Page 4 - 1957-03
P. 4
JPag. DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 690
vV
Portugalia în zona äs influenţă G u v ern u l $¦ U* A* exercită presiuni La 5 martie vor avea Soc
în Irlanda alegeri
a Angliei asupra senatorilor americani pentru generale
PARIS 28 (Agerpres). sferele de influenţă în peninsula a aproLa „D octrina Eisenkower DUBLIN 28 (Agerpres).
La 5 martie au loc în Irlanda
In cercurile politice occiden Iberică. Spania franchistă în
tale se comentează activitatea sfera S.U.A., iar Portugalia în NEW YORK 28 (Agerpres). că cît mai repede „doctrina“ prin alegeri generale. Parlamentul
diplomatică pe care a depus-o sfera Angliei. Se pare, deşi nu Referindu-se la discutarea în senat. La 26 februarie la confe
în ultima vreme Marea Britanic au fost date comunicate răsună senatul S.U.A. a aşa numitei rinţa de la Casa Albă cu liderii actual a fost dizolvat la 12 fe
pentru a-şi asigura baze impor toare că Portugalia va acorda „Doctrine Eisenhovver“, agenţia republicani din congres, preşe
tante în Portugalia, în general Angliei un sprijin strategic şi United Press subliniază că dez dintele Eisenhower a chemat din bruarie, noul parlament urmînd
— cum scrie revista „France politic cu care Marea Britanie să baterile în această problemă s-au nou senatul să ia cît mai grab
Observateur“ pentru ,,a juca .'ontnacareze infiltraţia america prelungit şi senatul, „este, pa- nic o liotărîre în legătură cu să se întrunească la 20 martie.
cartea portugheză contra State nă în Spania şi în general în re-se, încă departe de a vota „doctrina“. Rnowland, liderul re
lor Unite oare joacă pe cartea bazinul occidental’ al Meditera- doctrina“. publicanilor din senat, a promis Pe listele electorale sînt înscrişi
Spaniei lui Franco“. „France nei. In schimbul acestui sprijin, în cadrul acestei conferinţe, să
Observateur“ precizează că în Lisabona cere guvernului de la După cum reiese din ştirile a- facă totul pentru a obţine apro un milion opt sute de mii de ce
cursul recentei sale vizite în Londra, să-l ajute in ce priveşte genţiei, împotriva „doctrinei“ se barea cît mai grabnică a „doc
Portugalia, regina Angliei a pronunţă chiar senatori cu ve trinei Eisenhower“ de către se tăţeni irlandezi care vor trebui
fost însoţită şi de ministrul de menţinerea în sferă portugheză deri de extremă dreaptă cum nat.
externe Lloyd. „Luorul acesta sînt Talmadge, Jenner şi Russell. să desemneze 146 de deputaţi din
— scrie revista — a scos în e- a coloniilor africane unde se Talmadge, de pildă, a declarat La rîndul său Johnson, lide
videnţă proiectele politice brita că nu poate sprijini „doctrina“ rul democraţilor din senat, a rîndul celor 282 de candidaţi
nice. Din nou se afirmă deci face simţită influenţa mişcării „cu conştiinţa împăcată” deoare propus să înceteze dezbaterile
pentru ia pune la vot chiar în a- propuşi de partidele politice.
de eliberare naţională din A- ce „ea este egală cu declararea ceastă săptămînă rezoluţia cu
unui război în orice clipă“. Ru- privire la „doctrina Eisenho Demisia guvernului Costello, hi localitatea Porşici din apropierea oraşului Trutnova, s-a construit cca
frioa“. ssel a recunoscut că „doctrina“ venit la putere în 1954, a fost mai mare termocentrală din regiunea Gradeţk. Termocentrala a Iniral par-
poate „duce la un război în re wer“. Dar această încercare de precipitată de agravarea dificul ţial in funcţiune. In foto: vedere parţială a termocentralei. In prim plan
giunea în care există deja o as a exercita presiuni n-a reuşit.
cuţire foarte puternică a relaţii Senatorii Morse şi Mahoney au tăţilor economice prin care trece un excavator puternic in funcţiune.
lor“; declarat imediat că ei se vor o-
Irlanda precum şi izbucnirea, cu
După cum anunţă agenţia, se pune încetării dezbaterilor. Ast
In Franţa natorul Newberger, care s-a pro fel hotărîrea cu privire la între o nouă forţă, a mişcării naţio Tratativele privind Troîeibus cu două etaje
nunţat în sprijinul „doctrinei“ ruperea dezbaterilor nu penate fi nale pentru unificarea ţării.
Noi proteste împotriva numirii şi-a exprimat în acelaşi timp te adoptată, deoarece pentru adop colaborarea Angliei Pe străzile sectorului de
merea că criticarea „doctrinei“ tarea ei este nevoie de unanimi Intre 11 şi 13 martie mocrat al Berlinului a fost
Speidei în conducerea N. A. T. O. poate „să se transforme într-o tatea tuturor senatorilor. va avea loc conferinţa la „Euratom" pus recent în circulaţie un nou
vastă ofensivă împotriva între participanţilor la pactul troleibus cu două etaje, de tip
PARIS 28 (Agerpres). roase voci împotriva remilitari- gii politici externe a S. U. A.“. Intr-un articol publicat de zia LONDRA 28 (Agerpres). articulat — adică executat din
zării ş i'a reînvierii spiritului rul „New York Times“ acesta ia- S. E. A. T. O. La Londra au început tratati două părţi, ceea ce permite
Opinia publică din ţările Eu revanşard“. In legătură cu tărăgănarea tacă pe acei senatori oare „în- vele privind colaborarea An maşinii să se desfăşoare cu
ropei occidentale continuă să-şi dezbaterilor, în cadrul cărora se tîrzie adoptarea hotărîrii“ cu SYDNEY 27 (Agerpres). gliei cu ţările participante la tontă marca lungime a corpu
manifeste indignarea împotriva Scrisoarea este semnată prin demască tot mai mult esenţa Intre 11 şi 13 martie se va „Euratom“. Tratativele se des lui.
fostului general hitlerist Speidei tre alţii de foşti miniştri, depu imperialistă a „doctrinei“, gu privire la „doctrina Eisenhower“. întruni la Canberra (Australia) făşoară între cei trei „înţelepţi“
numit în postul de comandant al taţi, membri ai Consiliului Re vernul S.U.A. manifestă nervozi Ziarul scrie pe un ton ameninţă conferinţa celor 8 ţări mem ai „Euratomului“ Louis Armând Troleibusul este prevăzut cu
trupelor terestre ale N.A.T.O. în publicii, oameni ai culturii şi tate şi exercitînd presiuni asu tor că această „este egal cu o bre ale organizaţiei agresive (Franţa), Fnanz Etzel (Germa un electromotor de 120 kW.
zona centrală a Europei. In pra senatorilor, încearcă să trea- obstrucţie faţă de un proiect foar S.E.A.T.O. Toate ţările, cu ex nia occidentală), Francisco Gior- In afară de aceasta, în cabina
Franţa 300 de activişti de sea ştiinţei. te, important“. cepţia Marii Britanii, vor fi dani (Italia) — lordul Salisbury, şoferului este instalat un mic
mă, pe tărîm obştesc şi repre In Olanda, 49 de profesori reprezentate de miniştrii Afaceri lord preşedinte al Consiliului de agregat Diesel-electric auxi
zentanţi ai diferitelor organiza Polii ica de subordonare fată de S. IJ. A. lor Externe. Marea Britanie va Miniştri, însărcinat cu proble liar care se conectează în caz
ţii au trimis preşedintelui repu universitari au adresat primului implică mari primejdii pentru Japonia fi reprezentată de ministrul pen mele atomice, şi Edwin Plow- de avarie, precum şi pentru
ministru Drees un apel în care tru problemele Commonwealthu- den, preşedintele autorităţii pen deplasarea maşinii în parcul
blicii, Rene Coty, o scrisoare i se cere să ta poziţie în vede lui, lordul Home. Tot la. Canbe tru energia atomică. dc troleibusc. Barele alimen
rea .anulării acestei numiri. Pro rra se vor întruni în ziele de 8 tate de la reţea se ridică şi
deschisă în oare i se cere să ia fesorii olandezi îşi exprimă a- şi 9 martie consilierii militari Cei trei „înţelepţi“, vor avea coboară cu ajutorul aerului
dînca îngrijorare faţă de conse ai acestei organizaţii. de asemenea convorbiri cu lor comprimat. Legătura dintre
¦atitudine împotriva numirii lui cinţele pe oare le poate avea dul Mills, ministrul energiei, cu şofer şi taxator se efectuea
numirea lui Speidei şi protes membri ai autorităţii pentru e- ză cu ajutorul unei instalaţii
Speidei. „Această numire, care tează împotriva faptului că gu nergia atomică şi cu reprezen de megafoane care este folo
vernul olandez nu s-a pronun tanţi ai industriei de utilaj pen sită şi pentru anunţarea opri
s-a produs la cîteva luni după tru instalaţii atomice. rilor.
încadrarea foştilor ofiţeri SS în TOKIO 28 (Agerpres). americane. El şi-a exprimat in Capacitatea trolcibusului es
te de 115 călători.
noua armată germană sub co In şedinţa din 27 februarie a dignarea faţă de dominaţia cli Programul preşedintelui Sukarno se
Camerei inferioare a parlamen cii militariste americane în Oki-
manda lui Speidei se spune în
scrisoare, ne indignează şi jig ţat făţiş împotriva acestei nu tului japonez a luat cuvîntul nawia. bucură de mare sprijin din partea U n kucătar
neşte sentimentele noastre. Con miri. Semnatarii apelului cer Asanuma, unul din conducătorii poporului indonezian
siderăm că ea este contrară in guvernului să acţioneze în ve partidului socialist din Japonia. In încheiere Asanuma a sub care ştie să prepare
tereselor naţionale ale Franţei derea anulării acestei numiri şi liniat că în actuala situaţie po DJAKARTA 28 (Agerpres). atît mai mare cu cît propune 1000 de feluri de mîncări
şi împiedică o adevărată apro-^ să declare hotărît că „trupele Vorbind despre politica exter litică externă a Japoniei trebuie Din Djakarta se anunţă că rile lui Sukarno se bucură dc
piere între popoarele francez şi olandeze nu vor fi niciodată di- nă a Japoniei, Asanuma a de să se urmărească în primul mare popularitate în ţară. Bucătarul Siao Lian-ciu,
german cu atît mai mult cu cît rect sau indirect sub comanda clarat că politica de subordona rînd rezilierea tratatelor baza ambasadele Statelor Unite şi care de 34 de ani lucrează la
chiar în Germania se aud nume- acestui general german“. re faţă de Statele Unite implică a Angliei ar fi trimis pro Preşedintelui Sukarno, care restaurantul „Ţzinjzian" din
te pe inegalitate în drepturi, re a vizitat zilele trecute oraşul Şanhai ştie să prepare peste
Ciwîntarea primului ministru pentru Japonia primejdia trans teste Ministerului de Exter Banddng, i s-a făcut o primire 1000 de feluri de bucale.
cunoaşterea Republicii Populare entuziastă la sosirea sa în a- O revistă dă şi reţetele cîlor-
formării forţelor sale armate în ne al Indoneziei în legătură cu ceastă localitate. El .a fost în- va feluri de mîncare. Iată, de
Chineze şi intensificarea colabo faptul că pe zidurile sediilor fîmpinat de o mulţime uriaşă exemplu, unul din modurile
tr-o unealtă a politicii agresive birourilor de informaţii ale de oameni purtînd drapelele de preparare a găinii. Din
rării cu ţările Asiei şi Africii. S.U.A. şi Angliei din Djakarta republicii şi lozinci în sprijinul
ar fi apărut lozinci cu carac
O declaraţie a ministrului ter antiimperialist.
al Coastei de Aur de Externe al Olandei In cercurile politice indone programului preşedintelui în găină se îndepărtează mărun
ziene, protestele celor două dreptat spre stabilizarea situaţiei taiele şi oasele mari. după ca
ACCRA 28 (Agerpres). are bombe ci se bazează numai LONDRA 28 (Agerpres). membre ale N.A.T.O. într-o si ambasade occidentale sînt puse politice şi întărirea unităţii na re ca este stropită cu vin gal
Intr-o cuvîntare rostită la pe forţele sale de muncă. Prin înainte de ia părăsi Londra, tuaţie dificilă ducînd la intensi în legătură cu evenimentele ca ţionale în ţară. ben de Şaosin, este împăna
Acc.na, primul ministru al Coas folosirea judicioasă a acestora, undo a participat la recenta se ficarea presiunilor în favoarea tă cu ceapă, imbir şi mărar.
tei de Aur, Kwame Nkrumah, a a subliniat el, ţara noastră va siune a Consiliului Uniunii Eu re se desfăşoară în prezent în Programul lui Sukarno a Astfel preparată, găina este
făcut un expozeu asupra progra reuşi într-un viitor aproapiat să ropei occidentale, ministrul de reducerii forţelor armate exerci Indonezia. Este cunoscut fap fost primit cu entuziasm de lăsată timp de o jumătate de
mului de dezvoltare a ţării după lichideze colonialismul“. Făcînd Externe al Olandei, Dr. Luns, tul că propunerile preşedinte populaţia oraşului Surabaia, al oră. Se ia apoi o mică canti
a făcut o declaraţie în care şi-a tate de opinia publică din ţă lui Sukarno pentru formarea doilea oraş indonezian ca mă tate din ficatul prăjit al găi-
exprimat nemulţumirea faţă de rile membre ale N.A.l .0. Minis unui guvern de coaliţie cu par rime după Djakarta. Presa a- nei, un crevete mic, şuncă,
trul de externe olandez a recu ticiparea reprezentanţilor par nunţă că propunerile lui Su cîrnăciori, praf de cuişoare,
tidului comunist au povocat o karno au devenit subiectul ce zahăr şi sare, care se pun in
interiorul găinii. Deasupra
ce se va declara independentă. un istoric al luptei pentru inde intenţia guvernului britanic de noscut că în Olanda „există nu puternică îngrijorare în rîndul lor mai înflăcărate discuţii şi găina este presărată cu ceapă
Nkrumah a subliniat că în faţa pendenţă a populaţiei din Ghana, a-şî retrage o parte din trupele meroşi cetăţeni care gîndesc că puterilor colonialiste şi mai că se bucură de sprijinul or prăjită tare şi apoi înfăşurată
întregii populaţii a Coastei dc Nkrumah a declarat că popu staţionate în Germania occiden sarcinile militare asumate de ales în S.U.A., Anglia şi Olan ganizaţiilor de masă. într-o frunză de lotus şi în
Aur stă sarcina de frunte de a laţia Ghanei a ştiut să „învin fală în cadrul pactului N.A.T.O Olanda în cadrul pactului da care au mari interese eco celofan şi pusă într-o oală
organiza reconstrucţia naţionalii. gă acţiunile imperialiste deslăn- N.A.T.O. sînt prea grele“ şi care nomice în Indonezia. îngrijo Ziarul anunţă că în Sura mare, plină cu sare de bucă
ţuite împotriva mişcării noastre După cum a arătat Luns, a cer reducerea efectivelor milita rarea celor trei puteri occiden baia, Bandung, Sukabum, Pa- tărie calcinată. Oala trebuie
Nkrumah a declarat printre paşnice“. ceasta intenţie a guvernului bri re. tale faţă de o eventuală parti lembang, Scmarang şi în multe ţinută la foc mic timp de 3
altele : „populaţia din Ghana nu tanic va pune celelalte guverne cipare ,a comuniştilor în viito alte oraşe se fac pregătiri în
rul guvern indonezian este cu vederea unor mari mitinguri
de masă consacrate sprijinirii
•BaitBiiaBiiflBaaBBSBaaaaBaBtinflBaBBBnaaaRBiQBBiaaBBaaBnaflBaBnniiBzciBBSBasBaaEaaBtitfiiBannsB» taanRsaaaaBBBaaEtiioBBBnaBeaaaaBaasBaaBSsaBaBBaaBaaiianaaaqxanaasBaaBBBKi;«*«oanaa »ESBE«BOBa*BBDaBBaBB»DRBBHBnaaBBnBnprogramului SukamO. Din prO-
Principala problemă în mo De ce refuză israelul să-şi retragă tragă trupele din Egipt, puterile vinciile ţării sosesc diferite dc- orc. înainte de a fi servită Ia
mentul de faţă în Orientul apro tri pele din Egipt? occidentale speră să silească E- legaţii pentru a declara preşe masă se adaugă ceapă, im
piat. şi mijlociu o constituie re giptul să cedeze în problema Ca bir, precum şi un sos gros
nalului de Suez. Este cunoscut dintelui că aprobă programul dulce de soia sau de gria.
fuzul guvernului Israelului de a- faptul că puterile occidentale şi său.
şi retrage trupele de pe teritoriul
Egiptului. Este cunoscut că la mai ales Anglia şi Franţa nu au.
Adunarea Generală a Organiza aceste momente in care el neso propagandistic. Ea a urmărit pe lomatici din Occident, perdeaua renunţat la planul lor cu privire MAGAZIN
ţiei Naţiunilor Unite au votat coteşte hotărîrile adoptate în de o parte să creeze in lumea mesajelor americane adresate la crearea aşa-numitei „Asociaţii
în unanimitate o liotărîre prin majoritate dc membrii O.N.U.? arabă impresia că Statele Unite Israelului şi invers au trezit seri beneficiarilor Canalului de Suez". SÎMBATA 2 MARTIE 1057
care cere Israelului să procedeze O analiză mai atentă a ultime nu sprijină, chipurile, poziţia oase suspiciuni. De pildă, revista In ultimele zile, foştii acţionari
imediat la retragerea trupelor lor convorbiri care au avut loc Israelului, iar pe de altă parte americană „Time", referinclu-se ai Companiei Canalului de Suez
SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
sale de pe teritoriul Egiptului. îhlre guvernul Israelului şi cel să liniştească opinia publică a- la declaraţiile unui diplomat oc au propus o nouă formulă care, DEVA: Ţar şi dulgher (film ger mea (film romîncsc); BRAD: Ferovia
In ciuda acestui apel şi a cere al Statelor Unite (în ultimele niericanâ vădit nemulţumită că cidental acreditat la Washington departe de a fi un compromis, man); HUNEDOARA: Dreptul dc a te rul (film italian); ORAŞTU : Ţar şi
rilor repetate ale ţărilor afro zile au avut loc numeroase con poziţia intransigentă a guvernului scria: „Dacă nu se va ajunge la încearcă să impună din nou do naşte (film cuban); CALAN: Tata, dulgher (film german colorai): BARU
asiático reprezentate la O.N.U. vorbiri între oficialităţi america o reglementare cît mai grabnică minaţia lor asupra canalului mama, nevasta şi eu (film fran MARE: A 12-a noapte (film sovietic);
ca Israelul să respecte hotărîri ne sus puse, Dulles — Eisen de la Tel Aviv ar putea tulbura a situaţiei din Orientul mijlociu, cez) ; HAŢEG: Dreptul dc a te ALBA 1UL1A : Mexicanul (film sovie
hower şi conducătorii Israelului) din nou pacea în Orientul mij poziţia S. U. A. şi prestigiul Astfel, ei propun ca „Asociaţia naşte (film cubanez); PETROŞANI: tic); SEBEŞ: Poveste.' ncterminată
le celui mai important for inter arată fără putinţa de tăgadă că lociu. Acest fapt explică de ce beneficiarilor canalului" să achi (film sovietic); SIVERIA: Dansează
naţional al lumii, guvernul de la jocul periculos în care s-a an Ben Gurion şi-a permis în ciuda O.N.U., ca factor pentru asigura te taxele de transport băncii in Aida (film italian); ZLATNA: Aăîine mică doamnă (film englez) ; TEIUŞ:
Tel Aviv a refuzat să îndepli gajat guvernul de la Tel Aviv apelului lui Eisenhower să se ternaţionale de reconstrucţie şi Chitarele dragostei (film german);
este condus de la Washington situeze pe o poziţie intransigentă. rea păcii, vor suferi o grea lovi dezvoltare — organism al murei va fi prea tîrziu (film italian); ILIA: LONEA: Brigada de tanchişli (film
nească hotărîrile O.N.U. La 25 Acest fapt explică de ce Israelui tură". De altfel, intervenţia Sta finanţe americane — urmînd ca Chitarele dragostei (film german): sovietic).
februarie, parlamentul Israelian care este atît de dependent din De altfel, guvernul Israelului telor Unite in problema retrage banca să plătească jumătate din
care a dezbătut raportul primii punct de vedere politic şi econo care face de multă vreme jocul rii trupelor israeliene se înscrie sumele încasate Egiptului. APOLDU DE SUS: Pe răspunderea
lui ministru Ben Gurion a ho Washingtonului, a primit cu sim pe linia diplomaţiei agresive cu
tărît în majoritate să voteze ce mic de americani, nu a ţinut sea patie declaraţia guvernului ame Aceasta ar însemna de fapt. SELECŢIUNl DIN PROGRAMUL DE RADIO
rerea premierului prin care se ma de apelul preşedintelui Eisen rican de a-şi. trimite vase în gol prinse în „Doctrina Eisenhower". acceptarea, vechiului plan dc
hower prin care făcea apel la ful Akaba (teritoriul Egiptean) control al puterilor occidentale Programul 1. 6,00 Muzică uşoară: celebri de muzică dc operă" Jan Ata-
refuză retragerea trupelor clin retragerea trupelor de pe teri pentru „asigurarea unei naviga potrivit căreia situaţia din Orien asupra Canalului de Suez. Cum G,45 A sosit poştaşul; 7,10 Muzică popu nasiu : 22,30 Aăuzică de dans : Progra
Egipt. Premierul Israelului a for toriul Egiptului. Dar la prima ţii libere". In fond, diplomaţia tul apropiat şi mijlociu trebuie era şi de aşteptai, guvernul E- lară romînească; 7,35 Concert de di mul II. 14,03 Prelucrări dc folclor alo
vedere s-ar părea că e vorba de americană nu caută dccît să pro să depindă exclusiv de Statele mineaţă ; 9,30 Emisiunea pentru co compozitorilor noştri; 15,35 Muzică
mulat în parlament. o serie de o contradicţie. Apelul lui Eisen fite la maximum de poziţia Is Unite. In această ordine de idei giplului a respins această pro pii : „Cutezătorii"; 10,00 Concert sim populară ro'minească; 16,20 Cîntă co
condiţii adresate Organizaţiei hower, făcut pe un ton destul de raelului, pentru a-şi fortifica punere oneroasă şi şi-a reafirmat fonic; 11,03 Cînlcce şi jocuri populare rul şi orchestra Academiei „Sania Ce-
Naţiunilor Unite, condiţii care moderat şi convorbirile pe care oarecum intervenţia în treburile se poate afirma că Israelul a dai romîneşti; 11,45 Staluri gospodăreşti: cilia din Roma; 17,30 Muzică popu
secretarul de stat al S.U.A. Du Orientului şi a-şi consolida po dreptul său legitim asupra Ca 12,10 Din muzica popoarelor; 12,39
dacă ar fi acéptale ar determi lles, 'le-a avut apoi cu ambasa ziţiile. apă la moara diplomaţiei ameri nalului de Suez. Dansuri din opere; 13,05 Anunţuri şi lară romînească; 19,45 Ciulă Florin
na eventuala retragere a trupe dorul Israelului la Washington. cane care, în urma slăbirii influ muzică; 18,30 Pentru fiecare melodia
lor israeliene din regiunile egip Aba Eban, a arătat în mod clar Pentru a camufla în faţa o- enţei Angliei şi Franţei, vrea să Opinia publică mondială, care preferată; 19,45 Emisiunea „Răspun Dorian ; 20,05 Cînlcce de nuntă şi jo
tene ocupate. faplul că guvernul american nu preia singură conducerea trebu a primit, cu salisfacţie încetarea dem ascultătorilor“ : 19,55 Emisiunea
este hotărît să sprijine pînă la piniei publice înţelegerea ameri- rilor Orientului mijlociu. agresiunii anglo-franco-israelic- „Noapte bună, copii" : O seară cu Aăo.ş curi populare romîneşli: 21,15 Radio-
Poziţia intransigentă a Israelului capăt holărîrea O.N.U. Aşa cum cano-israeliană cu privire la pro ne împotriva Egiptului, cere Or Nichifor (versuri din volumul „Serile magazin.
blema retragerii trupelor ele pe Pe de altă parte, poziţia in
care încalcă hotărîrile O.N.U. a teritoriul egiptean, era necesară transigentă a guvernului Ben ganizaţiei Naţiunilor Uniie să Buletine de ştiri: 5,30: 7,00; 8,15:
fost de natură să ridice nedume înlreaga activitate diplomatică impună Israelului să-şi retragă 11,00; 13,00 ; 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ;
riri în rîndul a numeroase cer Gurion convine întrutotul puteri trupele de pe teritoriul egiptean.
curi politice internaţionale. Pe lor occidentale şi mai ales S.UiA.
Angliei şi Franţei.
ce se bazează Israelul, sau mai a fost apreciată in cercurile po între Tel Aviv şi Washington. Reţuzînd să adopte sancţiuni Astfel va puica fi restabilită pa cu Moş Nechifor") dc Cezar Drăgoi; 22,00 ; 23,52 (programul 1); 14,00;
bine zis, cine se află în spate litice arabe, declaraţia lui Eisen Aşa cum pe bună dreptate au economice împotriva Israelului, cea şi securHalea în Orientul a- 20,15 Muzică dc dans ; 20,45 Concert 16,00; 18,00; 20,00: 21,00 şi 23,00
le guvernului de la Tel Aviv în hower a avui mai mult un scon remarcat şi unii observatori dip- ceea ce l-ar determina să-şi re- propiat şi mijlociu.
dc muzică populară; 21,nv> „Interpreţi (programul 11$.
Redacţia fi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 188—189 Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiuni: Generale P.T.T.R nr 238 320 din 5 noiembrie 1949. — Tiparul întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ — DEVA.
