Page 10 - 1957-03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 692

Adunările generale de diri de seamă PETE cu...BUCLUC A nul 1907
şi alegeri — prilej pentru întărirea şi

dezvoltarea activităţii organizaţiei U.T.M. JileaH ta Orice haină după ce este ce tonul. Ce să mai zic, am

anal eielut purtată un timp se murdăreş- [uaf fustele aşa cum erau. mAh \ r, * -
te. Deci trebuie curăţată. Aşa c. . i " %Z: * t r ~~ — *s M
De curînd a început desfăşu­ In perioada de pregătire şi Acest film, este o producţie italo- am făcut şi eu. Pe * * * % á M ?î< m
rarea adunărilor de dări de sea­ desfăşurare a alegerilor U.T.M., spaniolă, distinsă cu Premiul Uniunii Dacă tovarâ9* Stma crede chim ică ‘'¦’Vs, Guvernul, după
mă şi alegeri ale organelor de organizaţiile de bază au obţi­ Internaţionale a Criticilor la Festiva­ Am avut trei fuste de - 'mN f
conducere locale ale U. T. M. nut o seamă de rezultate bune lul Cinematografic de la Cannes, în fă, care se cam murdăriseră. tas- c\ sectia legeri a făcut un ă*
Din păcate însă, în practica ac­ 1956. Cum ştiam că în oraşul Deva pel la populaţie pen­
Pregătirea şi desfăşurarea aces­ tivităţii organizaţiilor noastre este 0 untia*e unde se iau
tor adunări constituie un minu­ U.T.M., mai dăinuie încă nume­ Cu prilejul prezentării filmului ii tru ajutorul sărăcimii,
nat prilej de aplicare consec­ „Moartea unui ciclist" pe ecranele din banii oamenilor muncii fără
Madrid, ziarul tinerelului studenţesc (ziarele).
— ulterior interzis de cenzură — sa­ există o secţie de spălătorie a face lucru de calitate, se — Cum, voi nu. daţi?,
lută noua operă a regizorului luan An­
ventă !a democraţiei interne de roase lipsuri, mai ales în ce tonio Dardem, cu aceste două cuvinte: chimică, a întreprinderii de înşeală amarnic. In ce' priveş- Dacă nu v-aţi ajuta în­
„Gracias, Bardeml" (mulţumesc, Bar- industrie locală „1 Mai”, le- tre voi, atunci cine «j
organizaţie, de mobilizare a priveşte pregătirea şi desfăşu­ dem l). Acest laconic salut, exprimă în am dus acolo. te comportarea ei ţaţă de cli­ să vă ajute ?
modul cel mai elocvent, gratitudinea enţi, este de-a dreptul con­
fiecărui utemist la o mai in­ rarea alegerilor. Sînt multe ca­ poporului spaniol, faţă de unul dintre De primit, am fost bine damnabilă. lucrde
tensă participare atît la viaţa zuri de încălcare a prevederi­ curajoşii săi artişti, ale cărui opere, primită. Tovarăşii mi-au fă­
înfruntînd rigorile cenzurii franchiste, cut bonul şl l-am achitat. Mi­ MARIA BISCA trele de lasifoanele de podaa din
de organizaţie cit şi în pro­ lor statutului U. T. M. O parte oglindesc aspectele tragice ale socie­ au spus să mai trec pe la ei bucătărie au fost făcute din..3
ducţie şi în munca de transfor­ din organizaţiile noastre de ba­ tăţii spaniole. peste cîteva zile, asigurîndu- funcţionară cutiide conserve,înclinaţia du*
mare socialistă a agriculturii. ză U.T.M. încă nu sînt pregă­ mă totodată că le vor face N. R. şumelii pentru scurgerea apei
tite în măsură suficientă pentru Autor al scenarului „Bun venit, dom­ J u n ă ”. Care este părerea tovarăşilor din cantină, s-a făcut în sensul
In cadrul raionului nostru, a trece la alegeri. In unele or­ nule Marshall", premiat la Festivalul din conducerea întreprinderii de °PUS ce^UI’ necesar,uşile pliante
pregătirea şi desfăşurarea adu­ ganizaţii de bază U.T.M s-au Filmului de la Cannes în 1953, Bar- Au trecut de atunci mai industrie locală „1 Mai" din ora­ de la intrare prea înguste, iată
nărilor de dări de seamă şi a- făcut încălcări de la instrucţiu­ dem, este astăzi unul dintre persona­ bine de 30 de zile. In acest şul Deva, despre cele relatate mai ce a rezultat din cheltuirea celor
legeri stă în centrul atenţiei bi­ nile C.C. al U.T.M. cu privire lităţile proeminente ale ecranului mon­ timp am fost pe acolo să sus? Am fi curioşi să ştim şi noi 260.000 lei, cît s-a încasat pen­
roului şi activului nostru raio­ la alegeri. Aşa spre exemplu, dial, pionier al unei noi şi puternice văd dacă nu sînt curăţate ce soluţie găsesc pentru dispariţia tru această lucrare.
nal U T.M. In această proble­ la Căstău, tinerii din organiza­ cinematografii naţionale. fustele, de vreo trei ori. Tot acestor „pete“ mai ales că la re­
mă noi am ţinut cont de felul ţia de bază nu au ştiut decît dacţie au sosit mai multe aseme­ Adică, din această sumă -mai
cum sînt pregătite dările de sea­ cu cîteva ore înainte că va a- Cu un ascuţit şi pătrunzător spirit de atîtea ori însă răspunsul nea sezisări. urma să se construiască o baie
mă care vor fi prezentate în vea loc adunarea de alegeri. A- de observaţie şi cu un stil sigur, acest a fost acelaşi: în locul celei vechi. Construcţia
faţa utemiştilor din organizaţii­ cest lucru s-a întîmplat şi la tinăr cineast, crează în filmul său lucrării a început, nimic de zis.
le de bază respective. Aceasta I.F.E.T.-Orăştie şi în alte or­ „Moartea unui ciclist" o oglindă vastă — Se face tovarăşă, dar dar -a început prin... demontarea
pentru ca dările de seamă să o- ganizaţii de bază Starea de şi uimitor de precisă a realităţii so­ instalaţiilor la vechea baie şi de-
glindească în mod fidel activi­ lucruri din unele organizaţii de ciale contemporane din Spania lui acum nu avem benzină, sau.,,
tatea organizaţiilor de bază bază se datoreşte şi faptului că Franco. alte şi alte motive. ,area ac°PeTişului clădirii un*
U.T.M., să dezvăluie lipsurile, membrii biroului Comitetului * ul™ sa fre m ita W ă noua
raional U.T.M. au controlat prea Povestind istoria simplă a unui cu­ Răbdătoare, am aşteptat. B A N I multi— mîn
să arate felul cum organul de puţin activitatea instructorilor plu de amanţi, membri ai înaltei so­ Şi iată că a patra oară însă a^e> z* z*durile acestei clădiii
conducere şi-a îndeplinit sarci­ pe teren. Datorită acestui lu­ cietăţi spaniole, vinovaţi de a fi ucis răspunsul a fost favorabil; Privit de pe cetate, masivul lucrărilor pentru a căror efectua- sînt încercate de intemperii şi în
nile şi să prevadă măsurile co­ cru unii instructori raionali ca. un ciclist pe şosea şi de a-l fi aban­ bloc ce găzduieşte pepiniera vii- re a încasat trustul din bugetul lipsa vechii băi, elevii sînt obli­
respunzătoare pentru îndrepta­ Ioan Moga, Cornel Haneş, Eu­ — Fustele dumneavoastră toa-relor cadre ale Trustului 4 şcolii — nu vă miraţi — 435.000 gaţi să se spele unde pot şi cum
rea lipsurilor. gen Turcu, muncesc slab cu or­ donat din teama de scandal, filmul lui sînt gata, mă intîmpină încă construcţii din Hunedoara — pot. De -amenajarea curţii —1
ganizaţiile de bază, trec în mod din uşă tovarăşa Letiţia Si­ Şcoala profesională de construc- I prevăzută şi ea în planul de lu*
Pînă în prezent s-au efectuat superficial pe la acestea, le tra­ luan Antonio Bardem, este Un sever ma, responsabila unităţii. ţii — prezintă un aspect bizar. Altă lucrare executată tot de orări şi finanţare — nici nu poa­
alegeri atît în organizaţiile de sează sarcini sau directive fără Trustul 4 şi tot pentru şcoala te fi vorba.
bază din agricultură, cît şi în a mai controla dacă ele sînt act de acuzare îndreptat împotriva u- Am avut atunci o mare Igrasie la etajul II şi, lucru şi
întreprinderile din raza raionu­ duse la îndeplinire. Chiar şi nor orînduiri sociale, care se bizuie pe mai ciudat, doar la capetele clă- ce o tutelează, (lucrare oare tre- Suma totală alocată a fost
lui. unii membri ai biroului raio­ bucurie, mal ales că îmi tre­ difii. buia terminată la sfîrşitul lunii 695.000 lei, iar rezultatele Cele
nal muncesc defectuos. Un e- crime, minciuni şi şantaje. Consecin­ buiau fustele şl eram hotărî- iunie 1956), este construirea u- *aurcăuta'aLteC.- Vorba ceea : b,Jani mulţi
De pildă, în organizaţiile de xemplu în această direcţie ni-1 tă să le iau înapoi chiar ne­ Explicaţia acestui -aspect neîn- — lucru de mintuiala.
bază din G.A.C. Vinerea şi Pri- oferă tov. Ioan Urican, secre­ ţele funeste ale crimei, săvîrşite de curăţate. tîlnit mai acum un an, constă în nei clădiri pentru bucătărie-oan-
caz, adunările de alegeri şi tar al Comitetului orăşenesc tină şi pentru baie. Bucătăria Şi la gîndul că lucrarea a fost
dări de seamă s-au desfăşurat luan şi Maria, principalii eroi ai fil­ Dar vai I In toc de fuste făcută nu pentru altcineva ci
la un nivel înalt. Darea de sea­ U.T.M. Orăşlie, care deşi are mului, moartea celor doi amanţi în a- curăţate mi s-au adus unele pentru trust, şcoala fiind a trus­
mă prezentată în organizaţia toate organizaţiile grupate, nu ( mai murdare ca cele pe care tului, se naşte pe bună dreptate
de bază U.T.M. din gospodăria trece cu săptămîniie pe la or­ celeaşi tragice condiţii, au sensul pro­ întrebarea : Oare cum sî-nf exe­
agricolă din Pricaz a scos în ganizaţiile de bază, iar atunci le dusesem şl erau pline de cutate lucrările pentru alţii ?:
evidenţă rezultatele bune obţi­ fund, al unei pedepse justiţiare, pe care Mai bine ? Cine poate crede ?
nute de tinerii din organizaţie cînd se duce, stă doar cîteva mi­ pete. Eram gata să nu le re­ aceea că blocul respectiv -a ieşit construită pe scheletul unei ve- Poate directorul trustului, tova­
Au fost date exemple de tineri nute şi se reîntoarce la sediu. o aplică însăşi viaţa, societatea. răşul S. Liveanu.
ca Viorica Paşcău, care a efec­ cunosc, dacă tovarăşa Sima din reparaţie capitală. Pare ciu- chi clădiri trădează şi ea mo-
tuat în acest an 112 ziie-mun- Aceste lipsuri se datoresc şi Realizat cu un stil viguros — şi cu AD. BLAJU
că, Iancu Avram şi Simion faptului că unele organizaţii de nu mi-ar fi arătat numărul dat oa o clădire să iasă din re- dul în care trustul înţelege să-şi
Oancea, care sînt fruntaşi în e- bază U.T.M cer prea puţin multă pulere de analiză — „Moartea
fectuarea muncilor agricole. Ti­ sprijinul organizaţiilor de par­ de ordine care spre surprin­ paraţie, degradată. Să vedem ducă la bun sfîrşit îndatoririle,
nerii din G.A.C. Vinerea, în a- tid. Acolo unde a fost cerut a- unui ciclist" este una dintre operele derea mea corespundea cu
dunarea de dare seamă şi ale­ jutorul organizaţiilor de par­ cel de pe bon. Protestele me- cum s-iau întîmplat lucrurile. Acoperişul de ţiglă al vechii clă-
geri au scos în evidenţă faptul tid, rezultatele au fost dintre cele mai valoroase ale cinematografiei
că sînt prea puţin ajutaţi în cele mai bune. Este semnifica­ S-au adus prin februarie anul diri a fost înlocuit cu un planşeu
organizarea joilor de tineret. De tiv felui cum au ajutat organe­ mondiale contemporane.
asemenea, ei au criticat pe ti­ le de partid organizaţiile de ti­ te au fost zadarnice. Mai I trecu t m a4erta,e , oam eni _ zice. de beton. Modul în oare s-a fă-
nerii care nu muncesc cu con­ Acest impresionant film, va rula
ştiinciozitate în gospodărie. In neret de la U. M. Cugir, din mult chiar, tovarăşa Letifla ţ se califjoaU _ şl , uor5rite au cut izolarea planşeului o ştiu
adunările de alegeri de la U.xM. pe ectanul cinematografului „Filimon
comunele Balşa, satul Porcurea S im a , m-a şi apostrofat. început. Azi se văd rezultatele, constructorii. O ştiu însă şi u-
Sîrbu” din Deva, de la 4—8 Martie d.c. — Eu nu înţeleg — mi-a Pe lîngă igrasia amintită, se cenicii. deoarece nu pot servi mia-
Cugir, s-au dezbătut probleme şi altele. poate menţiona tencuiala căzu- sa în noua bucătărie-cantină,
spus ea — cum de aţi mur­ tă la un aapăt al blocului, spoi- fiindu-le teamă să nu se pome-
importante legate de contribu­ Organizaţiile U.T.M. vor tre­ dărit în aşa hal fustele. Pro­ tul incomplect, ţevile de -apă nească cu tencuiala tavanului în
babil că luaţi masa la canti­ sparte, instalaţiile sanitare de- farfurii. La vreme de ploaie, plo-
ţia tinerelului la îmbunătăţirea bui să ia grabnice măsuri pen­ nă şi acolo v-aţi murdăriţi fecte, Adăugind la acest bilanţ, uă şi în cantină, Uşile, iniţial
Şi apoi, ce mai vreţi I Dacă cele trei ziduri interioare des- prea înguste, au fost mai apoi
nu vă place, spâlaţi-le acasă, părţitoare, (din fericire bine lărgite, Soba de gătit a fost am-
că de-aia sinteţi femeie. Bine construlte), rezultă totalitatea plasată greşit în bucătărie, fii-
înţeles că nu a uitat să ridi-
' ........
vuuuia\ i ^ itnij

procesului de producţie, la scă­ tru înlăturarea acestor lipsuri,

derea preţului de cost şi la ri­ să-şi îmbunătăţească activita­ Poveste fără cuvinte...

dicarea productivităţii muncii. tea în aşa fel încît conferinţa

A fost arătat faptul Că la sec­ raională U.T.M. să le găseas­

ţia turnătorie, cu cîtva timp în că cu realizări din cele mai
urmă, s-a dezbătut problema re­
ducerii rebuturilor, unde în ur­ frumoase în toate domeniile de
ma măsurilor luate în cinstea activitate

AUGUSTIN STANCIU

alegerilor, tinerii iau redus pro­ prlm-secretar al Comitetului

centul de rebuturi cu 4 la sută. raional U.T.M. Orăştie

Sobe de feracofă peste plan t

PTJ R I N MUNŢII i

J 1
Se ştie cît de bună e pe timp 1.
«Rvişr“, au reuşit să dea peste i
de iarnă o sobă de teracotă. sarcinile de plan 200 bucăţi 4 ŞI VAILFJr
Cooperatorii din echipa lui An­ plăci, din care se pot confecţio­ . . . sau cum nu trebuie gospodărite unele blocuri
drei Szansafi de la secţia tera­ na mai multe sobe. 0
cotă, a cooperativei J l’yfvyrr/jl 1\— j w /<—t «—tuu u-Ti—/ <—f ]BULGARIEI

Păstrarea în cît mai bună Gospodărirea avutului-problemă importantă este inadmisibil să fie noroi în INRO D O PI
stare a materialelor, clădirilor curte, ştiut fiind că mina are
(Urmare din pag. l-a) roase policlinici. Peste 300 de lucră- L
şi instalaţiilor este una din pro­ carieră proprie de balast, iar
blemele cărora conducerile în­ pentru exploatările carbonifere
treprinderilor trebuie să le a- Jieţul este ha doi paşi, Cîteva. ) rintul 7mntos, 7ung ~de~l00~kin., în- ^ i medicali deservesc populaţia Ic, L

corde o, atenţie din ce în ce clin Valea Jiului camioane de pietriş ar fi re­ 1]> tr-o uriaşă platformă de construcţie. ca^ ' noi construcţ•ii mari — lacul C.
mai mare. De felul oum se gos- zolvat întreţinerea incintei. Pen- M..unca .a început, să„ cl,ocot.ea„scă-. rU;,n,,d. Două 7l
podăreşte avutul unei întreprin­ tru asta însă trebuie puţină
41 .ic,i, c.înd. co,lo au apă. ru,t mine, ţfnahbrriircii de acumulare „”Studen Kladeneţ şi ru

* concentrare a minereurilor, uzine, cascada de hidrocentrale Baiak au l

deri sau^ exploatări, depinde în loc prin acoperămînte indivi- Şiko răspunde „numai de gos- tal. Aşa este cazul finului şl muncă şi un spirit gospodăresc 1)i centrale electrice. Ele au schimbat schimbat * mal mult ^făţişarea Ro- L
complect înfăţişarea vechilor ! RDo>dopi,, dop' ilor. Lacul de acumulare se con-s-, rr
mare măsură reducerea cheltu- duale. Exemplu în această pri- podărirea internă a minei“, to- paielor care zac la minele Pe- ceva mai dezvoltat,

ielilor de productiv, precum şi vintă poate fi luat de la mina varăşul Miclea şeful depozitu- trila şi Lupeni, răvăşite în no- Situaţia existentă acum la 1) v,iaţ,a si. .ob. ic.ei.ur.ile popula.ţi.e.i l.ocal.e. trui/eşte nu depharte de Kirdfall, pe nul (r.

aprovizionarea la timp cu ma- Lupeni, unde două colivii duble lui combinatului „are în vede- roi şi apă, tot prin „grija“ gos- expioatârile noastre în probie­ 1J „Şal;el,e vechi şi cătunele mizere a„u Ardă, acolo unde el străbătind lan- ţ(-,
teriale a locurilor de munca. sjnL kjne adăpostite chiar ac-o- re numai lemnul şi balastul“, podarilor de acolo. La Lupeni,
, administrativ-gospodăresti ţiJ- cr,esc„ul., , s-au t.ransf.orm.at,. de.ven.ind ţul de AmpeulJneţi,A• rdineti.răauinf.osb.ta.ziînn.udlrepnta,ast,e- rţr-
kovo.
Tocmai pentru ca gospodări­ lo unde au fost descărcate. iar tovarăşul Venczel, şeful ma- deşi în magazia de furaje este . , .„ - nnliti i- adevarale oraşe. r.
rea avutului să se facă în cele CUM „nu se ocupă decit de loc suficient totuşi în faţa ma- denota _5, o slaba munca polltl-
mai bune condiţiuni, la exploa­ Dezvoltarea continuă a me­ ceea ce este în magazie“. gaziei zac acoperite de zăpadă 1 Madan, c-ar-e mmăra cîndva în to. «>«« albte’ lar Pe !undul celei f
tările carbonifere din Valea Jiu­ canizării minelor noastre a pus, ca în rindunle celor chemaţi sa 1] lai 300 de locuitori, a devenit un
lui sînt sectoare anume profi­ printre altele şi problema asi­ O dispută asemănătoare se 'aproape două vagoane de fîn vechi lurcrează oamenii. L
late pentru treburile administra­ gurării cantităţii ele cablu elec­ duce şi la ruina Lupeni între baloturi, fin care este aproa- îndeplinească munci gospodă- i1J - centru minier cu o populaţie de peste ¦ Construc'ţia este în toi. Nu va , ryl
tric de forţă necesar instalaţii tovarăşul Mihai Maxim — gos- , ., . trece
tive şi gospodăreşti, lor din subteran. încă din toam- podarul, şi tovarăşul Ioan Zas- 'Pe gunoi. ^Conducerea minei reşti. Acolo unde comitetele de
Lupeni nui şi-a^pus; problema ci- mult timp st noua hidrocentrală „Stu- (.
întreprindere, sub îndrumarea
]. U m de l0CUd0ri- den Kladeneţ", cu o putere de 60.000 C
conoretă a com;tet&lor de p,a,r. Rudozem este de nerecunoscut. Au ^ m f[ d M ^ exploa{are Pe '

încă din toamnă s-au luat nă S-au adus la toate exploată- Iau — magazionerul minei, in ne va supoua aceste pierucu , i* „• , r dispărut buruienile şi grăniezile de ^ //e /flca/ai vor creste dumbrăm (_
peste tot o serie de măsuri tehj rne tobe de cablu pentru satis- problema păstrării în condiţii condamnabile, pentru ca daca tid, au luat în serios pastrarea T pietre cu care era plin cu cîţiva am de mlgda[. ?. ^ vor apărLa casg r

nico-organizatorice menite să facerea nevoilor minelor. Păca- cît mai bune a materialelor. ar fi luat-o în serios, ar fi a- avutului, rezultatele se arată 1 în urmă. Strada principală - un a- de (abere de $ana_ C
ducă la buna gospodărire a tul este că majoritatea acestor dăpostit cum trebuie furajul.
materialelor şi clădirilor în pej tobe nu au fost adăpostite şi au Mîna' de oameni gospodari şi rodnice. f deuărai bulevard, de ambele părţi a- Afda tmhlinzită va lnccpe să [¦
rioada de iarnă. In ce măsură > rămas toată iarna în zăpadă şi pricepuţi se mai vede şi din fe­ Dezgheţul a scos Ia „ziuă“ Organele de resort din ca­ J le căruia se înalţă case de locuit cu ^ sprg ămpurile lnselale de apă_ [
acestea au fost îndeplinite se noroi. Aşa se prezintă situaţia lul cum este depozitat şi sor­
un alt aspect al gospodăririi, a- drul Combinatului carbonifer al Î mu,te iia!e ~ C r e e a z ă întregul ^ aco[o a fosi M bu. T
tat materialul fieros vechi, re­ nume starea incintelor minelor. Văii Jiului — director admi­
poate vedea şi acum cînd des- la Jieţ, Petrila şi Lupeni. Pă- La majoritatea exploatărilor, a- V 0rttŞ- Pe aceasia se aflâ casa COnsilh' rată liniştea munţilor. De la Baiak şi [
zultat din degradarea diferitelor colo unde gospodarii nu au a- j lor populare, casa de cultură, reslau- p-ină !a !acui de acumulare „Vasil z
gheţul şi ploile au scos în evi- rerea tovarăşului Şiko, gospo- nistrativ tov. Alexandru Cosma
piese şi mecanisme. Aşezarea vut în vedere că timpul nu se _ au datoiia .să verifice mai ) raniul, şcoli mari şi luminoase. In jur, Kolarov" pe zeci de km., Rodopii ră- L
denţă o serie de rezultate pozi- darul minei Petrila, despre do- des şj pe teren acţiunile gos-
lui în locuri anumite, dă şi un menţine numai îngheţat, noro- podăreşti de ia exploatări, să 4 pe pantele munţilor, sînt împrăştiate sună de zgomotul construcţiilor. I
dea directive practice şi să
tive, dar şi negative. uă tobe cu cablu de înaltă aspect mai ordonat, incintei mi- iul este în „floare“. Noroiul, pe ¦* vile ilnummiinnornasoeo şcii rcro\nnlfro\rrintahib1iel>e. Ca_s_ca_dra_ dje. hr.i¦djr_o_c_entrale Baiak este f(.

La mina Lonea-Jieţ de pildă, tensiune care zaC în noroi în !nei La mina Lupeni de exem- lîngă aspectul urît care-1 dă •j Odată cu oraşele şi satele cresc şi cea mai mare construcţie a celui de-al T

deşi a existat un plan ca-re pre- curtea minei, că „acolo le feste piu, materialul nerecuperabil curţii, îngreunează considerabil sancţioneze nepăsarea şi negii 1 oameni noi. Aceştia parcă au trecut douea p[an cincinal al Bulgariei. Iată [•
vedea adăpostirea utilajelor con- locul“, e cît se poate de con­ este depozitat în loc special, în- transportul de la suprafaţă prin jentă celor care nu îngrijesc
tra intemperiilor, pianul a ră- cludentă în privinţa neglijenţei grădit, spre a se evita risipa, oanamboalele pe oare le suferă cum trebuie avutul obştesc al 1 peste un secol. Ei au lichidai nu nu- Cu em cifre: şantierul de construcţie \
mas doar pe hîrtie. O serie de şj nepăsării de care dă dovadă- Nu acelaşi lucru se poate spune vagonetele din cauza defectelor exploatărilor,
utilaje, în parte noi, cum este pentru bunurile ce le are în în- j mai cu nevoile ci şi cu ignoranţa ocupă 3.600 km. pătraţi. Pe această L
ciocanul de forjă „Ajax 3“ sau grijire. De altfel în această pro- despre Petrila sau Lonea-Jieţ. liniilor ferate îngropate în no-
cele două motoare pentru ma- blemă la maistoate minele exis- In jurul centralei termice de la roi. Desele caramboale din •] Oare le încătuşa sufletele. In trecut, suprafaţă se construiesc patru lacuri l
şirna de extracţie, nu sînt adă- tă o dispută tacită între gospo- mina Petrila stau asvîrlite la curtea minei Petrila sînt o ur­
postite. Tovarăşul Crecea Ru- dăria minei, depozitul combi- îritîmplare tot felul de fiare mare directă a neglijenţei gos­ 1 oi nu văzuseră niciodată un oraş, nu de acumulare şi trei centrale electrice C
su, gospodarul minei a scăpat natului şi magazia de materia- vechi, împiedicînd circulaţia ; la podarului, tovarăşul Şiko, în
fel ca la Jieţ. problema întreţinerii incintei Acum, cînd peste tot se luptă T auziseră şueratul unei locomotive, cu o putere totală de 166.000 kw. [

pentru cît mai multe economii, J nu călătoriseră cu un aulobus, nu fu- p e drumul care şerpuieşte printre f

orice delăsare în păstrarea bu­ ) seseră la un cinematograf, ei consi- pădurile de conifere se întilnesc la fie- r
nurilor trebuie aspru sancţiona­ 1 srr\#*yvti î 11 1!I ///, 1 ¦«... n ^1 . *
tă. Buna gospodărire a avutu­
din vedere că era în sarcina lui le. Fiecare din tovarăşii res- Dacă materialele fieroase lă- minei. Despre aspectul noroios 1 fălească, se numără şapte case de tunetul lor asurzitor nu sperie, nu (.
de a se îngriji de aceste utila- ponsabili caută să arunce vina isate pradă intemperiilor suferă a] curţii minei Lonea-Jieţ, ori- lui cere o muncă susţinută,
je. Dacă din cauza greutăţii pe ceilalţi. La mina Petrila da- îdegradări mai mici sau mai ce comentarii sînt de prisos, bunăvoinţă şi un dezvoltat spi- ) cultură. înainte, în întregul raion alarmează pe nimeni. Sînt minerii şi L
lor nu au putut fi duse în şo- că vrei să afli cui îi revine sar- mari, sînt şi materiale care prin Gospodarul Grecea Rusu a-r tre- fit de om gospodar. Numai ies-

pectînd acestea se vor putea fa- •j Madan funcţionau numai un medic constructorii care minează sterilul. Ei L
ce economii însemnate şi deci
pronul din incinta minei, ele cina bunei gospodării a mate- natura lor, dacă se lasă în ploa- bui să dea un mai mare inte- o reducere a creţului de cost. ¦] Şt !M felcer, iar in prezent s-au cons- curăţă drumul înainte spre avlniul r

puteşu 'totuşi să fie apărate pe rjalglar Jtei afla că tavarăşui te .ii zJp.âdJ, se degradează tg- res aqestei chestiuni, La Longa !i& QH; DUMiiRŞigu ) huit aici cîteva spitale, mari, nume- nou al economiei şi culturii. r

f