierea cu mijloace mecani­ rii pe primele 19 zile ale lunii tivitatea comitetului de între­
la depăşirea sistematică a sar­ arată că deşi s-a lucrat, în sub­ le ale minerilor David Andron, ce într-un prooentaj de 93% faţă ianuarie a fost realizat în pro­
atenţie mai mare organizării în­ cinilor de plan de către brigă­ teran, cu un efectiv de muncito­ şi Gherasim Popa de la lucrări de producţia anuală, iar trans­ porţie de 10l,l%, fruntaş fiind prindere şi este de datoria co­
trecerii şi stimulării - fruntaşilor zile ce lucrează aci şi la creşte­ ri mai mic decît cel planificat, de pregătiri, au obţinut lună de portul se va face mecanizat la colectivul sectorului I, cu o rea­ mitetului de întreprindere să ia
în muncă, fapt care a dus la co­ rea simţitoare a cîştigului mi­ s-a obţinut totuşi o însemnată lună realizări de normă cuprin­ lizare de 107,4% a sarcinilor de măsuri ca în cel mai scurt timp
interesarea muncitorilor, ingine­ nerilor. creştere a producţiei şi produc- se între 140-160%, primind fie­ circa 75% din producţia 'abata­ plan. să se organizeze o consfătuire
rilor şi 'tehnicienilor în realiza­ tivităţii muncii (18,76%) şi sa­ care trimestrial al patrulea sa­ de producţie în oare să Se dez­
rea şi depăşirea sâtcinilbr de Punerea în funcţiune a nou­ lariul mediu pe cap de salariat lariu. jelor. Lipsuri care trebuie grabnic
plan. lui compresor cu oare a fost do­ (4,65%). bată problemele ce frînează rea­
tată mina a dus la mărirea de­ Economiile realizate la a- Conducerea exploatării a pre­ înlăturate lizarea sarcinilor de plan în oa­
Un fol important îm îndeplini­ bitului şi a ¦presiunii aerului Creşterea producţiei şi produc­ ceastă exploatare, în anul tre­ drul sectorului II, să se stabi­
rea sarcinilor de plan l-a avut comprimat la locurile de muncă. tivităţii muncii se datoreşte şi cut, întrec cifra planificată cu văzut în planul de măsuri pe Cu toate că la mina Ţebea lească măsurile ce trebue luate
mecanizarea transportului în Au fost simplificate lucrările de faptului că s-a dat atenţia cuve­ 83.000 lei, iar beneficiile reali­ s-au obţinut rezultate bune în şi cine anume răspunde de în­
subteran, priti introducerea sco­ atacare a abatajelor cameră din nită executării lucrărilor de pre­ zate şi vărsate în bugetul statu­ anul în curs mecanizarea tran­ producţie, mai sînt totuŞi şi u- făptuirea tor în vederea lichi­
curilor Oscilante acţionate pneu­ suitori, fapt care a dus la eco­ gătiri, asigurîndu-se astfel din lui se cifrează la suma de nele lipsuri care odată înlătura­ dării rămînerii în urmă a aces­
matic Şi a eraţereior acţionate e- nomii substanţiale de lemn. A timp noi locuri de muncă, lucră­ 2.999.000 lei. Pentru personalul sportului cărbunelui pe orizon­ te ar creia posibilităţi de obţine­ tui sector important al minei
lectric, astfel că în prezent tran­ fost soluţionată tehnic exploa­ ri care în alte exploatări carbo­ oare lucrează în regie şi care a re a unor realizări şi mai mari. Ţebea.
sportul diii abatajele camere şi tarea stratului doi în zona de nifere sînt neglijate şi la un mo­ contribuit în mod efectiv la în­ tul 160 prin introducerea unei Una din lipsuri constă în faptul
froritalé éste complect mecani­ afloriment, prin abataje came­ ment dat rămîn fără noi locuri deplinirea şi depăşirea planului că deşi organizaţia de bază (se­ Colectivul minei Ţebea* este
de producţie au fost acordate locomotive electrice cu acumu­ cretar tovarăşul Victor Prunda- un colectiv harnic, priceput şi
zat. Pé lingă acestea, mina a prime de producţie care repre­ ru) şi comitetul de întreprindere are posibilităţi şi forţe suficien­
fost’ dotâiâ cU ciocane de aba­ zentau 40-150% faţă de salariul latori, însă nu a găsit înţelege­ (preşedinte tovarăşul Samson te să lichideze lipsurile existen­
rea cuvenită la Ministerul Mine­ Şipoş) cunosc că sectorul II nu te în cadrul sectorului II şi să
de bază. se achiie cu cinste de sarcinile
lor, care i-a tăiat din plan acea­ ce-i start în faţă, aşa cum a fă­
cut-o şi pînă în prezent.
stă locomotivă. Ţinînd seama că
la transportul cărbunelui la ori­

zontul 1G0 prin punerea în func­

ţiune a locomotivei electrice pot