Page 2 - 1957-10

Pag. 2
Aspect de la consfătuire
00-00-00-00-0000-00 00-00.00-00 00-00 00-00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O O 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 O 30 0 0 O 3000000000000000 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cuoînt de
In cuvîntul de deschidere tov.
dr. Cota Simion, medicul şef al
secţiunii sanitare a Sfatului
popular al regiunii Hunedoara,
după ce a salutat pe reprezen­
tanţii Ministerului Sănătăţii şi
a Prevederilor Sociale în frun­
te cu tov. prof. dr. Ioan Ţurai,
membru corespondent al Acade­
miei R.P.R., secretar general al
Ministerului Sănătăţii şi al Pre­
vederilor Sociale, participanţi Ia
deschiderea celei de a doua con­
sfătuiri cu cadrele medicale din
mediul rural, a rezumat succint
realizările esenţiale obţinute pe
tărîm sanitar în regiunea Hu­
nedoara sub anii puterii popu­
lare.
„In regiunea noastră — a re­
levat tov. dr. Cota Simion — în
ultimii ani s-a dublat numărul
de paturi de spital, prin lărgi­
rea spitalelor existente şi ame­
najarea sau construirea unor
spitale noi, ca de pildă, cel de
la Haţeg, Hunedoara, Ghelar,
Cugir, Zam, Ilia, iar recent mo­
dernul spital de contagioase din
Hunedoara. Procentul naşterilor
asistate în mediul rural s-a ri­
dicat la 82 Ia sută iar naşterile
la case de naşteri la 40 Ia sută. Ioan Ţurai membru corespon­ cu consecvenţă s-au arătat juste prin velul spitalului raional, atît a fără să necesite cadre în plus
Mortalitatea infantilă care în dent al Academiei R.P.R., se­ rezultatele obţinute.
anii vechiului regim, oscila în cretar general al Ministerului
jurul cifrei de 20 la sută, a a- Sănătăţii şi Prevederilor Socia­
juns în anul 1947 în regiunea le, în cuvîntul său, a subliniat
noastră la cifra de 13,7 la su­ îmbunătăţirea simţitoare a sala-
Parlicipanji la consfătuire
La deschiderea festivă a ce­
lei de ia doua consfătuiri ou ca­
drele medicale din mediul .ru­
ral, ia.u luat p a rte : prof. dr.
Ioan Ţurai, membru corespon­
dent al Academiei R.P.R., se­
cretar general al Ministerului
Sănătăţii şi Prevederilor Sociale,
dr. Alexandru Ciuoa, director
general al Asistenţei Medicale al Muncitorilor sanitari pentru se schiţa o oarecare trăsătură
cunativo-prof'ilactice din M.S.P.S, regiunea Hunedoara.
Organizarea, şi funcţionarea
circumscripţiilor sanitare rurale
Referindu-se la circumscripţia
rurală medico-sanitară, tov. Ni-
colae Ghencioiu inspector sani­
tar regional, în referatul său a
arătat că ea este unitatea de
bajză a sistemului organizatoric
sanitar în mediul rural. Acea­
stă unitate asigură prin perso­
nalul său pe teritoriul rural toa­
te funcţiile de ocrotire a sănătă­
ţii publice atît în sectorul cura-
tivo-profilactic cît şi in sectorul
sanitaro-antiepidemic.
Referatul, precizează cîteva
din obiectivele principale ale
muncii în circumscripţia rurală.
Astfel, se arală că circumscrip­
ţia rurală deţine rolul principal
în aplicarea măsurilor de profi­
laxie, ca unui din obiectivele prin­
cipale. Gi-roum-soriipţiei rurale, îi
revine importanţa sarcină de a
preveni îmbolnăvirile, dispunînd
de cea mai largă opera tivi tăie în
această privinţă.- Iu profi’axia
tuberculozei, principalul este li­
chidarea focarului bacilifer. Me­
dicul de circumscripţie şi cadre­
le auxiliare, au sarcina do a de­
pista cazurile, trimiţînd pe- sus­
pecţi la dispensarul T.B.C. ra­
ional. Tot în cadrul măsurilor
de profilaxie specifică, se înca­
drează, pe lingă alte nasuri,
şi vaccinarea cu B.G.G.
Un alt obiectiv de cate se
ocupă circumscripţia rurală este
asistenţa medicală - a populaţie'
din mediul rural şi a muncitori­
lor din sectorul agricol socia­
list. Pentru aceasta circumscrip­
ţia rurală dispune de nunele de
sănătate, staţionar de adulţi la
unele sedii şi spitalul rural uni­
ficat sau neunificat, fn regiunea
noastră, sînt în prezent 83 de
circumscripţii sanitare rurale în­
cadrate cu medici pricepuţi şi
cu un personal şuxili'ai cu expe­
rienţă. Aceasta a făcut să crea­
scă numărul consultaţiilor în
mediul rural. Totuşi, în privinţa
tratării bolnavilor, staţionarele
rurale, create încă de ac,ţp §
tm m u n s o c i A lism u l uî Nr
CEA DE-AII-A C
A CADRELOR MEDICa LE
din circumscripţiile rurale
In medalion iov prof. dr. In zilele de 27—28 septembrie s-au desfăşurat în oraşul Deva, lucră­ de către unii medici, cît şi un prilej de acumulare de noi metode dc x
Ioan Ţurai, membru corespon­ rile celei de-a Il-a consfătuiri a cadrelor medicale din circumscripţiile ru­
dent al Academiei R . P . R s e ­ rale. Rapoartele prezentate, corapoar iele, cit şi discuţiile, au constituit un muncă. ‘ A
cretar general al M.S.P.S., adu- minunat prilej de împărtăşire a experienţei ciştigate în cadrul activităţii, Redăm mai jos, pe scurt, extrase din lucrările ce au fost dezbătute
cind consfătuirii salului Minis­ v
terului Sănătăţii. pe timpul acestei consfătuiri:
Spitalul raionalelor Rolul M ic u lu i de circumscripţie
metodologic ca factor social
deschidere rizării personalului medico-sani- Tov. dr. I. Daniel, medicul şl a medicilor (4 săptămîni din Ne este cunoscut faptul că în propuneri şi să indice măsuri de
tar, potrivit decretului 1365 şi şef director al spitalului unifi­ care două la secţia interne şi capitalism, acordarea asistenţei ameliorare a situaţiilor defici­
cat Sebeş şi colectivul compus două la pediatrie). Metoda se medicale se iface ţinîndu-se sea­ tare.
a adus salutul Ministerului din din dr. I. Tîrpă, medic şef al pare că dă rezultatele cele mai ma de oliasele sooîale, de punga
raionului Sebeş, şi dr. L. Iacob bune. fiecăruia, medicul văzînd în bol­ Pentru ri-dioarea culturală a
tă, scăzînd apoi progresiv la care face parte, celei de a doua nav un obiect de exploatare. satului, -medicul trebuie să do­
medic specialist în interne, în 3. Se încearcă în prezent com­ In societatea socialistă, nu vedească o preocupare perma­
11,7 Ia sută în 1950, 10,3 Ia su­ consfătuiri a cadrelor medicale referatul „Spitalului raional for binarea acestor două metode. mai poate fi vorba de exploata­ nentă, cunoscut fiind că reuşita
metodologic de îndrumare teh­ rea bolnavului şi nioi de o con­ acţiunilor sanitare, depinde în
tă în 1951, 9 la sută în 1952, din mediul rural. In acelaşi sens nică a circumscripţiei rurale" 4. Alte metode experimentate: curenţă pentru acapararea de mare măsură de nivelul cultu­
s-a ocupat de metodele pe care Cu ocazia analizei muncii lu­ clientelă. ral al populaţiei.
8,1 Ia sută în 1954 pentru a a- a vorbit şi tov. dr. Ciucă Ale­ le-a folosit spitalul raional pen­ nare la sediul raionului an fost
tru a lărgi legăturile cu circum­ prezentate referate de specialiş-r Iată cîteva trăsături ce carac­ Ca metode în -munca de edu­
junge astăzi la o cifră destul de xandru director general al asis­ scripţiile rurale. Colectivul spi­ tii spitalului, referate mai mult terizează pe -medicii societăţii caţie sanitară, medicul trebuie
talului Sebeş a experimentat ur­ cu caracter practic decît teore­ noastre. I-n primul rî-nd medicu­ să folosească printre altele, me­
scăzută. A scăzut morbiditatea tenţii medicale curativo-profilac- mătoarele metode: tic. lui de tip no-u i se cere o pro­ toda viului grai de la om la
bitate în profesie,' ca parte in-' om, oare este cea mai eficace.
prin tuberculojză, sifilis, prin boli tive din Ministerul Sănătăţii şi 1. îndrumarea şi sprijinirea S-a căutat tot în scopul asi­ t-egra-ntă a eticii medicale. Pro­
transmisibile c a: febră tifoidă, Prevederilor Sociale. tehnică a cadrelor medicale Ia gurării legăturii spitalului cu bitatea profesională a. -medicului, Medicul de circumscripţie, are
locul de muncă prin deplasarea medicul de circumscripţie rura­ cere ca el să aplice înt-ruto- datoria să colaboreze şi să a-
difterie, scarlatină etc. Numărul unei brigăzi complexe pe specia­ lă, să se reglementeze circuitul tul cunoştinţele sale profesio­ t-ragă în munca de educaŢc sa­
lităţi, la nivelul sediului cir­ bolnavului dintre circumscripţia nale, să nu se lase influenţat nitară toate organizaţiile de ma­
de medici a crescut de 6 ori în Aportul cadrelor cumscripţiilor. rurală şi spitalul raional. Acest -d-e factorii materiali sau de anu­ să, grupele sindica-le, comisiile
ultimii 10 ani. In oraşul Hune­ medii lucru s-a făcut şi se face prin mite interese personale. de femei, Crucea Roşie etc. In
doara şi raionul Petroşani, nu­ Această metodă din caujza tim­ biletul de trimitere al medicului acest sco-p el va participa la şe­
pului scurt (cîteva ore) în ca­ de circumscripţie către spital şi Faţă de cei bolnavi, medicul dinţele de lucru ale acestor or­
mărul medicilor a crescut de 20 In coreferatul său „Cum lucrez cu re îşi desfăşurau activitatea spe­ prin biletul de ieşire din spital, trebuie să a-i-bă o atitudine prie­ ganizaţii, unde prin punere-a în
ori. La fel, numărul cadrelor me­ personalul sanitar mediu în circum­ cialiştii Ia nivelul circumscrip­ eliberat în două exemplare, din­ tenească, ap-ropiată, plină de în­ discuţie a u-nor probleme de o-
dicale şi medii sanitare, au spo­ scripţia Teiuş", tov. dr. Lucaci Simion ţiei, lua de multe ori un carac­ tre care unul care însoţeşte bol­ ţelegere, oa-re să-i insufle încre­ crotirea sănătăţii, va reuşi să
rit în mediul rural". Apoi, tov. medicul circumscripţiei Teiuş, a preci­ ter de control administrativ şi navul şi altul e trimis direct dere şi optimism. canalizeze o puternică energie
medical. După experienţa spita­ medicului de circumscripţie, pen­ în vederea sprijinirii acţiunilor
dr. Cota Simion, a mai enume­ zat c ă : lului această metodă nu a dat tru ca în cazul cînd bolnavul Deosebit de important în eti­ de sănătate publică.
rezultatele aşteptate. nu se întoarce la medic, acesta ca si deontologia medicală sînt
rat o serie de realizări în mediul 1. Aportul cadrelor medii poate şi să aibă cunoştinţă de diagnos­ relaţiile dintre medicul de cir­ Un exempl-u pozitiv în a-
2. O altă metodă utilizată pen­ tic, tratament, etc. cumscripţie şi cadrele medii sa­ ceasţă direcţie îl constituie cir­
rural şi cîteva sarcini de viitor trebuie să fie substanţial în munca de tru ridicarea nivelului profesio­ nitare. Medicul trebuie să se în­ cumscripţia sanitară Certej, care
nal a! cadrelor medico-sanitare, In concluzje, raportorul a a- grijească permanent de ridica­ a folosit din plin activul sani­
dintre care cea mai importantă ocrotire a sănătăţii publice ; rea pregătirii profesionale a a- tar în oombaterea epidemiei de
cestor-a. In munca de îndrumare po!iomelită.
„construirea de dispensare în 2. Acest aport depinde în mare mă­ a cadrelor -medii s-au eviden­
mediul rural cu locuinţe pentru sură de felul în care medicul ştie să ţiat circumscripţiile sanitare Te­ Colaborarea cu organele lo­
medici, în felul acesta asigurîn- facă din aceste cadre, colaboratori şi iuş, Miercurea, Doştat, Ş-armi- cale ale puterii -de stat,
du-se o stabilitate mai mare a nu numai simple instrumente de exe­ zeget-us-a şi altele. precum şi ajutorul acordat uni­
cadrelor medicale". cuţie ; tăţilor sanitare rurale şi-a do­
Un adevărat medic de cir­ vedit necesitatea prin rezultate
In numele sfatului popular al 3. Munca planificată şi adaptată cumscripţie rurală, trebuie să dest-ul de frumoase într-o serie
regiunii Hunedoara el a declarat condiţiilor locale, urmărirea cu stric­ lupte pentru a deveni un factor de circumscripţii şi îndeosebi la
deschisă cea de-a două consfă­ teţe a executării sarcinilor, ridicarea social de primă importanţă în circumscripţia Miercurea, care
tuire a cadreior medicale diri nivelului şi implicit prestigiului profe­ circumscripţia Tui. De aceea, deserveşte în -bune condiţiuni
sional ca şi a conştiinţei politice şi activitatea medicului nu trebuie unităţile socialiste din agricul­
mediul rural. sociale a cadrelor medii, sînt princi­ să s-e rezume numai la orele tură cît şi restul populaţiei. A-
de 1-iioru, după oum ea nu tre­ vem circumscripţii sanitare că­
k pii care au condus activitatea cu per­ buie să se desfăşoare -nici -nu­ rora sfaturile populare, nu le a-
mai în oa-drul strimt al dispen­ cordă sprijinul necesar. Astfel,
în continuare tov. prof. dr. sonalul mediu, principii care aplicate este aceea a aducerii lor la ni­ rătat că „spitalul raional Sebeş, sarului sau staţionarului. Me­ în satul Ohaba din raionul
dicul de circumscripţie trebuie Sebeş, de 4 ani nu s-a putut
să fie în centrul tuturor preocu­ găsi local corespunzător pentru
părilor pozitive, el trebuie să dispensar. La Cîlnic, casa de
personalului mediu (10 zile) cît în perioada experimentării, se
pare că a îndeplinit în bune con-
Colaborarea între spitalul diţjuni sarcina de for metodo­
raional şi circumscripţie, logic, atît în deservirea popu­
laţiei din mediul rural cu asis­
tenţă medicală de specialitate,
o chestiune de mare importanţă' cît şi în îmbunătăţirea calitativă
a muncii medicilor de circum­
dr. Păun Ludovic director ad­ Tovarăşul dr. Tu-dor Breb.enaru tăţi, ea avea un caracter spora­ scripţie, prin ridicarea nivelului
junct al direcţiei învăţământ şi medicul circumscripţiei Doştat, dic, neorganizat. lor profesional".
personal din M.S.P.S., dr. Ioan raionul' Sebeş', ă arătat că, îna­
Cojocarii instructor al C. C. al inte de reforma organizatorică a Acum însă, la policlinica spi­ Sanepidul
P.M.R., Mihai Bodea şeful sec­ sănătăţii publice la noi în ţară, talului raional Sebeş, de pildă, in aptera!
bolnavii sînt examinaţi pe ba­ circumscripţiilor
ţiei administrative a Comitetu­ circumscripţia sanitară rurală şi za prezentării biletului de trimi­
spitalul erau două unităţi care tere din partea circumscripţiei
lui regional de partid şi Nico- lucrau cu totul independent una — natpral excepţie făcînd ur­
de cealaltă. Acolo unde totuşi genţele. Prin aceasta, circum­
lata Popa instructoare a C. C.
scripţia sanitară respectivă are Colectivul compus din dr. Radu A- fie un militant activ pentru con­ naştere stă închisă de peste 8
posibilitatea de a lua cunoştin­ iexandru, dr. Petru Horia, dr. Adam tinua ridicare -a nivelului de luni, din cauza reparaţiilor care
de unire între aceste două uni- ţă de toate cazurije de îmbolnă­ A., dr. Farcaş V., dr. Qhiniger H., trai material şi cultural al nu se' mai termină. Sînt şi u-
vire din teritoriu şi de a le ur­ au prezentat un documentat coreferat populaţiei în mijlocul căreia tră­ nele sfaturi populare care înţe­
mări. „Ajutorul dat de sanepidul Alba Iu- leg greşit atribuţia muncitori­
lia unei circumscripţii, în efectuarea ieşte. lor sanitari. Aşa s-a întîmplat
încă de la sfîrşitul anului unei anchete privitoare la viermii in­ Medlouil, trebuie să ţină o per­ la Vingard, unde moaşele. Bnatu
ani, nu au dat randamentul aş­ care le-a dotat cu instrumente 1955, s-a împămîntenit obice­ testinali". Anchetînd 261 gospodării în şi Pătruţ n-au primit salarii pe
teptat. şi cu medicamente. Surorile au­ iul, ca fiecare medic de circum­ satul Ighiu, raionul Alba, colectivul manentă legătură şi să infor­ luna august, pentru faptul că
xiliare au fost antrenate în mun­ scripţie, să primească cu ocazia a ajuns la concluzii intersante. Ana­ meze organele de partid şi cele nu s-a îndeplinit planul de con­
Ca obiectiv de primă impor­ şedinţei de analiză a muncii de lizele de laboratar au arătat că din ale puterii de stat din oornuna tractări pe comună.
tanţă, în regiunea noastră, este ca circumscripţiilor, ele constitu­ la raion, lista bolnavilor de pe cele 771 persoane cercetate, 75,5 la sa, asupra activităţii Iul, asu­
scăderea morbidităţii prin înce­ ind elementul avansat a educa teritoriul, care au fost consultaţi sută sînt purtătoare de paraziţi şi în pra problemelor de sănătate, a- Participînd activ l-a viaţa so­
putul de dispensarizare în me­ ţiei sanitare în G.A.C., GA.S în luna precedentă în cabine­ special de ascarizi şi trichocefal. Din supra greutăţilor şi lipsurilor pe cială a spitalului, medicul de
tele de la policlinică. analiza a 83 probe de pămînt luate oare 1-e î-ntîmpină în muncă. Va circumscripţie va reuşi să cîş-
din curţi şi grădini, 53 la sută din trebui să participe la şedinţele tige stima şi dragostea tuturor
întotdeauna 'medicului de cir­ de lucru ale sfaturilor popu­ cetăţenilor.
cumscripţie i is-ia acordat spriji­ lare, unde are ocazi-a să facă
diul rural a unor afecţiuni mai şi S.M.T. nul necesar din partea medicilor probe, conţineau ouă de ascarizi sau Cum s-a ajuns ia scăderea mortalităţii
frecvente (reumatism, boli car­ Lin alt obiectiv al muncii cir­ specialişti al spitalului raional de trichocefal. In faţa acestor date infantile
diace, boala hipertonieă, bbala furnizîndu-i-şe toate lămuririle nu s-a putut face un tratament în
ulceroasă etc.) - cumscripţiilor rurale, este asis­ oerute asupra afecţiunii şi trata­ masă al celor parazitaţi, deoarece so­
tenţa curativo-profilactieă a ma­ mentelor. lul era infestat cu ouă de paraziţi,
In sectorul agricol socialist, se mei şi copilului. In acest sens, cei trataţi putîndu-se infesta din nou.
impune organizarea asistenţei Este adevărat că există încă Concluzia_ la care s-a ajuns este că In c-oreferat-ul prezentat, tova­ pediatrie, redus ce-i drept în ce­
medico sanitare cît mai aproape trebuie folosite mai bine ca­ I şi unele lucruri mai spinoase ca­ tratamentul în- masă trebuie făcut nu­ răşul dr. Arthur Gavriş, din cir­ ea ce priveşte numărul paturilor,
de locul de muncă. Unităţile sa­ sele de naştere, acestea trebuie re dealtfel frămîntă şi alte cir­ mai atunci cînd pămînlul nu va mai însă bine utilat şi amplasat, ca­
nitare cele mai înaintate ale sec­ conţine ouă de paraziţi. Pentru a- cumscripţia Sarmizegetusa a re îşi atinge scopul. De aseme­
torului agricol socialist, sînt să fie înzestrate cu paturi şi cu cumscripţii din regiunea noas­ ceasta însă va trebui dusă o intensă arătat că mortalitatea infantilă nea, a fost înfiinţată o bucătă­
punctele sanitare din c Tectivi- şi susţinută muncă de educaţie sa­ este înt-r-o conti-nuă scădere, a- rie d-e lapte oare distribuie -mici­
tăţi. Astfel de puncte, au fost posibilităţi tehnice şi adminis­ tră. Este vorba de servirea te­ nitară în urma căruia, populaţia să se ceasta ca rezultat al străduinţei lor pacienţi preparate dietetice,
create aproape în toate unilăţile şi muncii asiduie depuse d-e per­ şi în acelaşi timp, instruieşte
trative mai bune. In felul acesta renului de către salvările spita­ sonalul sanitar în ultimii ani. O
se ajunge la o asistenţă mai lului. In numeroase ocazii aces­
bună. tea sînt trimise în timpul util.
agricole socialiste şi au fost în­ ‘ Ocrotirea copilului sănătos, ca I Sînt însă şi numeroase cazuri deprindă cu folosirea strictă a close­ serie de factori a-u contribuit la mamele pentru a-1 putea pregăti
cadrate cu cadre auxiliare ce au şi îngrijirea lui cînd se îmbol • cînd apelurile făcute în acest tului. De asemenea se impune sarcina scăderea treptată şi simţitoare a acasă.,
absolvit cursurile de cruce ro­ ¦năveşte, este o sarcină perma­ sens răniîn fără rezultate. Asu­ de a desfiinţa răul obicei de a în­ mortalităţii infantile. In acest Alţi factori importanţi oare
şie de 6 luni. ” nenţă a personalului sanitar din pra acestei chestiuni conducerea graşă grădinile de zarzavat c.u conţi­ scop, s-a pus un accent deose­ şi-au adus contribuţia, au con­
De la început, acest? puncte mediul rural, care trebuie să fa­ spitalelor trebuie să mediteze în nutul closetelor, lucru ce duce la mur­ bit pe ocrotirea sănătăţii ma­ stat în vaccinările obligatorii e-
sanitare au intrat în preocupa­ că totul pentru scăderea morta­ viitor într-o măsură mult mai dărirea zarzavaturilor cu ouă de pa­ mei şi copilului p-ri-n crearea u- xecufate la tim-p şi conştiînoios
mare. raziţi intestinali. nu-i dispensar ou staţionar de tuturor copiilor. Astfel, vaccina­
rea medicului de circumscripţie lităţii infantile. rea pnţidifterică s-a executat în
proporţie de sută la sută, du-
--------------- --------------:---------------------------------------— ' - nn^ f-jonoooOO0000OOOOOOOOOOOO OOOOOO0000OOOOOOCOOOOOO000000000000op00000000OO000000000000000000oooooooo
O 00 OO 00 00 00 00 00 00 OO OO 00 00 00 00 00 OO OO 00 00 00 00-00 00 OO 00 00 oo OO CO o OO 00 00 OO OO 00 OO OO OO OU uu UU w uu uu u u w w r e w w w w
mm MEDICIntmut FRUNTAŞI DIN MEDIUL RURAL î cînd la dispariţia definitivă a
di-fteriei în ultimii 4 ani.
Şi educaţia sanitară îşi are
rolul ei în scăderea mortalită­
ţii, a arătat vorbitorul. Confe­
rin ţe i educativ-sanitare în ca­
drul căminului cultural, au a-
vut -un vădit răsunet în rîn-du-
rile populaţiei. Un interes vădit
an stîrr\it şi articolele educativ-
sanitare, informaţiile şi planşele
demonstrativ depuse la „Gazeta
sanitară", gazetă înfiinţată ou 3
l-uni în urmă.
Un alt factor a fost şi -buna
supraveghere a terenului. Fie­
care cad-ru medical lucrează pe
-baza unui plan de acţiune con­
cret, a că-rui realizare este ur­
mărită zilnic.
In felul acesta, a putut fi cu­
prinsă întreaga circumscripţie,
Dr. TUDOR BRE&J2NARU Dr. SIMION I.UCACI Dr. IOAN TTRPĂ Dr. boris Bir CA Dr. .4. GAVRIŞ In numărul de mîine al ziarului
medic circumscripţia sanitară medic şef al secţiei sanitare medic circumscripţia sanitară nostru, vom publica în continuare, lu­
medic circumscripţia sar,Pară Inedit iiltttmsCrlpţia sanitară crările şi concluziile cetei de-a doua
Doşlaf, raionul Sebeş, raionul Sebeş. 'Mierctirdţt, raionul Sebeş. Sarmizegetusa, Haţeg consfătuiri d cadrelor medicale.
Teiuş, raionul Alba,