Page 3 - 1958-07

>» • -'mimun SOCÍA 1.IS MÜLUl Pag. 3

Nr. ífOO

wS9

N oi m nbri Un rodnic schimb SPORT DIN ACTIVITATEA

âî o rg te fie i U. X M. de experienţă Cam pionaful stafiei de radioamplificare
republican de juniori a eiploaiârii miniere Vnlcan
Trustul 4 construe— tor adunări deschise s-au orga­ (Urmare din pag. l-a) Este bine venită iniţiativa
sfatului popular din Aninoaşa In deschiderea ' medului din­
deputaţi. Intr-adevăr munca de­ (preşedinte L. Adalbart) do a
Hunedoara nizat discuţii despre trecutul de putaţilor s-a îmbunătăţit simţi­ organiza săptăminal la staţia de tre Ştiinţă Tiţnişoara şi Steagul VULCAN (de la subredacţia locală. In ţaţa diiuzoarkor ei
luptă al tineretului sub condu­ tor după alegerile din 2 martie. radioficare o oră destinată gos­
Adunarea generală a o.j. cerea partidului, despre cinstea Sesiunile şi şedinţele comitete­ podăririi comunei. In această o- roşu Oraşul Şi-alin s-a disputat voluntară) — De mai bine de se opreau cîteva clipe pentru a
zaţiei de bază U.T.M. de !i\. şi onoarea de a face pacte din lor executive se ţin cu regulari­ ră se transmit hotărârile şi de­
tierul B. 1 din cadrul grui rîndurile organizaţiei revoluţio­ tate ; peste 90 la sută •din de­ ciziile sfatului popular, se popu­ finala campionatului republican patru luni, alături de centrala te- afla noutăţile. Aşa au atht in­
l şantiere al acestui trust,; putaţi au ţinut consfătuiri cu a- larizează realizările obţinute în
a avut loc •in ziua de -24 . nare a tineretului din tăia noas­ legătorii discutînd problemele ce domeniul gospodăririi şi se dau de juniori la fotbal între echi­ ieionică a minei Vulcan a fost tr-o bună zi despre iniţiativa
a..c. .. a di.scutat şi primit in tră — Uniunea Tineretului se pot rezolva in circumscripţiile diferite îndrumări.
dunle mermştilor un numai Muncitor, despre drepturile si în- electorale respective. pele U.T.Arpd şi Din amo Bu­ instalată o staţia de radioampli- brigăzii lui Mihai Tucaciuc de
datoririle dem isiilor. A reieşit că unele sfaturi ja Aninoasa şi despre .extinderea
In cadrul consfătuirii s-au a- populare nu dau nici acum toa­ cureşti Juniorii arădeni au câş­ iicare lip „Electromagnetica“. ej !n majoritatea brigăzilor din
rătat unele metode bune de mun­ tă atenţia bunei gospodăriri şi
că ale sfaturilor populare. Aşa, înfrumuseţării localităţilor, în tigat meciul cu scorul de 1-0, Un timp Sjp ocupat de ea elec- Vulcan.,. Aşa. au aflai c ă , . apli-
de exemplu, la Sfatul popular al deosebi în oraşul Petroşani (car­ cjncj aCeastă iniţiativă, brigăzile
comunei Bănită se urmăreşte în­ tierele periferice) şi in Petrila. devenind astfel, campioni pe a- triciaraq-l Carpi Revezi. Programe ]uj Visa Ioan, Boyle Pavel,
făptuirea propunerilor alegăto­ S-au constatat deficienţe în lucră­
rilor. Comitetul executiv (pre­ rile contabile la Iscroni şi Vul­ nui 1958. . , locale nu prea -erau; doar tor- Csiki Emeric, Negreseu Vasiie
şedinte B. Ioan) se îngrijeşte can. De asemenea nu se aplică
tict.oi.in_nr_eic•.rin...rF-)trinTIi•nl)ei.treirie rCmcoeuni.ns,ctpaitrno.itmr.i:n.ii.,icoîsnnesstt,.;i .M. u, nca d, esfasu’rat.a.. d,p\eenat,creuastaa- ca fiecare deputat să primească peste tot dispoziţiile cu privire Categoria 0 fa fotbal maţia artistică a clubului a
o, rhganizaţie de baza în scris problemele de care se la contravenţii. La Petroşani, re­ prezentat din cirid ui cînd cite
va ocupa de la o sesiune la al­ gistrul agricol nu este bine con­
t.or, rpA,-u;vn,„m.a,,, nUm.r.a-u„gnacniMt,oazruegra,îevcaşlri•ireiA»r ntrear*gi eri.ena rscîa.enldo,dureraimleraeizTUutd.l,Tte,tas.tMat.o/ei.ni^Dncuiretpia-t, ta. dus etc. Pentru seria I*a a categoriei unul. Mai târziu a fost numită şi Gantz Ştefan de la Vulcan’
na intirziat B la fotbal două meciuri au fost ca responsabilă' a staţiei iov. au obţinut* frumoase rezultate.
La Vulcan, „Camera deputa­ Nu s-a reuşit să fie activizate foarte importante. Ele aveau
" j - i- dovadă stau faptele. Numai în tului“, are o vie activitate. Aici, toate comisiile permanente din intr-o oarecare măsură soarta Kiss Fiorica, absolventă 3 unei Popularizarea realizărilor mi-'
se organizează diferite întâlniri care cauză unele, cum sînt cele stabilirii echipei fruntaşe. Re­ şcoli medii tehnice. La început nerilor în cinstea Zilei mineru­
t? „ , „ , • primele cinci uni ale acestui an între deputaţi şi alegători, se din Petroşani, există doar numai zultatele obţinute nu au făcut i-a fost: cam greu la Întocmirea lui şi a zilei de 23 August, a
expun conferinţe. S-a introdus pe hârtie. însă nici o modificare în frun­ programelor,: dar comitetul de stat şi stă în centrul preocupă­
!!Z î! Vu^ToL5 w > <»«* Pri»W <n rîndurile orga- şi un registru în oare deputaţii tea clasamentului.-Astfel ia Si­ partid şi cel sindical, precum şi rilor conducerii staţiei de radio­
îşi notează problemele ce le ri­ Schimbul de experienţă orga­ biu, Ştiinţa Cluj a întrecut for­ conducerea minei, au sprijinit-o. amplificare. De altfel, aici există
rindurile membrilor U.T M. ţnizf e! ™ m î! 4e 14 tineri dică cetăţenii, iar comitetul exe­ nizat a fost bine venit. El a pri­ maţia locală Progresul cu 3-2, centralizatoare -ale brigăzilor şi
cutiv (preşedinte V. Rapolţan) lejuit analizarea succeselor ob­ iar la Cluj, Corvinul Hunedoa­ Fiecare sector i-a pus la dispo­ grafice -cu urmărirea realizărilor
coastă organizaţie de '-ază a « ru'nla5u m m“nca' urmăreşte înfăptuirea lor. ţinute de sfaturile populare in ra a dispus de C.F.R. Cluj cu ziţie datele necesare întocmirii zilnice a randamentelor, precum'
perioada care a trecut de la a- emisiunii. Şi, cînd la orele 13 şi registre cu situaţia brigăzi*,
uşit să obţină rezultate bune Cooperativa CARNET legeri, a scos la iveală metodele .1 -0 . muncitorii se îndreptau spre lo­ lor pe sectoare. Mulţumiţi au
bune de muncă in scopul gene­ curile de muncă, începea şi ora fost minerit 'din brigăzile tova­
De la începutul anului si pini Solidaritatea« — Deva rele şi alte acareturi. Nu mai ralizării lor, a arătat lipsurile
in prezent, ea a primit în rin- recunoşti locurile, nu mai recu­ care mai există şi pentru a că­
noşti nici oam enii: toate s-au ror lichidare trebuie îndreptată
durile utemiştilor un număr In ultimele trei luni organi- schimbat. E mult din 1952, sînt activitatea pe viitor a sfaturilor
aproape 6 ani. populare.
de _19 tineri muncitori construc-3ţia de bază U.T.M. din cadrul
In discuţiile purtate mulţi par­
^0l1'’ ooperativei meşteşugăreşti „So- ticipanţi au făcut preţioase pro­ Pentru realizarea încărcătorii răşilor Csiki Emerik, Viş.a Ioan
puneri în vederea îmbunătăţirii r a io iilil ic marfă şi Boyte Pavel, cînd au auzit
Eleciro-montaj P aro şen ila rita tea " , a primit în rindu- muncii şi toţi şi-au m iniffstat anunţîndu-se la staţie că in luna
hotărârea de a munci cu mai mai, din abatajele lor au fost ex­
Organizaţia de bază 'U.T.M. e saIe un număf de 8 tineri mult elan pentru ca sfaturile trase cu 300-900 tone cărbune
populare din Valea Jiului să-şi
de la această întreprindere des- !şteşugari. îndeplinească cu cinste menirea
pe care o au.
făşoară o muncă temeinică pen- Printre cei primiţi în U.T.M. (Urmare din pag. I-a). ria vagonului (Deva, AAihtia). peste plan.
Alte staţii âu realizat. Încărcă­ Materialele transmise la staţia
tru atragerea celor mai buni ti- numără tinerii lojii Dan, nea se va urmări respectarea
normelor de încărcare după te­ tura normă, dar la limită (sta­ de radioamplificare cu s-au măr­
neri în rîndurile membrilor ralia Kaşler, Ana Baciu, Ni- lul mărfii şi seria vagonului re­ ţiile Aibă lulia şi Orăştie). ginit numai la scoaterea în re­
U.T.M. In acest scop au fost or- Ballos sj , oan Ursa partizat. lief a realizărilor. S-nu transmis
Cauza principală a .nereaUză­ diferite anunţuri, articole legate
gamzate mai multe adunari des- , „, , La transporturile voluminoase rii o constituie însă şi nerespec- de tehnica securităţii, s-au cri­
organizaţia e şi menţionate în tarif, se va ur­ tarea normelor tehnice de încăr­ ticat lipsurile. Critica făcută lă­
schise ale organizaţiei de bază e cunnd mări evitarea de goluri de în­ care, norme cc trebuie cunoscute cătuşilor de la sectorul VIII
cărcătură. Utilizarea complectă şi aplicate de întreprinderi şi ve­ (Bărbat Viorel şi Vasu Vasiie)
la care au fost invitaţi sa ia 5 au fost prezentate alte două a cutiei vagonului nu scuieşte rificate şi in permanenţă urmări­ care părăseau locurile de mun­
însă beneficiarul de respectarea te de către staţii. că înainte de vreme, şi-a atins
parte şi tineri neutemişti frun- Ti care urmează a fi discu­ termenului tarifar de încărcare ţinta : azi sînt punctuali.
şi nici de aplicarea de penalizări Din sondajele tăcute pe la
taşi in muncă. Cu prilejul aces- t in cel m.ai scurt tirno. staţii, s-a constatat că aceste De asemenea s-au transmis şi
norme-nici nu se cunosc de toate
SPICUIRI DM TR-UN

(Ormare din pag. l-a ) a<; venit frumos colectivei. pentru deteriorarea vagonului întreprinderile şi nici chiar de materiale legate de Tuccesele

AAa este în toi. Gînd am fost sau de pierderea pieselor mo­ personalul de staţie. A necesitat ştiinţei sovietice prin lansarea

lectiviştii n-o spun, însă parcă diiou la gospodărie am aflat bile ale vagonului. o perioadă de instruire şi lă­ celui de-al treilea „Sputnik“,

se tem că dacă vin şi alţii ve­ căiscuţ Vărvoni, Dumitru Penalizarea aplicată pentru murire pentru a se ajunge la re­ despre conferinţa de la Mosco­
încărcarea incomplectă a vagonu­ zultatul de depăşire menţionat. va a statelor participante la tra­
niturile s-ar micşora. Şi totuşi Grţnel şi Iosif Pasc îşi fac lui este un mijloc de constrîn- Au fost însă întreprinderi şi sta­ tatul de la Varşovia, iar recent,
au mai venit 4 familii. Indivi­ casioi. Oamenii au un mic gere, departe de a ti un scop ţii unde se cunosc normele teh­
pentru calea ferată şi departe nice bine şi se aplică corect, per­ despre prima conferinţă sindi­
dualii Nicolae Lăzărescu, Aurel neo va fi roadă bogată de Realizări şi lipsuri la fabrica de a ti o soluţie mulţumitoare. sonalul fiind stimulat prin di­ cală mondială a tineretului de
de ieracoiâ din Deva Interesul gener îl este creşterea verse premii acordate pentru e- la Praga.
Dăian, Viorel Siănămirescu şi truc că se vede de acum. In posibilităţilor de transport iară fortul depus în realizarea nor­
noi investiţii. mei de plan, ca de pildă la sta­ In curind staţia din Vulcan
Gh. Lăzărescu sînt de acum co­ ce !le strîngă ? Auzi ? Să ţiile Căian şi Ilia. va avea un nou aparat de radio,
Urmărindu-se realizările lunii un picup şi 100 de plăci. Atunci
lectivişti. A crescut numărul co­ strînroada pomilor dintr-o li­ mai, reiese că pe raza R.C.M. Colaborarea strînsă şi rodnică emisiunile vor fi şi măi plăcute.
Simeria, sarcina statică a fost dintre întreprinderi şi calea fe­ Mai interesante ar fi emisiunile
lectiviştilor cu încă 4 familii, cu vadă; 43 ha. Dar se descurcă depăşită cu 246 tone marfă rată este necesară ambelor părţi, dacă şefii sectoarelor fruntaşe,
transportate în plus, respectiv o pentru că evită prejudicierea re­ brigadierii şi muncitorii fruntaşi
9 braţe de muncă. La colectivă, ei cetivişti i pînă la urmă. (Urmare din pag. l-a ) alţii, şi tov. Ioan Gabor, frun­ economie de 24 vagoane a 10 ciprocă a intereselor şi duce la ar fi mobilizaţi să vorbească în
taş in producţie, iar în rindul tone. In decursul lunii, au tost realizarea planului. fata microfonului.
mai trebuie ceva : o remiză pen­ Mii aruncat ochii în graj­ reparaţii capitale la cuptoare, a- membrilor de partid tov. Andrei
tru atelaje. O construiesc colec­ dul cnou : 22 de boi şi 10 cai. ceste cifre sînt mari. Terec şi Petru Poenar, tot frun­ ALEXANDRO ANDRONESCU
taşi în producţie.
tiviştii. Construiesc şi un sai­ Frumtnumăr. Dar de ce n-o Merită subliniată iniţiativa
van pentru 500 oi şi un atelier fi ţinîioamenii aceştia şi vaci? organizaţiei de partid in ce pri­ Intersîndu-mă asupra modu­
de tîmptărie şi fierărie. veşte ridicarea calităţii produ­ lui in care se urmăresc angaja­
Au şi)0 de oi pe care le ţin selor. In acest sens, tovarăşilor mentele luate Jn cinstea zilei de
Către toamnă o veste a pus la mul. Leon Preda, Gornel Gabor Miron şi Aurel Podolea- 23 August, am aflat de pildă că
nu li s-a încredinţat sarcina de tov. Teodor Mariş are o depă­
tot satul în picioare : colectiviş­ Pasc, aian Crăciunel şi Gh. a se ocupa de calitatea lucră­ şire de 36 la sută faţă de 10 la
tii şi-au luat camion. Unii n-au Ursu şu cumpărat aparate de rilor. In urma acestei măsuri,
crezut, dar către seară motorul radio, j le-o fi venit ăstora ? produsele fabricii de teracotă din sută, cit se angajase, i-ir tov. fluctuaţii zilnice de circa 4-5 la
Deva şi-au îmbunătăţit simţitor Ştefan Grecu 12 la sută faţă de sută în plus sau minus după na­ „Sosesc deseară" — piesă jucafă
„Molotovului“ a duduit pe uli­ „Au av oamenii bani şi nu au calitatea. 5 la sută cit se angajase. To­ tura mărfurilor încărcate, modul de efievii din B rad
ţele satului şi s-a oprit în curtea avut pte-i da“ — aşa ziceau tuşi in ce privaşte întrecerea de încărcare şi respectarea nor­
Concomitent cu activitatea pe
colectivei. Colectiviştii erau mîn- indivîdii. Auzi, radio la Peş- linie de producţie, organizaţia de socialistă, ea se desfăşoară nu melor tehnice. Au fost şi penali­ Sîmbătă şj duminică elevii Sinoa) şi Petru Popovici (O-
dri. Individualii priveau şi ei la teniţa ! înd s-a mai pomenit partid a desfăşurat o susţinută tocmai organizat, deoarece co­ zări de câteva mii de lei aplicate
muncă de creşterea rindurilor mitetul sindical se ocupă foarte unor întreprinderi care n-au u- clasei a X-a A şi B de la şcoala limpiu).-
mîndreţea de maşină. Nu-i de asta ? ?vârât, asta nu s-a în- organizaţiei. In cursul anului puţin de această problemă. Ar tilizat complect cutia vagonului Spectacolul s-a bucurat de un
glumit cu colectiva, ziceau ei. tîmplat ciodată, în vremile a- trecut şi al acestui an, s-a dat sau au depăşit termen-ul tarifar medie „Avram Iancu“ din Brad
o atenţie cuvenită primirii de trebui ca organizaţia de partid din această cauză. frumos succes. Fondurile reali­
Adevărat, nu-i de glumit. In puse aci 14 ani. noi candidaţi şi membri de par­ au prezentat pe scena -sălii „7 zate vor ti folosite pentru orga­
tid. Astfel, ele la începutul anu­ să tragă la răspundere pe cei Procentul relativ mic al de­ nizarea unei excursii- ştiinţifice
roamnă Pătruţ Drăgotesc a adus Anul ta vor fi recolte mări, lui şi pînă in prezent s-au pri­ păşirii normei de sarcină sta­ Noiembrie“ piesa de- cu elevii prin cele mai pitoreşti
mit cinci candidaţi de partid şi ce se ocupă de întrecerea socia­ tică pe R.C.M. a tost influenţat locuri ale ţării noastre.
acasă peste 3.000 kg. cereale veniturilgospodăriei o să se doi membri de partid. In rândul listă. Nu este permis ca între­ seară“, comedie de
candidaţilor a ifost , rimit printre cerea socialistă, care este un de nerealizarea sarcinii la unele I. PIRVA corespondent
pentru zilele muncă lucrate. Ga măsoare sute de mii de lei. mijloc de mobilizare şi antrena­ Tudor Muşatesc -e-
rea maselor în producţie, să nu
el au primit şi Adinuo Mărgări- Câştigul lectiviştilor va fi ma­ se bucure de atenţia cuvenită. tat bine rolurile

toni şi Ion Petrescu şi Gheorghe re şi el. (Anişoara), Marii

Ursu şi mulţi alţii. In acelaşi ? staţii cum a tost Peştiş, Deva,

an fondul de bază al gospodă­ In Mălinul nu mai este li­ Bîreen Mică, Mintia, nerealiza- NUNT
riei colective a crescut la 661.878 vadă, nu ai este nici iarbă ca re explicată prin neîncărcarea
lei. în 1952. ocul pomilor şi al complectă a vagonului (staţia Uniunea Centr** perativelor cialităţile contabili şl merceologi prin
ierbii 1-atmat sediul, grajdul, Peştiş) şi prin natura mărfuri­ şcolile tehnice cu durata de şcolarizare
•k remiza, rnazia, patului, atelie­ lor încărcate în raport de se­ de Consuni pre^ .adre pentru de 2 ani.

...1958. Camionul merge bine, unităţile cooperaţiei u.. consum în spe-

Pentru anul şcolar 1958/1959, se pri­

mesc în anul 1 al şcolilor tehnice de

M inea i dona a Mulai populat1regional predaţi pentru sacrificare fiind cu mult De la 8 0 0 .0 0 0 Dispunem de suprafeţe mari de păşuni cooperaţie absolvenţi al şcolilor de 10
mai redus decît în anii trecuţi. la 1.500.000 păsări şi fîneţe, iar din păduri se pot pă­ ani, cu diploma de maturitate, în
şuna cantităţi considerabile de iarbă, vîrstă de 17-25 ani, după ţinerea unui
Creşterea şi îngrăşarea examen de admitere în limita locurilor.
porcilor
Creşterea păsărilor constituie un mi­ tară a periclita vegetaţia. Apoi, in Absolvenţii şcolilor primesc diploma
Cu ocazia recenşămîntulul din fe­
(Urmare din pag. t-a) atît numărul i bovine cît şi produc­ de la Păucineşti, raionul Haţeg şi bruarie a.c., s-a constatat că numă­ nunat mijloc pentru fiecare gospodărie comparaţie, cu alte regiuni, la noi se de absolvire şi sînt încadraţi la uni­
tivitatea lor. perspective ca efec­ Tomnatec, raionul Orăştie, cestea ur- rul porcinelor se ridică la peste 100.000
tăţtle agricole socialiste, de a ,.orni tivul de bovii să crească pînă la mînd a fi vîndute în toamnă unită­ capete, ceea ce revine Ia 100 hectare în complectarea alimentaţiei, prin car­ cultivă cu rezultate bune suprafeţe În­ tăţile cooperaţiei de consum, în func­
încă din primul an la ridicarea de sfîrşitul anului 960, la 45 capete la ţilor socialiste. teren arabil 51 capete, din care scroa­
grajduri indispensabile creşterii raţio­ 100 hectare ter, agricol, din care 25 fe 3,7 capete. Gospodăriile colective au nea şi ouăle ce se obţin de la ele. In tinse cu plante furajere. Problema de ţie de rezultatele obţinute în timpul
nale a animalelor. Lipsuri serioase a vaci, iar produţi pe cap de vacă va Oile numai 5,8 capete din care 2,3 scroafe
avut şi aparatul agricol de specialitate putea creşte dea 1.400 litri la 1.600 Ia 100 ha. teren arabil. Mărirea numă­ regiune se cresc în prezent aproxima^ bază ce se pune este să îmbunătăţim şcolarizării.
care n-a reuşit să spulbere neîncrede­ litri, pe total reune, în G.A.S.-uri la Creşterea oilor are o importanţă de­ rului de porci, astfel ca să se ajungă
rea unor colectivişti că animalele pot 2.600 litri şi îngospodăriile colective osebită pentru economia ţării noastre. la o densitate de cel puţin 70 capete tiv 800.000 păsări. Datorită interesul valoarea furajelor şi să introducem pe Elevii care îndeplinesc condiţiile şta-
şl trebuie să fie mult mai rentabile la 2.100 litri. In regiune avem peste 420.000 oi, re­ Ia 100 ha. teren arabil, din care 10
într-o gospodărie socialistă decrt în venind cîte 92 capete la 100 hectare scroafe de prăsilă este posibil. Acea­ lui manifestat din partea crescătorilor, scară largă în alimentaţie, porumbul bilite de H.C.M. 1868/1954 primesc
gospodăriile individuale. De aci se In acest sens,comitetul executiv a teren agricol. Gospodăriile agricole co­ sta, dat fiind recolta bogată de po­
trage în mare măsură tendinţa de a întocmit un plante măsuri cu privire lective deţin 12.817 oi, revenind cîte rumb din anul trecut care a creat pre­ în ultimii ani, numărul păsărilor s-a siloz. Prin aceasta vom putea mări lunar burse.
Sfi Împărţi pentru zile-muncă furaje la creşterea bovtelor şi a celorlalte 115 oi la 100 hectare teren agri­ misele unei serioase redresări a acestui
peste nevoile întreţinerii animalelor specii de animale S-a prevăzut termi­ col. Deşi numărul oilor Ia 100 sector. Chiar în primăvara anului cu­ înmulţit în mod simţitor; însă avem productivitatea animalelor fără a face Examenul de admitere pentru candi­
proprii ale colectiviştilor, admise de narea unui numărde 14 grajduri pen­ hectare teren agricol, în gospodă­ rent a existat un mare număr de pur­ posibilitate ca ele să ajungă în anul uz de prea multe concentrate. daţii din regiunea Hunedoara se va
statut. tru bovine în unăţile socialiste, iar riile colective depăşeşte încărcătura cel. Gospodăriile colective au fost în­ 1960, la 1.500.000 capete. da la şcoala tehnică de cooperaţie
creditele acordate e stat pentru procu­ totală pe regiune, multe gospodării co­ drumate şi ajutate să-şi procure tine­ Măsurile care s-au luat pînă în Caracal, str. Karl Marx nr. 3, şi la
Sub aspectul producţiei bovinelor, rări de animale, si fie folosite în pri­ lective cum sînt cele din Dobîrca, ret femei de valoare, să crească pur­ Gospodăriile colective au numai 481 prezent şi care se vor lua în viilor şcoala tehnică de cooperaţie Curtea de
constatăm că faţă de trecut producţia Gîrbova, Pianu de Sus, Ungurei, A- cei pe lîngă slîni şi să renunţe la prac­ păsări, ceea ce revine abia 8 păsări pentru a spori recolta de fin şi iarbă
de lapte pe cap de vacă a crescut de mul rînd pentru aimale de reproduc­ poldu de Sus, Rîu-Bărbat, Peşteniţa, tica de a vinde purceii la înţărcare. la 100 hectare teren cerealier. Această la hectar, vor asigura cu prisosinţă Argeş, str. Malinovski nr. 5, pentru
la 1.100 litri la 1.400 litri în anul ţie. S-au organizat două centre de în- Mărtineşti, Jeledinţi şi altele, au po­ Astfel, s-a ajuns ca numărul porcilor, situaţie se datoreşte în mare parte sfa­ cantităţile necesare pentru furajarea specialitatea evidenţa contabilă şi la
1957, pe total regiune, iar în G.A.S.- sămînţări artificiale în Sebeş şi Baia sibilităţi mari pentru a-şi mări tur­ inclusiv tineretul, să crească la 672 turilor populare şi organelor agricole unui număr sporit de animale. specialitatea merceologie.
uri a fost de 1.900 litri Aceasta ne de Criş şi sînt în ars de organizare mele de oi. In viitorii 2-3 ani se poate care nu s-au străduit să dovedească co­
dovedeşte că avem largi posibilităţi încă două centre în oraşul Deva şi ajunge pe total regiune la o densita­ capete faţă de 491 cît aveau gospodă­ lectiviştilor posibilitatea, creşterii numă­ ? Se vor da probe ta următoarele ma-
de a obţine într-un viitor apropiat comuna Sîntămăria - Orlea. De pe urma te de cel puţin 110 oi la 100 hectare rului mare şl organizat al păsărilor şl ierii din programa cursului m ediu:
cantităţi sporite de lapte. Creşterea activităţii celor doui centre s-a re­ teren agricol şi la o producţie de 2,3 riile colective în anul trecut lâ aceeaşi in cuvîntul lor, vorbitorii au scos în
producţiei de tapte este posibilă prin- kg. lînă grosieră, 2,5 kg. lină semifi- relief faptul că în ultimii ani, cu a-
tr-o alimentaţie mai bună chiar şi la uşit pînă în prezent însămînţarea a nă şi cel puţin 46 litri lapte pe cap dată.
3.807 vaci cu o prindere de peste 84 de oaie. Creşterea efectivelor de oi în Comitetelor executive, precum şl or­ să asigure condiţiile de rentabilizare a jutorul organelor de partid şi de stat, Secţia evidenţa contabilă
vacile care se folosesc Ia muncile a- la sută din cuprinsul a 21 comuni: ultimii trei ani cu peste 20.000 ca­
gricole. Prin introducerea porumbului s-au depistat 150 vaci cu o rnare pro­ pete, este o dovadă grăitoare că a- ganelor de specialitate le revine sar­ acestor ferme. Gospodării colective ea creşterea animalelor in regiunea noas­ — matematică — scris şl oral
siloz şi în general a suculentelor, în ductivitate, s-au redat agriculturii de vem posibilităţi să ajungem la încăr­ cele din Cistei, Obreja, Căpud, Bretea tră a cunoscut o înviorare simţitoa­ — limba romînă — scris şi oral
furajarea vacilor, se poate ajunge la stat 485 hectare din loturile zootehni­ cătura de 110 oi la 100 hectare teren cina de a orienta crescătorii spre a Mureşană, Ilia, Simeria Veche, Şibot, re, făcînd în acelaşi timp propuneri
o producţie de peste 2.000 litri lapte. ce, s-a redus numărul reproducătorilor agricol.
cu 110 capei« şi s-au economisit peste ţine porci de carne, care în 7-8 juni Pricaz şi altele, au condiţiuni deose­ preţioase menite să contribuie şi mai Secţia merceologie
Analizînd situaţia actuală a efecti­ 650.000 lei din bugetul de întreţinere Pentru ţigaizarea oilor din regiune,
vului de bovine şi a producţiei ,lor, în a staţiunilor de montă. Prin grija co­ comitetul executiv regional a urmărit să ajungă la greutatea de circa 100 bit de bune pentru creşterea gîştetor mult la dezvoltarea şeptelului de ani­ — matematică — scris şi oral
lumina posibilităţilor ce ne sînt deja mitetului executiv regional, ău fost în această primăvară reţinerea unui şi raţelor. Numărul păsărilor trebuie să male. Astfel, pentru mărirea numărului — chimie — scris şi oral
oferite şi pe care le mai !.utem crea, procurate pînă în prezent 88 juninci de număr mai mare de berbecuţi şi mie- kg. bun pentru sacrificare, reţinînd crească în aşa fel ca fiecare gospodă­ de păsări de rasă, s-a propus înfiin­
comitetul executiv consideră că în vii­ rasă Pintzgau şi Siemental care se luţe din rasa ţi ?ie, numărul celor
torul apropiat se poate mări simţitor cresc pe păşuni valoroase în centrele în aceiaşi timp numai acele scroafe rie ţărănească să aibă cîte 15-20 pă­ ţarea unui centru avicol, cu o capaci­ înscrierile se primesc la serviciul ca­

care {aţă şi înţarcă .mulţi purcei, t sări, iar unităţile cooperatist-socialiste tate de circa 200.000 pui, care să fie dre şl invăţămînt al Uniunii raionale

să-şi creeze ferme puternice de păsări. repartizaţi cu prioritate unităţilor agri­ a cooperativelor de consum din raioa­
cole socialiste. La fel s-au mal făcut nele respective.
Baza furajeră propuneri şi în ceea ce priveşte spori­
Actele ce urmează să fie prezentate

Pentru a se putea ajunge la realiza­ rea producţiei de lapte, printr-o ali­ la înscriere sînt următoarele :

rea numărului de animale propus, pre­ mentaţie raţională şi prin creşterea — diploma de maturitate (în original)
cum şi Ia mărirea productivităţii aces­ de animale de rasă. — actul de naştere (copie legalizată)
tora, trebuie asigurată a puternică ba — certificat de sănătate
ză furajeră. In regiune avem condiţii In urma referatului prezentat şi a — declaraţie tip de stare materială
pentru a crea o bază furajeră care discuţiilor purtate, s-a adoptat o ho-
tărîre în scopul dezvoltării creşterii a-

să asigure hrana unor efective cu nimalelor, şi a sporirii productivităţii — dovadă de situaţia militară pen-

mult mai mari decît ne-am propus- acestora. tru băieţii de peste 20 ani.