Page 9 - 1958-07

Citiţi în pagina 3 VROLETAPl DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI Preşedintele Consiliului de Miniştri,
Chivu Stoica, a primit pe preşedintele

Vizita la Moscova a a A Academiei Indiene de Ştiinţă
din Bangalore
Novotny. ţ
Miemiri 2 iulie 1958, preşedintele Cbnsiliului de Miniştri
Protestul guvernului ?a. } al Republicii Populare Romine, Chivu Stoica, a primit în au­
dresat guvernului turc j dienţă pe Dr. Chandrasekhar Venkat Raman, preşedintele A-
cademiei Indiene de Ştiinţă dsn Bangalore, ce se află în Ro-
Cine plăteşte şi cui tio- ; mînia, cu care a avut o convorbire cordială.

seşte cursa inarmăriloi 5 Semnarea unui acord de plăţi necomsrciale

Intensificarea penetraţiei)-) A l COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL

nomice americane in Ea j

occidentală. 3

_A-A- V_A ...................... Anul X Nr. 1102 Vineri 4 iulie 1958 4 pagini 20 bani

CAMPANIA DE VARA Intre R. P. Romină şi R. D. Vietnam

Intre 27 iunie şi 30 iunie a.c. au avut loc la Ministerul
Finanţelor tratative între R. P. Romînă şi R. D. Vietnam pri­

vind plăţile necomerciale.

în centrul atenţiei Protocolul încheiat cu acest prilej a iost semnat din partea
R.P. Romîne de tov. Radu Mănescu, adjunct al ministrului Fi­
nanţelor, iar din partea R.D. Vietnam de tov. Le Viet Luong,

Zilele trecute a preşedintele Băncii de Stat a R.D. Vietnam.
Febrilitatea pregătirilor pen­ pe care organele de conducere ta. Ca urmare, oamenii trebuie

înflorit la Brad un tru desfăşurarea campaniei de ale comunei şi le-au propus. să străbată 10-15 km. dus în­ Succese ale constructorilor hunedoreni
cactus care !ace strângerea recoltei se observă Aci au fost recrutaţi un număr tors, pînă la Orăştie, pentru a
parte din colec­ peste tot. Pregătirea din timp de 8 coşari şi 5 delegaţi pentru cumpăra o seceră. \ Constructorii de pe şantierul B l Pe acest şantier lucrează 7 brigăzi
ţia urni amator a tuturor condiţiilor necesare batoze, astfel că toate batozele din cadrul, grupului 1 şantiere al Trus­ complexe şi 5 brigăzi de specialitate
de plante exotice. muncii de recoltare, a asigurat ce vor funcţiona în comună şă Trebuie ştiut că singură mun­ tului 4 Construcţii Hunedoara, folosind care, aplicînd metoda de zidărie în
Cactusul înfloreşte incă din primele zile obţinerea fie deservite în cond'iţiuni favo­ ca administrativă nu poate re­ metoda de zidărie în lanţ a obţinut lanţ şi de executare a lucrărilor în
rar şi minunata unor realizări promiţătoare. La rabile. întreg numărul de ate­ zolva sarcinile mari care ne în cursul lunii trecute succese impor­ acord global, a obţinut realizări în­
floare trăieşte doar gospodăria colectivă „Ogorul laje necesare transportului de stau în faţă. Comitetul comu­ tante. semnate. De pildă, brigada complexă
24 de ore. nou“ din Simeria — Veche a păioase a fost reparat. Comi­ nal de partid din turdaş, tre­ de zidari a lui Andrei Weber a reali­
fost recoltat orzul în scurt timp tetul executiv al sfatului popular buie să-şi îndeplinească rolul Planul de producţie al şantierului a zat 94 m.c. zidărie peste plan, cea a
IN CLIŞEU: de pe mai mult de trei sferturi comunal îndrumat de către co­ său de conducător politic al fost: realizat în proporţie de 110,1 la Iui Manfred Schimsik 61 m.c.
cactusul înflorit. (din suprafaţa însămânţată cu comunei. sută,! deşi: planul pe luna iunie a fost
această plantă. mitetul comunal de partid, s-a mai mare ca cel anterior.
îngrijit de procurarea materia­

Gata pentru recoltat lu lu i necesar reparării celor Complexul C. F. R.
două poduri de pe drumul „Din-
In comuna Simeria, pregătiri­ spreagară“. Pe drumurile comu­ poate fi mai bine gospodărit!
le pentru strîngerea recoltei sînt nale au fost împrăştiaţi 490 tD
terminate. Aplicarea prevederi­ m.c. pietriş, astfel ca transpor­
Ce este şi cum ! organizează lor planului de măsuri judicios turile să se poată face în condi- In ultimii zece ani, ca urmare / ţiei, poartă ¦amprenta unei case cine. La blocul de locuinţe din
întocmit la sfatul popular oră­ ţiuni normale. Pentru micşora­ incinta depoului, dependinţele
şenesc, a dus la situaţia ca în­ rea volumului de munci au fost a dezvoltării capacităţii de pro­ neglijate. Pereţii., cojiţi,- împre­ sînt într-o asemenea stare încit
tovărăşirile agricole cît şi ţăra­ mobilizaţi ţăranii muncitori numai cinste nu poate-face gos-
o întovărăşire zootehnică nii muncitori cu gospodărie in­ pentru a transporta furajele de ducţie a exploatărilor carbonife­ jurim ile !dărăpănate, acoperişuri podarilor'de aici. Mai şlab se
dividuală să fie pregătiţi cu pe cîmp. In vederea preîntîmpi- prezintă'situaţia la Tribul' triaj.
toate atelajele necesare trans­ nării eventualelor incendii, a re din Valea Jiului, s-a dezvol­ care în multe locuri, lasă să pă­ Deşi construite' de mulţi' ani, a-
portului. fost asigurată paza de către for­ tit gara cit şi blocul' de locuin­
maţiunea pompierilor voluntari. tat corespunzător şi reţeaua de trundă apa prin ele, cişmele care ţe! (dat- în folosinţă din decem­
Ca urmare a preocupării or­ Pînă aici măsurile luate în co­ brie 1957), nici pînă'azi nu au
Mai mulţi crescători de ani­ inU finind cont de hotărîrile ganelor de partid şi de stat aci muna Turdaş demonstrează pre­ căi ferate din raion, complexul nu funcţionează de: multă vre­ apă potabilă, lucru neadmis. Aşa
au fost asigurate şi atelajele ocuparea maniiestată in a- de bine şi chibzuit au-fost lucra­
male din re; ’/ie, unii dintre ei adun generale. Prin acest pentru dezmiriştit. Pentru ca a- ceastă problemă. Dar, în cea­ C.F.R. Petroşani devenind un me, cam acesta este Taspectul te 'de către inginerii construc­
ceastă campanie de recoltare să laltă latură a problemei se tori ’aceste clădiri, incit aţi1tre­
deveniţi de aurind membri ai con‘t, ciobanii se obligă să se desfăşoare in ritmul ce asi­ mai ivesc important nod de cale ferată. gospodăresc al: staţiei.'La Vul­ cut conductele de apă pe sub ce-
gură strîngerea la timp şi- fără Pentru uşurarea manevrelor, a can, se poate-vedea o situaţie
întovărăşirilor zootehnice, au înghscă oile în condifiuni bu­ pierderi a recoltei, au fost asi­ ...Lipsuri fost creat la Petroşani un triaj . şi mai defavorabilă. Piaţa de le de canalizare, ceea ce bine
trimis scrisori redacţiei, prin ne, .unîndu-le şi adăpîndu-le gurate echipe de agitatori cu
responsabilităţi pe circumscrip­ Un fapt mărunt: la coopera­ nou, piaţa de manevră a sta­ manevră <a;staţiei Petroşani deşi ( Continuare în' pag. 3-a)
care solicită să publicăm in co­ la ti ferindu-le totodată de ţii, în sarcina cărora stă mun­ ţiei Petroşani a fost lărgită şi are plantaţi .stîlpi pentru împrej­
ca de lămurire, pentru a fi fo­ tiva de centru din Turdaş nu se utilată cu dispozitive de teleco­
loanele ziarului un material in locurmlăştinoase, pentru a nu losit orice timp prielnic strin- muire , nu. mai cunoaşte de mul­
gerii recoltei. găsesc seceri. Aci nu se găsesc mandă moderne, au fost extinse
care să se arate cum trebuie or­ se înlnăvi de gălbează; să de asemenea staţiile Livezeni, tă | vreme - această împrejmuire.
nici sape, iar calitatea gresiilor Iscroni şi Vulcan. La Bărbăteni Lucrul, , pe lingă că poate con-
ganizată o întovărăşire de creş­ ajute mulsul şi tunsul oilor

terea oilor şi ce trebuie făcut ca şi săiunţe imediat comitetul

ea să se dezvolte şi să se Întă­ de cotcere de cazurile de boa­ s-a construit o nouă «ară me- duce 'ta a c c id e n te le cale, dă

rească continuu. lă saiiiortalitate ce se ivesc. nită să_ d. escongest•i-on•eze gara *o- notă proastă !g--o-s--p-o-Dda. rCilRoErŢIc) e­

Pentru a fi cit mai conclu­ Pentritănirea in timpul iernii Lupeni unde posibilităţile de ma­ ferişti. ' In depoul’ Petroşani din

denţi, am soco­ a oilor proprie­

tit că in această tate obştească, nevră sînt, mai reduse. 'acelaşi,' motiv poate intra ori-i

oriuiniă . întovă . Răspundem c it iţ ilo r fiecare intovăiră- La Turdaş, realizări şi... este slabă. Un număr mic de Prin grija partidului şfi guver­
coase există la cooperativă. Nu nului, pentru muncitorii ceferişti,
răşirea zootehni- llllllllllllllllllllllliuilllllllllllllinii! şit aduce 500 kg Preocupările de pînă acum se găsesc însă cozi de coasă. din raionul Petroşani s-au con­ ii i' întreprinderile patriei noastre
ale comitetului comunal de par­ Principalele articole, solicitate struit blocuri noi la Petroşani,
că „23 August" din comuna Bal­ fîn, iar iambul şi sarea se cum­ tid, (secretar A. Vlaicu) şi ale în sezonul de strîngere a recol­ la triaj s-âu amenajat o seamă
comitetului executiv al sfatului tei lipsesc. Comitetul executiv de locuinţe, la depoul Petro­
sa. raionul Orăşlie ne poale ser­ pără diondul întovărăşirii. A- popular comunal (preşedinte al sfatului popular comunal nu şani este în curs de finisare un
Iustin Popa) sînt concretizate s-a sezisat însă de lucrul aces­ modern şi spaţios cămin pentru
vi un bun exemplu. Iată cum a dunareaenerală a hotărît în în rezolvarea primelor sarcini personalul de tură. Se impune
t e ----------------------- :------------ deci o bună gospodărire a tutu­
început şi cum s-a dezvoltat a- anul 19i ca fiecare întovără­ ror acestor construcţii a fondului
complexului C.F.R. Nu se poate
ceastă întovărăşire. şit să eţueze cîte patru zile spune că in privinţa aceasta nu
s-au obţinut rezultate însemna­
Cum a fost la început lucrătoarpentru îngrijirea pă­ te. Oricine soseşte în gara Pe­
şunilor, adăpătorilor şi pen­ troşani, este plăcut surprins de
aspectul primitor al staţiei, de
întovărăşirea zootehnică din tru furajai oilor în timpul ier­ Colectiva din Miceşti curăţenia şi îngrijirea ce se a-
Balşa a luat fiinţă în anul 1954, nii. cordă clădirilor staţiei. Cu toate
acestea, la o analiză mai aten­
luna august, cu 25 familii de Datoritctzultateior bune, ob­ realizează mari venituri băneşti tă, se poate vedea că în pro­
ţărani, muncitori, 157 oi şi 16,96 ţinute în ml trecut, numărul blema unei gospodăriri la nive­
ha. păşune. Deşi numărul înto- oilor proptate obştească a a- Printre primii ţărani care în dovlecei, fără să mai vorbim de lul sarcinilor, în complexul Pe­
vărăşiţilor a crescut mult chiar juns in prent la 325. Intr-un acest an au contribuit la apro­ ceapă, salată şi ridichi. troşani mai sînt încă multe de
in primul şi al doilea an de ac­ viitor foar apropiat numărul vizionarea pieţelor cu ceapă, făc.ut.
tivitate, oile se păşunau vara în cartofi de vară, castraveţi şi Valorificarea acestor produse
comun însă în timpul ternii, fie­ lor se va ni. dovlecei, au fost şi colectiviştii a adus colectiviştilor un venit In staţia Lupeni, clădirile per­
din Miceşti. Insămînţînd la de peste 30.000 lei. In prezent, sonalului şi chiar clădirea sta-
care şi le îngrijea pe ale iui, lu- Cum se fie repartizarea colectiviştii continuă să recolte­
îndu-şi totodată şi produsele de timp şi aplicînd regulile agro­ ze castraveţi şi cartofi de vară,
la oile proprii. După cum se ve­ viiturilor tehnice pentru întreţinerea cul­
turilor, ei au recoltat pînă acum pe care de asemenea îi vor va­
de, în primii ani, întovărăşirea Cum este normal, acolo un­ peste 7.000 kg. cartofi de vară,
de creştere a oilor din Balşa, de se lucreii bine, munca se 1.000 kg. castraveţi, 500 kg. lorifica ,iar peste cîteva zile vor
era „numai cu n u m e l e C a pro­ începe recoltatul roşiilor.
prietate obştească nu aveau nici S. B.

o oaie, iar banii încasaţi din (Coniinui in pag. 3-a)
taxele de înscriere s-au folosit

în majoritate pentru diferite

cheltuieli administrative. Deci, opas la minerii muntelui de calcar
situaţia nu s-a schimbat aproa­
pe cu nimic, faţă de cea, dina­

intea inaugurării întovărăşirii. Un muiude piatră albă cu ici. 11 trece la echipa respecti­ pumnul, că siliciul ii râu pen­ că împreună cu tov. Mara şi — Muncitorii, inginerii şi tehnicienii- petrolişti din Schela petroliferă
numeroase ne roşietice — că­ tru furnal, dar fieru n-are ni­ Szekelybaci. Golediv mic aici
Au ascultat îndemnul rămizii, la oalele căruia mi­ vă. Controlează calitatea calca­ mic dacă se află şi cîte şi mai la Bolii dar planuri...ehei, pla­ „Valea Gaselor“ din regiunea Piteşti au obţinut importante rezultate în
organizaţiei de bază şună zeci. dtoameni. Din cirul rului. Minerii de aici au o so­ cîte. Curat ca la şcoală /... nuri frumoase. Frumoase ca şi
în cînd, un zornot ca de piatră coteală foarte logică. Un va­ ¦realizările. N-au oamenii apă muncă., . ,. ,
La îndemnul organizaţiei de ¦rostogolită i o tablă, umple gonet este egal cu 15 lei. Cul- ...Tovarăşul Ernest Mara, şe­ in fafa caselor. Vor să aducă
bază şi a comitetului de'condu­ toată valea.'Jn vagonet şi-a ful carierei, care m-a condus , IN POT®: Echipă 'de reparaţii condusă de brigadierul Ilie Iviri ex'ecu-
cere, în anul 1956, o parte din lăsat incărcara de calcar in butezi pe zi 10 vagoneţi, ai din staţia 6 .F.R. Le trebuie
membrii întovărăşirii au h'otărît siloz. Mai aaugati la aceasta tînd montarea .osmarului la gura puţului pentru spălare şi reforare la
să cumpere oi proprietate obş­ cîştigat cîte 70-80 lei de că­ doar vreo sută de metri de
tească. Cu credite acordate de un soare dogdtor, peisajul pi­ ciulă. De altfel, statele de pla­ peste tot ca o umbră, ţine mor­ ţeavă, că munca voluntară o sonda- 303.
stat şi. din contribuţia întovără- toresc al peştii de la Bolii, şi tă vorbesc singure. Tot cîte ţiş să vedem şi biblioteca, că­ fac ei. N-au nici curent elec­
şiţilor s-au cumpărat 245 oi., care veţi avea imoinea carierei de 1.600—1.800, ba chiar şi pes- minul, precum şi gospodăria tric de multe ori. Grupul ele­
au început să fie îngrijite tot calcar de la eştera Bolii. A- ctrogen nu poate satisface toa­
timpul anului în comun. ici, se intimpl foarte des un ste 2.000 lei au de locuinţe. Biblioteca-i micuţă, te nevoile. Au găsit cros-o larii
fenomen intersânt: fie soare, de aici că din sus de peşlerâ-i
Pentru. îngrijirea oilor, aiW în fie timp ploioi tună. De trei dus acasă în pe măsura celor numai bun locul pentru un ba­
timpul verii cit şi iarna, întovără­ ori pe zi vale tremură de fiecare lună şi de aici. Are un raj şi o mică hidrocentrală. Cai
şiţii au angajat doi ciobani, care tunete. Sînt ex>loziile astrali- Andrei. Săucea­ sprijinul întreprinderii o vor
se plătesc lunar. Angajarea cio­ tei care sfarmi muntele. De nu şi Petru Luţă şi Constantin registru pe care face şi pe aceasta.
banilor se face in fiecare an pe trei ori pe zi. irtificierul Ion Blaj, Constantin Scutaru şi l-ar invidia
bază de contract încheiat în faţa Stoica îndepărteiză oamenii de mulţi alţii. Un şir întreg de ...Un băietan mă cheamă
sfatului popular comunal, de că­ spărgători de piatră, de oa­ mulţi bibliotecari. Multe nume la gară. Nea Panlu ne face sem­
tre comitetul de conducere, bine- 1a. frontul de licru şi tot de meni harnici, vezi înscris în ne disperate, semn că vine ju­
de cititori şi de cărţi citite gul. Intr-adevăr, cînd ajungem
AU AMENAJAT atâtea ori lună ti Bolii.. state. poartă-n el. La cămin am vă­ la gară, locom otiva apare de
UN NOU PARC l-am văzut pe minerii de a- Am vorbit cu Săuceanu şi cu zut paturi curate, orinduială. după stinca Bolii.

Pe strada 23 August din Petroşani ici la lucru. Am văzut cină An­ Lăpădat Ungureanu. Sînt amtn- Aşa cum se cere la un cămin — Opreşte că nu răspunde
se afla un loc viran, neîngrijit. In- drei Săuceanu a culbutat cel doi tineri. Abia au terminat ar- staţia Petroşani! strigă el me­
tr-una din zile, din iniţiativa comi­ mata. Săuceanu-i miner vechi pentru tineri harnici. Am vă­ canicului.. Vorbă să f i e ! Las’
siei de femei din oraş, pe locul acela de-al 10-lea vagonet cu piatră. zut şi casele muncitorilor de că ştim. noi şmecheria. Bravo
viran, a început amenajarea unui parc. aici. A lucrat şi înainte: de a aici. nea Panţule!
Membrele comisiei de femei au săpat Pe Petru Luţâ era să-l confund pleca in armată. Tot aici a ve­
şi au aranjat ronduri de flori. Acum cu un african, aşa de bronzat nit să lucreze şi după asia. Să P e Ludovic Szekely, munci­ M-am suit într-o cabină de
parcul este gata. era pe corp. Am admirat pre­ tot aibă amândoi la un loc 50 frinâ. Bilet n-am aşa că men'g
cizia. cu care Iosif Cordolennu de ani. Ungureanu mi-a spus tor la încărcarea pe rampă, l- cum. s-ar spune „pe hiat". ¦In
Amenajarea acestui parc a fost unul spărgea cu tnaiul blocurile mai am găsit acasă. Se pregătea urmă rămân toţi cei cu care
din obiectivele pe care şi l-a propus mari. de piatră. L-am ¦văzut clar: am vorbit. Pămîne cariera
să-l realizeze comisia de femei din o- transpirînd pe Andrei Menea. — Asta-i munca, ăştia-s ba­ să ia masa. Are mobilă nouă,
raşul Petroşani în cinstea lui 23 Au­ Avea şi de ce. Să dai gata pînă Peştera • Bolii cu oamenii ei
gust. nii ! Facem, planul, dăm şi ce-i aranjată cu gust. Dacă n-ar
la amiază 8 vagonete cu oia- în angajament, ba mai dăm şi fi fost vorbele impiegatului harnici, care se străduiesc să
MARIA 10RDACTTE DUMITRESCU pe deasupra ceva şi gata. Du­
corespondentă iră nu-i deloc lucru uşor. Pon- din stafie — tovarăşul Patiţu asigure cit mai multă „ pâine
tatorul de la siloz are mare cem. acasă 2.000 l e i f Ion — care mi-a promis că-mi
răspundere. Notează cu cîte o albă" furnalelor...
linie fiecare vagonet adus a- <• De la Săuceanu am luat o a- face hatkul şi pune pe roşu
calea mărfarului care urma să GH. DUM1TRESCO
devărată lecţie; despre calitatea sosească, să mă pot urca şi
eu, mai că aş fi acceptat invi­
producţiei. Că nu-i voie să dai taţia sofiei lui Szekely baci,

calcar în bulgări mai mari ca ca să-i apreciez pe concret

. gustul mâncării gătite pentru — ReTîngă osiile montate pentru locomotivele G.F.R. 150.000 Reşiţa se
lucrează şi la comenzi speciale de roţi montate de vagoane pentru export.
amiază. Aşa >că m-arn mulţu­
IN ; FOTCv: O serie de roţi montate de vagoane sînt gata pentru a fi
mit cu o discuţie gospodărea,s- expediate în Republica Arabă Unită.

J"\s' s/'-'V -'-z-V -vA'V' NJV'Vx'- v.