Page 15 - 1958-12
P. 15

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VĂ !                                        Declaraţia guvernului Republicii

                                                                                                                                                                                                       Populare Romîne în problema

                                                                                                                                                                                                       normalizării sifuajiei din Berlin

                                                                                                                                                                                             Guvernul şi poporul romîn salută cu toată căldura şi              calea apropierii între cele două state germane, în intere

                                                                                                                                                                                             sprijină noua şi importanta iniţiativă a Uniunii Sovie­           sui unificării ţării pe baze paşnice şi democratice. Gu

                  QR6ANAL COMITETULUI REGIONALP.M.R. HUNEDOARASI ALSFATULUI POPULAR                                                                                                          tice cu privire la normalizarea situaţiei din Berlin —            vernul .romin îşi •exprimă întreaga adeziune faţă de pro

                                                                                                                                                                                             problemă oare prezintă pentru toate ţările eliropene, în­         punerea guvernului sovietic privitoare la încheierea ne

                                                                                                                                                                                             tre care şi ţara noastră, un interes deosebit.                 <   întîrziată a Tratatului de pace cu Germania, pentru li
                                                                                                                                                                                                                                                                chidarea în acest fel a stărilor de lucruri anormale ge
                                                 Vineri 5 decembrie 1958                                                                       4 pagini 20 bani                              De multă vreme atenţia guvernului şl 'poporului ro­                nerate de poziţia obstrucţionistă a puterilor occidentale

Anul X Nr. 1232                                                                                                                                                                              mîn este reţinută de evoluţia neliniştitoare a lucrurilor în         Cel mai acut aspect al problemei germane şi care re
                                                                                                                                                                                                                                                                clamă o soluţionare urgentă îl prezintă însă situaţia ac
                                                                                                                                                                                             Germania occidentală ca urmare a cursului primejdios               tuală din Berlin. Este cu totul nefiresc, ca la 13 ani de
                                                                                                                                                                                                                                                                la sfîrşitul războiului, în Berlin, situat pe teritoriul şi în
                                                                                                                                                                                             imprimat de S.U.A., Anglia şi Franţa dezvoltării acestei          , centrul R. . D. Germane, sectoarele apusene să continue
                                                                                                                                                                                                                                                                a fi ocupate de trupele celor trei puteri occidentale.
SPRE NOI SUCCESE                                                                                    iii planii                                 IF IRUU N Y \ § II                            părţi a Germaniei. Datorită politicii puterilor apusene,           Aceasta contravine intereselor poporului german şi inte­
                                                                                                 anini Mcpiinif                              de Ia fabrica „Sebeşul'                                                                                            reselor securităţii europene. Menţinerea Berlinului apusean
     în dezvoltarea                                                                                                                                                                          R. F. Germană este remilitarizată în ritm accelerat, efec­         sub ocupaţia militară a S.U.A., Angliei şi Franţei nu are
                                                                                                       Laminatorii                                                                                                                                              nici o justificare. Ea nu numai că împiedică normalizarea
                   ________•________________ ____________                                                                                                                                    tivele armatei vest-germane sînt sporite continuu, înzes­          situaţiei în Germania, dar a dus la transformarea acestei
                                                                                                            hunedoreni                                                                                                                                          părţi a oraşului într-un focar de nelinişte şi încordare.
  economiei nationale                                                                                                                          d in  sebeş                                   trate cu arme atomice, iar elementele revanşarde proclamă          La adăpostul statutului de ocupaţie, puterile occidentale
                                                                                                            raportează                                                                                                                                          au transformat Berlinul apusean într-un avanpost al
                                                                                                                                                                                             pe faţă intenţiile lor agresive. Această stare de lucruri          N.A.T.O., într-o bază pentru ducerea războiului rece şi
                                                                                                    Laminatorii Combinatului si­                                                                                                                                desfăşurarea altor numeroase acţiuni ostile îndreptate îm­
                                                                                                 derurgic din Hunedoara au la­                                                               creează o ameninţare nu numai pentru R. D. Germană                 potriva R. D. Germane şi a celorlalte ţări membre ale
                                                                                                 minat joi ultimele lingouri de                                                                                                                                 Tratatului de la Varşoţvia. Este un fapt notoriu că în
                                                                                                 oţel din cadrul sarcinilor pla­                                                             şi alte ţări socialiste, dar şi pentru toate ţările! europene.    această parte a Berlinului funcţionează numeroase agen­
                                                                                                 nului de producţie pe acest an.                                                                                                                               turi ale spionajului american şi vest-german care folosesc
                                                                                                 Secţia laminoare este a şasea                                                               Nu odată, popoarele Europei au fost victime ale agre­             organizaţiile de fugari fascişti pentru a desfăşura o acti­
                                                                                                 secţie de producţie din cadrul                                                                                                                                vitate diversionistă de subminare a ţărilor socialiste.
                                                                                                 combinatului care şi-a realizat                                                             siunii militarismului german, acest vrăjmaş înverşunat al
                                                                                                 pînă acum planul anual de pro­
                                                                                                 ducţie.                                                                                     libertăţii şi independenţei popoarelor, al culturii şi civiliza­

                                                                                                    Folosind mai bine capacita­                                                              ţiei umane. Poporul romîn a avut de suferit î n . două
                                                                                                 tea de lucru a utilajelor, redu-
                                                                                                 cînd timpul opririlor pentru re­                                                            rînduri mari pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri de
                                                                                                 paraţii, laminatorii de la Hune­
                                                                                                 doara au laminat în primele                                                                 bunuri materiale de pe urma militarismului german. Ca şi
                                                                                                 11 luni ale anului curent, cu a-
         Producţia                            ¦  Producţia                                       celeaşi agregate, cu 10.900 tone                                                            celelalte popoare europene, el este adînc interesat ca
        siderurgică                               de otel                                        oţel mai mult decît au lami­
                                                                                                 nat în perioada corespunzătoare                                                             primejdia ce o creează pentru cauza păcii refacerea mi­
                                                           138%                                  a anului trecut.
                                                                                                                                                                                             litarismului în Germania occidentală să fie înlăturată, ca
                                                                                                    Datorită eforturilor depuse de
                                                                                                 întregul colectiv, pe lingă faptul                                                          întregii Germanii să 1 se asigure o dezvoltare paşnică
                                                                                                 că planul anual a fost realizat
                                                                                                 cu 27 de zile înainte de termen,                                                            şi democratică.
                                                                                                 productivitatea muncii a sporit
                                                                                                 în acest an faţă de sarcina pla­                                                            Militarismul german n-ar fi constituit astăzi o pro­
                                                                                                 nificată cu 7,76 la sută, iar prin
                                                                                                 reducerea preţului de cost s-au                                                             blemă şl el n-ar mal fl ameninţat pe nimeni dacă S.U.A.,          S-a creat o astfel de situaţie îneît orice incident ar
                                                                                                 realizat economii în valoare de
                  123%                                                                           peste 1.000.000 lei în intervalul                                                           Anglia şl Franţa, ca părţi semnatare ale acordului de la          putea constitui sursa unui conflict cu urmări de neprevăzut¦/
                                                                                                 1 ianuarie—1 noiembrie.                                                                                                                                         Cel mai elementar spirit de răspundere faţă de soarta
                                                                                                                                                                                             Potsdam, şi-ar fi respectat ca şl Uniunea Sovietică an­
                                                                                                    Cu prilejul realizării planului
                                                                                                 anual, laminatorii combinatului                                                             gajamentele asumate de a stîrpi din rădăcini militaris­
                                                                                                 din Hunedoara şi-au manifestat
                                                                                                 dorinţa ca pe viitor să obţină                                                              mul şi baza sa economică — marile monopoluri şi carte­            păcii arată c# lichidarea situaţiei anormale din Berlin este
                                                                                                 noi succese în acţiunea de spo­
                                                                                                 rire a producţiei de laminate.                                                              luri, creînd condiţiile pentru dezvoltarea unui stat german       imperios necesară în viitorul cel mai. apropiat. De aceea,

                                                                                                     Cu 28 de zile                                                                           unit, paşnic şl democratic,                                       guvernul romîn sprijină cu fermitate propunerea profund

                                                                                                     mai devreme                                                                             Călcînd în picioare prevederile acordului de la Potsdam,          realistă şi corespunzătoare intereselor tuturor părţilor fă­

                                                                                                    SEBEŞ (de la subredacţia                                                                 puterile occidentale au provocat în mod délibérait scinda­        cută de U.R.S.S., ca Berlinului occidental să 1 se acorde
                                                                                                 noastră voluntară). In ziua de
                                                                                                 3 decembrie a.c. fabrica „Simion                                                            rea Germaniei, au reînviat forţele militariste şl revanşarde,     un statut de oraş liber, demilitarizat, în ale cărui tindulell
                                                                                                 BărnuţiU"' din Sebeş şi-a înde­
                                                                                                 plinit planul valoric pe anui cu-                 GHEORGHE KEIN                             Inoiuzîndu-le ca „forţe de -şoc" în planurile agresive ale        interne să nu se amestece nici un stat.    -fiiii* '<?- ,?|
                                                                                                 rent. In cele 11 luni de activi-'                          trieoter
                                                                                                 tăte, planul valoric al producţiei                                                          N.A.T.O.                                                          Guvernul romîn se alătură apelului la raţiune şl colai
                                                                                                 globale a fost realizat în pro­              Lună de lună îşi depăşeşte
                                                                                                 porţie de 108,19 la sută, al pro­            norma cu cca. 14 la’ sută.                     In prezent, pe teritoriul Géfriianlel există două state cu        borare în spiritul coexistenţei paşnice adresat de U.R.S.S.
                                                                                                 ducţiei marfă în proporţie de
                                                                                                 106,19 la sută, productivitatea             J                                               regimuri soclal-politice diferite, Ib contrast cu cele petrecute  puterilor occidentale şi îşi exprimă convingerea că apli­
                                                                                                 muncii, valoric, a crescut cu
                                                                                                 6,22 la sută, iar la preţul de cost                                                         In partea apuseană a Germaniei, în partea el răsăriteană a        carea soluţie) prezentate de guvernul sovietic va înlătura
                                                                                                 s-au realizat economii în valoa­                                                            luat fiinţă şi se dezvoltă continuu primul stat german demo­
                                                                                                                                                                                             cratic şi paşnic, Republica Democrată Germană. Ţara noas­         focarul de tensiune creat la Berlin şi va aduce o contri­
                                                                                                 re de 177.000 lei.                                                                          tră este legată de R. D, Germană prin solidaritatea fră­
                                                                                                                                                                                                                                                               buţie de preţ ia menţinerea păcii şi întărirea securităţii

                                                                                                                                                                                                                                                               popoarelor.      -i- . - 1 f : « y-s           • , .,

        1958      1959                           1958  1959                                                                                                                                  ţească,. printr-o strlnsă prietenie şi alianţă izvorîte dintr-o   Cît despre încercările unor cercuri din Occident de a

                                                                                                                                                                                             deplină identitate de interese in lupta pentru apărarea pă­       trata problema Berlinului de pe poziţii „de forţă“, guver­

                                                                                                                                                                                             cii şi construirea socialismului.                                 nul R. P. Romîne ţine să declare că în cazul unei even­

      Documentele recentei plenare a G.G. al P.M.R. au stabilit                                                                                                                              in actualele condiţii este evident că restabilirea tini-»         tuale .încălcări a integrităţii teritoriale a R. D. Gcrprane
creşterea continuă a producţiei siderurgice. Gr'aiicul de mai sus
redă creşterea acestei producţii şi în cadrul ei a producţiei de                                                                                                                             taţii naţionale a Germaniei poate fi asigurată numai              sau a oricărui ait stat membru al Tratatului de la Var­
oţel în anul 1959, faţă de realizările anului 1958.
                                                                                                                                                                                             de germani înşişi, prin contacte direct* între ambele             şovia, Republica Populară Romînă, alături de celelalte ţări

                                                                                                                                                                                             state germane. Guvernul romîn susţine în întregime                membre ale acestui tratat, îşi va îndeplini obligaţiile ce-i

        L u c r u ri re a liz a b ile                                                                                                                                                        propunerea realistă a R. D. Germane cu privire'la crea-' revin, apărînd astfel propria sa securitate şi interesele

                                                                                                                                                                                             rea unei confederaţii germane, ca un pa» însemnat p*              păcii generale.    „„ l . ,IS<I ,

   Gerul de-afară nu împiedica — Şi eu am citit că în anul                                                                                                                                                                                                                                                                                         Oii,
cu nimic activitatea dulgherilor viitor construcţia unui bloc cu                                                                                                                             OOOOOOCiâçXXKXXXKXXXXKXXXXX^OOOOOOOOOOCOOOOCXxac XOOOOOOOO OOO0OO<XXXZOOOOO<OOOOO<
din echipa lui Gheorghe Kreşh 30—40 apartamente nu trebuie
de pe .unul. din şantierele de să dureze mai-mult de 6 luni —                                                                                                                                Se dezvoltă neîncetat cooperaţia
construcţii de locuinţe din ora­ intervine în discuţie dulgherb 1
şul Deva. Lucrau la schelăria ul­ Mihai Lornecz. Şi sîrit convins                                                                                                                            de consum din regiunea

timului etaj. Şi, fără să încete­ că acest lucru se 'poate realiza.                                                                                                                              In tre -5-7 decembrie a.o. are           • FRANCISG GASPAR                       din care cu 142 la sută mai
ze activitatea, discuţiile pe mar- . De fapt ¦tot ceea ce se prevede                                                                                                                          loc la Bucureşti cel de al III-
ginea expunerii tov. Gh. Gheor­ în expunerea • tov. Gh. 'Gheor­                                                                                                                               lea Gongres al cooperaţiei de              preşedintele Uniunii regionale           mult porumb, cu 233 la sută mai
ghiu-Dej la plenara C. C. al ghiu-Dej sînt lucruri realizabile.                                                                                                                              consum din R.P.R.
P.M.R. din 26—28 noiembrie Pe şantierul nostru, de' exem­                                                                                                                                                                                  a cooperativelor de consum             mult grîu, cu 1.840 la sută mai
                                                                                                                                                                                                 In urma condiţiilor create de
                                                                                                                                                                                             partidul şi guvernul nostru, de       rănim ii. noa'stre pentru realiza­             mulţi cartofi şi de peste 22 de
                                                                                                                                                                                              la cel de al II-lea Gongres, ce      rea de noi construcţii, vinzîndu-
a.c., se desfăşurau destul de a-                 plu, lucrările au început abia în                                                                                                           a avut loo în 1954, şi pînă în        le în acest an cu 230 la sută                  ori mai multe fructe.           ,.j
nimait. Printre altele şeful de                  luna august şi totuşi datorită                                                                                                              prezent, cooperaţia dé consum         mai multă cherestea, cu 582 la
echipă a amintit şi de, problema                 bunei organizări a muncii, mul­                                                                                                             a obţinut succeSe remarcabile         la sută mai mult ciment şi cu                  Frumoasă activitate au depus
construcţiilor.                                  te din cele 64 de apartamente                                                                                                               în toate sectoarele de activitate.    723 la sută mai multă ţiglă şi
                                                 au şi intrat in faza' ‘de finisaj.                                                                                                                                                cărămidă decît în anul 1954.                   unităţile cooperatiste în aceşti
   — Asta . ne interesează mai                                                                                                                                                                  In această perioadă şi în re­
mult pe noi — spune dulgherul                                                                                                                                                                giunea ' noastră cooperaţia de           Sortimentele de produse des­                ani şi pentru ridicarea unor for­
                                                                                                                                                                                             consum a înregistrat rezultate        făcute prin unităţile cooperatiste
                                                                                                                                                                                             frumoase,- antrenînd tot mai          s-au mărit considerabil şi dato­               me cooperatiste simple la o tor*
                                                                                                                                                                                             mulţi membri în munca coope­          rită mărfurilor obţinute prin uni­
                                                                                                                                                                                             rativelor. Numărul membrilor a        tăţile de producţie ale coopera­               mă cooperatistă mai superioară.
                                                                                                                                                                                             crescut în ultimii 4 ani cu           ţiei de consum, mărfuri ce au
Ioan Dinu. Am citit de pildă că Asemenea discuţii, se. purtau                                                                                                                                25.000. A fost extinsă şi reţeaua     depăşit în acest an cu 57,6 la                 Acest fapt se relevă şi prin bu­
                                                                                                                                                                                             unită|ilor cooperatiste, pînă în      sută volumul celor produse în
în anul viitor va trebui să se                                                                                                                                                               cele mai depărtate sate din re­       1954.                                          na organizare a stînelor coopera­
construiască mai multe locuinţe,                                                                                                                                                             giune. De la 36 magazine pen­
mai ieftine şi de bună .calitate.                de către toţi constructorii de pe               Din ce în ce mai bine                                                                       tru desfacerea mărfurilor - ali­         Numai produsele vegetale ale                tiste şi prin îndrumarea concre­
Aceasta o considerăm ca o sar­                   şantier. Fiecare dintre ei îşi ex­                 iată cheia succesului                                                                    mentare, cîte erau în H1954, s-a      unităţilor cooperatiste, faţă de
cină a noastră a tuturor con­                    prima încrederea in realizarea                                                                                                              ajuns astăzi la 75, magazinele        aceeaşi perioadă, au crescut mai               tă a asociaţilor acestora.
                                                 tuturor obiectivelor expuse de                                                                                                              specializate au crescut de la' 77     bine de -trei ori şi jumătâje, ce­
                                                                                                                                                                                             la 92, iar unităţile de alimenta­     le mai bune centre do semiin­                  Aşa se tace că în ultimii ani
                                                                                                                                                                                             ţie publică au crescut cu încă        dustrializare fiind organizate de
                                                                                                                                                                                             56. Au luat fiinţă de asemenea        către U.R.G.Q. Orăştie.                        unii ţărani muncitori 'din raioa­
                                                                                                                                                                                             încă 12 magazine universale. :’
structorilor.                                    tov. Gh. Gheorghiu-Dej.                                                                                                                                                              Paralel eu desfacerea acestor               nele Haţeg, Ilia, Sebeş şi Alba',
                                                                                                                                                                                                Demnă de remarcat este ini­        mărfuri prin cooperative, cu
                                                                                                                                                                                             ţiativa membrilor cooperativei        sprijinul organelor şi organiza­               care şi-’au dat oile stînelor co­
                                                                                                                                                                                             clin Ighiel, raionul Alba, care,      ţiilor de partid din regiune,
                                                                                                 E firesc ca ihuifi să-şl pună între­ mai birte, vor cîştiga mai bine. tn a-                 sprijiniţi de organele de par­        mulţi ţărani muncitori au fost                 operatiste, conviifşi de marile
                                                                                                                                                                                             tid şi de stat, au construit prin     atraşi în munca' cooperativelor
        UN GHID PREŢIOS                                                                          barea : Cum a reuşit sectorul 11 al celaşi timp, fiind un tehnician bun,                    contribuţie proprie şi muncă vo­      şi ca producători. Din totalul                 beneficii ale creşterii animalelor
                                                                                                                                                                                             luntară un nou magazin. Toi           membrilor cooperativelor 'de'con­
                                                                                                 Exploatării miniere Petrila să-şi rea­ a ştiut să-şi organizeze bine brigada,               pe această Gale, în regiune s-au      sum din regiune cca. 90 la sută                în comun au format întovărăşiri
                                                                                                                                                                                             mai construit alte 20 de maga'-       au încheiat contracte şi au vaj
                                                                                                 lizeze planul anual cu două luni îna­ a ştiut să se adapteze condiţiilor locale             zine, printre care cele din sa­       lorificat prin cooperative diferite'           zootehnice. Numai în comuna
                                                                                                                                                                                             tele Ampoiţa şi Lunca Ampoiţdi,       produse agroalimentare. Aşa se
m viaja i                                                                                        inte de termen î Spunem că-i firesc de lucru.                                               raionul Albă, Peştera, raionul        face că în comparaţie cu 1954,                 'Jina din raionul Sebeş cei 160
                                                                                                                                                                                             Brad, Brîznio şi Valea Lungă,         în acest an s-au achiziţionat cu
                                                                                                 să fie pusă o astfel de întrebare căci      Rezultatele au întrecut aşteptările.            raionul Iliă etc. Sînt în curs de     104 la’ sută mai multe produse,                ţărani, care au avut 1.030 4Oi
                                                                                                                                                                                             construire ălte ‘două magazine lă
Am citit cu             Ing. T. SALĂJAN                                                          oricine îşi dă seama că nu-i deloc uşor Brigada a devenit fruntaşă, oamenii                 Benic, raionul Alba, şi Zam,                                                         în stînele cooperatiste, au tor-:
                                                                                                                                                                                             raionul Ili'a.
                                                       cost pe 1959 poa                          să faci în 10 luni ceea ce ar trebui obţinînd un cîştig de peste 90 lei pe                                                                                                       mat nu de mult o ‘puternică în­
                                                                                                                                                                                                Dezvoltarea reţelei cooperatis­
multă atenţie şefii! serviciului planificare ai te fi ' redus cu                                 făcut în 12, bineînţeles în aceleaşi post.                                                  te la sate ă permis creşterea                                                        tovărăşire zootehnică.
                                                                                                                                                                                             considerabilă a volumului măr­
expunerea făcută     Atelierelor C.F.R. Simeria        400.000 lei mai                           condiţii de lucru. Dar să lăsăm fap­ Acesta a fost începutul, dar de fapt                   furilor desfăcute ţăranilor mun­                                                     Prin sprijinul concret ăl or­
                                                                                                                                                                                             citori. '" '
de tov.- Gh.            ——                             mult decît-preve­                         tele să vorbească.                          a fost totul. Mai departe a fost uşor.                                                                                               ganelor şi organizaţiilor de par­
                                                                                                                                                                                                In acest ân’ '(preliminat)', faţă
Gheorghiu-Dej la şedinţa plena­ dea proiectul de plan.                                             In decursul celor 10 luni — cît a ţi­     S-a trecut Ia reorganizarea tuturor bri­        de anul 1954, s-au vîndut la                                                         tid din regiune s-au întărit co­
                                                                                                 nut anul 1958 la sectorul II Petrila        găzilor. In locul Iui Gheorghe Bîrză-           sate mai multe mărfuri cu 61
ră a G.G. bl P.M.R. din 26-28 ha definitivarea planului pe                                       — planul sectorului a fost realizat         lafoi — a cărui brigadă a fost mereu            la sută, din care cu 54 la sută                                                      operativele noastre şi din punct
                                                                                                                                                                                             mai mult orez, 135,6 la sută mai
f noiembrie 1958. M-a interesat în 1959 vom ţine seama de sarcini­                                                                                                                           mult zahăr, cu 108 la sută mai                                                       de vedere financiar, îneît la sfîr­
                                                                                                                                                                                             multe confecţii, cu 98,2 la sută
mod deosebit ă'ceastă expunere le trasate de partid şi guvern, că-                               lunar în proporţie                                  sub plan — a fost                       mai multă încălţăminte de pie­                                                       şitul trimestrului III al a.c. toate
                                                                                                                                                                                             le etc.- ¦••• ' *r ' ’• 1 • ¦
atît ca membru de partid cit şi utînd să ne prevedem în plan fo­                                 de 118,8-132,9 la ||         t                      Ij pus tînărul miner                                                                                                         cooperativele din regiune şi-au
                                                                                                                                                                                                Concomitent cu creşterea ni­
ca lucrător în domeniul planifi­ losirea tuturor rezervelor interne,                             sută; preţui de cost :: Din experienţa              |j Nicolşe Păsărică, ca­                velului de trai al ţărănimii .noas­                                                  încheiat activitatea cu beneficii.
                                                                                                                                                                                             tre, la sate saU vîndut cu 218
cării.                                           cu scopul de a repara locomoti­                 a scăzut în zece | c 0 | e c j j v e l© r fruntaşe ii re, după o lună s-a                   la sută mai multă mobilă, cu                                                         Acest lucru a fost posibil şi prin
                                                                                                                                                                                              2.465 bucăţi mai multe aparate
Analiza pe care o face parti­ ve şi vagoane cît mai ieftin şi                                    luni cu 8,03 lei pe ;•                              jj şi situat în frun-                                                                                                        creşterea iată de 1954 cu 29,3 la
                                                                                                                                                                                             de radío cu 950 mai multe bi­
dul în ceea ce priveşte posibili­ a contribui? la reducerea preţu­                               tona de cărbune, »sas»:::«««»....«ta««" :.i!a::ast!s:«»s»ss::s!i:aV: tea întrecerii dintre  ciclete «decît în 1954.                                                              sută a fondului social încasat

tăţile de producţie şi economiile lui de cost în transporturile pe                               iar randamentul a oscilat între             brigăzile sectorului. Apoi s-a îmbrăţi­             Gooperabvele de consum din                                                       'de la membri. Prin întărirea fi­
                                                                                                 115,2-134,3 la sută. Aletoda „asalturi­     şat iniţiativa minerilor de la Aninoa-           regiune au venit în ajutorul ţă-
pentru reducerea preţului de calea ferată.                                                       lor" de sfîrşlt de lună pe care o mal       sa şi randamentele au crescut de la 2,6                                                                                              nanciară a cooperativelor s-a a-
                                                                                                 întîlnlm pe ici colo,' a fost definitiv     tone pe post la 4,6 tone pe post, la
cost, dovedeşte că ia întocmirea Sînt convins că dacă toate u-                                                                                                                                                                                                                    juns că astăzi 15 cooperative, ca

proiectului de plan pe 1959 s-au nităţile economice vor ţine sea­                                                                                                                                                                                                                 . (Continuare în pag. 3-a)

avut în vedere rezervele interne mă de, aceste sarcini şi vor de­                                uitată de petrileni. Pentru ei prima abatajele cameră.
                                                                                                 tonă de cărbune dată pe 1958, a în­ Trebuie precizat că şefii de brigăzi
de care dispun majoritatea între­ pune eforturi pentru traducerea                                                                                                                                                                                                           im .

prinderilor.                                     lor în viaţă, se vor obţine pro­                semnat primul pas spre realizarea’ în­ şi şefii de schimburi au fost aleşi din-

Şi în atelierele noastre, Ateli­ grese însemnate în dezvoltarea                                  ainte de termen a planului anual.           Ire minerii cei mai buni, cunoscuţi şl

erele C.F.R. Simeria, analizîn- economiei naţionale, ridicarea                                   Dar cifrele acestea nu pot explica stimaţi, membri şi candidaţi de partid.

du-se proiectul de plan pe 1959 nivelului de trai şi în grăbirea                                 lotul. Să vedem cum s-a reuşit să se De exemplu, Iuliu Borca, Gheorghe

împreună cu organele de partid construcţiei socialismului în ţara                                ajungă la aceste rezultate.                 Michiev, Nicolae Cristea, Nicolae Ham-

locale, s-a dovedit că preţul de noastră.                                                        S-a observat la începutul aedstui an po sînt nume cunoscute azi nu numai

’ «¦¦¦« »¦*¦¦¦¦**»¦»¦¦*«««»«                                                                     că erau brigăzi foarte bune şi bri­ de sectorul II, ci de toţi minerii petri­

               NOI CONSTKttJCirilll                                                  ¦¦¦¦¦       găzi slabe. In timp ce prima categorie leni.
                                                                                     ¦¦¦
                                                                                     »¦¦         îşi depăşea cu regularitate planul, cea In aceste condiţii hol de muncă, şi
                                                                                     »
          In vederea lărgirii capacităţii        lemnului şi 'ca perfecte 'instala­  **          de a doua era sub plan. In faţa aces­ maistrul a început să-şi îndeplinească
        'atelierelor, la întreprinderea „Ho-     ţii de proiecţia muncii.            ¦¦*¦
        ria“ din Alba lulia s-au execu­                                              ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦  tei situaţii, !conducerea sectorului a! dis­ adevăratul, lui rol şi anume să fie in­
        tat sau sînt în carşŞde execuţie           De asemenea, s-a terminat         ¦¦          cutat cu biroul organizaţiei de partid structorul şi coordonatorul muncii bri­
        mai multe conslrucţii.                   construcţia transformatorului de
                                                 înaltă tensiune.. Lucrarea este     ¦¦¦¦        şi s-a ajtîns la concluzia să trebuie re­   găzilor.
          ‘Astfel, la 30 decembrie va in­        executată în regia înre.prinderii               organizata brigăzile. Comuniştii au ve­       Pentru ridicarea nivelului profesio­
        tra în funcţiune noul complex de         şi are o valoare de peste 80.000                nit în ajutor, Pamfil Crainic—tehni-
        iîmplărie, construit anul acesta.        lei.                                                                                        nal, inginerii şi tehnicienii sectorului au
        Printr-o bună organizare a mun­
        cii şi printr-un regim sever de            In anul 1959 va intra în func­                cian — a cerut conducerii sectorului să-i' • f°st repartizaţi pe locuri de muncă,
        economii, s-a realizai la acest          ţiune şi noua uscăiorie pentru
        obiectiv o economie de 33.000            lemnul destinat fabricării mobi­                dea 6 brigadă alcătuită din . oamenii       la locurile cele mai. grele — unde erau                                                    Di jcuţlfâ s-iu ’dat tn folosinţă inuTicUofUor de la uzirele „lanoş Per-
        ‘Uri. Noua secţie este dotată cil        lei. Lucrarea este terminată în                 „slabi“ ai sectorului. Conducerea secto­    necesare îndrumări speciale — au fost                                                 bak“ "din Cluj două blocuri cu 14 apartamente fiecare. Piecafe apartament e,
        utilaj modern de prelucrare a            roşu şi are o valoare de peste                  rului, împreună cu organizaţia de pariid,   repartizaţi cei mai capabili tehnicieni                                               format din 2 canare, bucătărie, cămară şi baie.
                                                 60.000 lei.                                     au hotărît să sprijine această iniţiativă.  şl maiştri.
                                                                                                 Dacă aceasta va deveni una din bri­                                                                                                    JN CLIŞEU: Unul clin blocuri.
                                                                                                 găzile fruntaşe, atunci problema atît         Biroul organizaţiei de partid a discu­
                                                                                                                                             tat adesea problemele grele ivite pe

                                                                                                 de dificilă va fi rezolvată. Şi comunis­            N. ANDRONACIIE

                                                                                                 tul Crainic s-a apucat de treabă. El

'¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦«¦¦¦¦¦¦»¦Ml li                                                                   a arătat oamenilor că dacă vor lucra          (Continuare in pag. 3-a)
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20